România literară, octombrie-decembrie 1984 (Anul 17, nr. 40-52)
1984-10-04 / nr. 40
DIN 7 ÎN 7 ZILE 2 România literară III ■■■■■■ România literară DIRECTOR: George Ivițcu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de seducției Roger Câmpeanu fw.lB. ........... • • I * j j rsM ~~ yirr ifiir fi *4 A/ . * y v v ' fwMf ' \ ./......... •..............•...........•’. J> ^«wWiv..SNW s v. Pentru asigurarea păcii şi dezvoltarea colaborării internaţionale (Urmare din pagina 1) In acelaşi spirit, România apreciază şi tratativele de la Viena, privind reducerea armamentelor şi trupelor în centrul Europei, după cum se pronunţă pentru dezvoltarea colaborării cu toate statele din Balcani şi transformarea regiunii intr-o zonă fără arme nucleare şi fără baze militare străine, ţara noastră susţinind, totodată, crearea unor asemenea zone in nordul şi centrul Europei, precum şi în alte părţi ale lumii. URMĂRIND eliminarea primejdiilor majore ce pindesc securitatea omenirii, România a ţinut să sublinieze în faţa Adunării Generale a O.N.U. că ea consideră absolut necesară convenirea unor măsuri concrete pentru încetarea cursei înarmărilor în spaţiul extraatmosferic şi — ca atare — angajarea de negocieri serioase pentru prevenirea extinderii competiţiei militare în acest domeniu, pentru asigurarea folosirii efective a spaţiului extraatmosferic în scopuri exclusiv paşnice, în interesul întregii umanităţi. In această finalitate, conducerea ţării noastre sprijină propunerea Uniunii Sovietice privind începerea de tratative pentru preîntâmpinarea militarizării spaţiului extraatmosferic. După ce a trecut în revistă punctele de conflict din diferite părţi ale globului, precum Orientul Mijlociu, zona Golfului Persic sau Africa australă, expozeul la Naţiunile Unite a subliniat consecvenţa cu care România militează ca Organizaţia Naţiunilor Unite să acţioneze cu cea mai mare răspundere pentru încetarea conflictelor militare şi pentru soluţionarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai pe calea tratativelor și altor metode de reglementare pasnică, pe baza principiilor fundamentale ale dreptului international. A fost reamintită propunerea prezentată de România, împreună cu alte state, la Sesiunea precedentă privind crearea in cadrul O.N.U. a unui organism special pentru bune oficii, mediere şi conciliere, care să acţioneze prompt în direcţia prevenirii apariţiei de noi confruntări armate şi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor şi a oricăror altor probleme litigioase dintre state. ABORDIND domeniul problemelor economice internaţionale, România propune ca, la examinarea acestora in actuala sesiune, eforturile să fie concentrate in direcţia găsirii căilor pentru angajarea unor tratative reale, in cadrul O.N.U., intre ţările dezvoltate şi ţările in curs de dezvoltare, in scopul depăşirii crizei economice mondiale şi al rezolvării echitabile a problemelor subdezvoltării şi pentru instaurarea noii ordini economice internaţionale.. In acest spirit, o deosebită însemnătate ar avea convenirea urgentă a lansării negocierilor globale intr-un comitet special, fie după experienţa Conferinţei privind dreptul mării, fie în cadrul unei Conferinţe a O.N.U., cu participarea tuturor statelor, urmînd a se avea în vedere elaborarea unui Program de măsuri pentru ajutorarea ţărilor in curs de dezvoltare, precum şi a unui Tratat general privind noile principii ale relaţiilor economice internaţionale. In mod deosebit, se impune găsirea unei soluţii radicale, globale, in problema datoriilor externe ale ţărilor în curs de dezvoltare. După părerea ţării noastre, o asemenea rezolvare trebuie să includă anularea completă a datoriei pentru ţările cele mai sărace şi reducerea cu un procent important a datoriei celorlalte ţări in curs de dezvoltare, precum şi reeşalonarea generală a datoriilor acestora pe o perioadă mai lungă, cu o dobindă redusă sau chiar fără dobindă. Soluţia preconizată urmează să prevadă asigurarea accesului ţărilor în curs de dezvoltare la credite internaţionale, în condiţii avantajoase şi crearea unui fond de alimentare a acestor credite de către ţările dezvoltate, în concepţia României, se impune o reorganizare a sistemului monetar internaţional pe baze noi, echitabile, precum şi asigurarea accesului larg, neîngrădit al ţărilor în curs de dezvoltare la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne şi a unui transfer substanţial de tehnologii către aceste ţări, care să corespundă nevoilor lor specifice de dezvoltare. E ceea ce impune impulsionarea negocierilor iniţiate în cadrul U.N.C.T.A.D. în vederea elaborării şi adoptării codului de conduită privind transferul de tehnologie. In efortul de restructurare a relaţiilor economice internaţionale şi de instaurare a unei noi ordini economice mondiale, un rol deosebit de important revine extinderii şi aduneirii cooperării economice dintre ţările in curs de dezvoltare, întăririi solidarităţii şi unităţii lor, şi, în acest sens, România se pronunţă pentru organizarea unei conferinţe la nivel inait a acestor ţări, în vederea stabilirii unei strategii comune pentru negocierile cu ţările dezvoltate. DOCUMENT de largă cuprindere a problemelor lumii contemporane, expozeul Poziţia României, concepţia şi aprecierile preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind asigurarea păcii, realizarea dezarmării, destinderii şi colaborării internaţionale demonstrează o dată mai mult consecvenţa înaltei principialităţi a politicii noastre externe, spiritul fertil de iniţiativă, temeinicia soluţiilor propuse, expresie a profundului umanism ce înnobilează prestigios roiul ţării şi al conducerii sale în cadrul forumului suprem al naţiunilor. „România literară" VIAŢA LITERARA Concursul naţional de poezie „Nicolae Labiş" • Cea de a XVI-a ediţie a Concursului naţional de poezie „Nicolae Labiş“, organizat de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Suceava, cu concursul Uniunii Scriitorilor din R.S. România, s-a încheiat in ziua de 29 septembrie a.c. Duminică, 30 septembrie, la Mălini, în faţa Casei memoriale „Nicolae Labiş“, a avut loc festivitatea premierii, la care au participat, pe lingă membrii juriului şi scriitorii invitaţi, reprezentanţi ai forurilor culturale judeţene şi ai autorităţilor locale, cadre didactice, elevi. După înmînarea premiilor, poeţii laureaţi au citit din lucrările premiate, iar elevii şcolii din localitate au susţinut un recital din poezia lui Nicolae Labiş. Cu ocazia Concursului şi în cadrul Festivalului de poezie „Nicolae Labiş“ au avut loc şezători literare, la Liceul pedagogic, Liceul economic şi Liceul nr. 2 din Suceava, în comunele Cornu Luncii — Băişeşti şi Sadova, la care au participat membrii juriului precum şi Denisa Comănescu, Elena Ştefoi, Sînziana Mircşanu, Ionel Botez, Ion Cozinci, Gh. Lupu, Victor Rusu, Viorel Dirja şi Mircea Tinescu. Juriul Concursului naţional de poezie „Nicolae Labiş“, alcătuit din: Anghel Dumbrăveanu (preşedinte), Sergiu Adam, Andi Andrieş, Ion Beldeanu, Crăciun Bejan, George Damian, Ion Gheorghe, Ion Horea, Mihail Iordache, Marcel Mureşanu, Ion Paranici, Nicolae Prelipceanu, Constantin Pricop, Laurenţiu Ulici, a acordat următoarele premii: Marele premiu „Nicolae Labiş“: Ioan Manole (Suceava) ; Premiul Uniunii Scriitorilor: Nistor Tănăsescu (Florica — Buzău); Premiul revistei „România literară“: Liliana Petruş (Orăştie — Hunedoara); Premiul revistei „Luceafărul“: Mihai Gălăţeanu (Galaţi); Premiul revistei „Contemporanul“: Iuliana Palada (Bucureşti); Premiul revistei „Convorbiri literare“: Luminiţa Potîrniche (Galaţi); Premiul revistei „Cronica“: Liliana Ciornei (Cimpulung- Moldovenesc); Premiul editurii „Junimea“: Radu Florescu (Borca — Neamţ); Premiul revistei „Ateneu": Dan Bodnar (Suceava); Premiul revistei „Tribuna“: Ioan Raducu (Bucureşti); Premiul revistei „Familia“: Virgilul Vera (Hunedoara); Premiul revistei „Orizont“: Ion Botezatu (Oituz — Bacău) ; Premiul ziarului „Zori noi“: Mariela Rotaru (Bucureşti) ; Premiul Centrului de librării Suceava : Georgeta Pătraşcu (Brăila); Premiul Comitetului judeţean Suceava al U.T.C.: Sorin Davitoiu (Cîmpulung-Muscel); Premiul Comitetului judeţean Suceava de luptă pentru pace: Camelia Corlăţeanu (Suceava) ; Premiul Comitetului judeţean Suceava al Organizaţiei Pionierilor: Rusu Mariana (Arbore — Suceava). Festivalul umorului „Constantin Tănase'' • în ultima săptămînă a Festivalului umorului „C. Tănase“ de la Vaslui — consacrată literaturii satirice şi umoristice — au avut loc şezători ale Cenaclului umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti în oraşele Vaslui, Huşi, Negreşti şi în comuna Pădureni. Au participat scriitorii Vasile Băran, Viorel Cacoveanu, Daniel Drăgan, Aristide Mircea, Aristotel Pîrvulescu, Tudor Popescu, Valentin Silvestru, Rodica Tott, actorii Petru Ciubotaru, Maria Mircea, Brinduşa Zaiţa-Silvestru, Dionisie Vitcu, muzicienii Ion Boeru, Dan Stoian, cineaştii Tereza Barta, Dinu Şerbănescu. Participanţii s-au întîlnit cu premiaţii Concursului de creaţie literară satirică şi umoristică iniţiat de Uniunea Scriitorilor şi Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Vaslui, ţinind o şezătoare comună, cu ocazia festivităţii de decernare a distincţiilor. Au avut loc vizite de documentare şi întîlniri cu oameni ai muncii, ostaşi, elevi şi profesori, cu primarii şi alţi activişti ai localităţilor vizitate. Scriitorii şi artiştii s-au întîlnit, de asemenea, cu Elena Rînceanu, secretar al Comitetului judeţean de partid Vaslui. Cenaclul a fost însoţit, în cursul vizitelor, de Elena Condrea, preşedinta Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Recital de poezie patriotică • In intîmpinarea celui de al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti şi Uniunea Compozitorilor au organizat, joi, 27 septembrie a.c., la Ateneul Român, recitalul de poezie si muzică patriotică şi revoluţionară „Imnuri pentru ţară şi partid“. Au participat poeţii: Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Ion Brad, Nicolae Dan Fruntelată, Petre Ghelmez, Ion Horea; artiştii: Valentin Gheorghiu, Mihaela Martin, Elvira Cîrje, Marcel Roşea, Lucian Marinescu, Cezara Dafinescu, George Motoi, precum şi corul Filarmonicii „George Enescu“. Pentru pionieri • Cu sprijinul Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Buzău, în intîmpinarea Congresului al XIII-lea al partidului, Consiliul judeţean al pionierilor a organizat o şezătoare literară pentru elevii şi pionierii de la liceul „B. P. Hasdeu“ şi alţi colegi ai acestora din împrejurimi. Şezătoarea s-a desfăşurat la Poiana Pinului. Au participat scriitorii Gheorghe Andrei şi Mihai Zamfir, care au citit diin lucrările lor şi au vorbit despre literatura ultimelor patru decenii. Întîlniri • Luni 24 septembrie, scriitorul John Harvey, din Marea Britanie, oaspete al Uniunii Scriitorilor în cadrul Programului de colaborare culturală româno-britanic, s-a întîlnit cu Teofil Bălaj, Andrei Brezianu, Ioan Comşa, Aurel Covaci, Dan Duţescu, Irina Grigorescu, Aurel Dragoş Munteanu, Antoaneta Ralian, Petre Solomon, Ştefan Stoenescu, Liliana Uran. • Luni 1 octombrie, poeţii Fleur Adcock şi Roy Fisher, din Marea Britanie, care ne vizitează ţara în cadrul Programului de colaborare culturală româno-britanic, s-au întîlnit cu Andrei Bantaş, Teofil Bălaj, Andrei Brezianu, Aurel Covaci, Daniela Crăsnaru, Dan Duţescu, Dan Grigorescu, Sorin Mărculescu, Aurel Dragoş Munteanu, Antoaneta Ralian, Petre Solomon, Ştefan Stoenescu, Grete Tartler, Dorina Tulpan, Liliana Uran. A fost de faţă Kevin McGuinness, ataşatul cultural al Ambasadei britanice la București. Festivalul naţional de creaţie „Vasile Lucaciu" ediţia a IV-a , în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Maramureş şi Cenaclul literar „Vasile Lucaciu“, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din R.S. România, al revistelor : „Amfiteatru“, „Astra“, „Convorbiri literare“, „Cronica“, „Famila“, „Luceafărul“, „Orizont“, „România literară“, „Steaua“, „Tribuna“, „Vatra“, „Viaţa românească“, „Albina“, „Cîntarea României“, al ziarelor „Scînteia tineretului“ şi „Pentru socialism“, organizează cea de-a IV-a ediţie a Festivalului „Vasile Lucaciu“ al cenaclurilor literare din România, în perioada 1—2 decembrie a.c. La acest festival-concurs pot participa membri ai cercurilor şi cenaclurilor literare din toată ţara (care nu sînt membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au volume tipărite şi care nu au obţinut Premiul Festivalului acordat de Uniunea Scriitorilor şi Cenaclul literar „Vasile Lucaciu“) cu lucrări inedite : maximum 10 poezii, iar proza pînă la cel mult 15 pagini. Lucrările dactilografiate în trei exemplare, însoţite de cîteva date ale activităţii literare a concurentului, se vor depune sau expedia pe adresa : Căminul cultural Cicîrlău, cod. 4857, jud. Maramureş pînă la data de 10 noiembrie 1984 (data poştei) cu menţiunea PENTRU CONCURS. SEMNAL « **» _ NAŢIUNEA ROMANĂ. Geneză. Afirmare. Orizont contemporan. Volumul apare sub auspiciile Institutului de istorie „Nicolae Iorga“. Coordonator ştiinţific : Ştefan Ştefănescu. (Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1 86 p., 63 iei). • N. IORGA ŞI MAREA RĂSCOALA ŢĂRĂNEASCA DIN 1907. Mărturii documentare. Volum întocmit şi îngrijit, studiu introductiv şi note de Nicolae Lin. (Editura Eminescu, 218 pe 18 lei). • Panait Istrati — NERANŢULA. Volumul, cuprinzînd Haiducii, Domniţa din Snagov, Mihail, Neranţula, Direttissimo, Ciulinii Bărăganului, In lumea Mediteranei — răsărit de soare, apare într-o ediţie (inclusiv prefaţă, traducere şi bibliografie) de Alexandru Talex. (Editura Minerva, 702 p., 23 lei). • Nicolae Prelipceanu — DEGETUL DE GHEAŢA. Versuri în colecţia „Hyperion“, cu o postfaţă de Dan Cristea. (Editura Cartea Românească, 230 p., 21,50 lei). • Elvira Sorohan — INTRODUCERE IN OPERA LUI ION BUDAIDELEANU. Micromonografia este structurată in capitolele : Un om al Epocii Luminilor, Opera ştiinţifică şi programul luminării, Opera literară. (Editura Minerva, 294 p. 9,25 lei). • Dim. Rachici — INSTANŢA RETINEI. Volumul grupează ciclurile de poeme Poemul de porţelan, Instanţa retinei, Tipărind o iubire. (Editura Cartea Românească, 96 pe 12 lei). • Die Purcaru — GEOGRAFII REBELE. Versuri ^grupate in ciclurile Ciudata dispariţie, Interioarele iernii, Proiecte de statui, Final. (Editura Cartea Românească, 100 p., 9,25 lei). • Nicolae Turtureanu — POEZIE DESCHISA. Poeme cu o postfaţă (Intre gravitaţie şi ironie) de Liviu Leonti. (Editura Junimea, 102 p. 9,50 lei). • Titel Constantinescu LA UMBRA CAILOR SĂLBĂTICI. Versuri. (Editura Cartea Românească, 128 p., 10,50 iei). • Cornel Nistea — FOCURI IN SEPTEMBRIE. Schiţe şi nuvele (Editura Cartea Românească, 152 p., 7,50 iei). • Ioana Petrescu — MARCO POLO — MESSER MILIONE. Roman in colecţia „Cutezătorii“. (Editura Albatros, 2228 p., 14,50 Iei). • Gabriel Vlad — STAREA DE JERTFA. Versuri (Editura Litera, 56 p. 14 Iei). • David Sava — GLAD VOIEVOD. Proză în colecţia „Virtuţi strămoşeşti“. (Editura Ion Creangă, 128 p., 7,75 lei). • Romulus Lai — A TREIA ECLUZA. Reportaje despre Canalul Dunăre-Marea Neagră. (Editura Cartea Românească, 234 p„ 8,50 lei). • Balzac — COMEDIA UMANA. III. Ediţie critică de Angela Ion. (Editura Univers, 766 p„ 53 Iei). • Ernst Barlach — SCRISORI. Selecţie din corespondenţă. Traducere şi note de Radu Berceanu. Cuvînt înainte de Dan Grigorescu. (Editura Meridiane, 214 p., 11 Iei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici a ultimelor apariţii, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal.