România literară, octombrie-decembrie 1996 (Anul 29, nr. 39-52)

1996-10-02 / nr. 39

EXIL HÎSTOKY OF K E LlC î O N S fost deja traduse de Allain [sic] Guillermou (prima a apărut, trun­chiată, în La Revue de Paris de acum câţiva ani), în cazul când avem un răspuns (oricare) şi dăruit­e de acord, el ar traduce restul („Ivan“, „Adio!“ şi altele, vom vedea care). Voiam să-ţi scriu mai de mult despre Arpieges, dar nu mai ştiam dacă eşti la Paris, sau te-ai reîntors. Romanul, care i-a plăcut mult soţiei mele, m-a entuziasmat. L-am citit pe nerăsuflate, şi acum aştept o seară „liberă“ ca sâ-l recitesc. Este singu­rul text „ultra-modernist“ (cum îi spui Dia) care m-a încântat, şi toto­dată m-a convins de posibilităţile artistice nelimitate a [sic] tehnicei pe care ai elaborat-o. Am regăsit magia acelei splendide nuvele pe care ai citit-o la „cenaclul Mămăligă“ (cu gara, suedeza şi vul­turul...) dar ai reuşit să depăşeşti chiar acel prodigiu... Fii, deci, atent! Nu te juca cu daimonul care te inspi­râ... Sperăm să fim la Paris pe la 15 iulie - dar în orice caz în Sept., după ce ne întoarcem din Finlanda. Cu prietenie şi admiraţie, al Dtale Mircea Eliade • •• 21 ianuarie 1974 Dragă Ţepeneag, îmi cer iertare pentru greşala de a te fi uitat (pe lista serviciului de presă). Şi totuşi - felix culpa! Căci astfel m-am ales cu o scrisoare de-a Dumitale... Am improvizat lista serviciului de presă la Chicago­­ şi am făcut o sumă de gafe şi nerozii: am omis numeroşi prieteni, ba chiar şi mem­bri ai familiei! Descopăr mereu câte o boacănă. Culmea este că unii din norocoşii care se aflau pe listă, n-au primit cartea. Am scris de mai multe ori lui Robert Gallimard ca să aflu ce s-a întâmplat. Nu mai vorbesc de cei din ţară: din 14 volume trimise, n-a ajuns niciunul! Nu l-a primit nici mama, care merge pe 90, şi care-mi repetă că nu are timp să aştepte (i-am trimis, cu avionul, propriul meu exemplar - dar încă nu ştiu dacă i-a parvenit). N-a ajuns volumul nici la Bibi, Academiei, nici lui Al. Rosetti, etc. Probabil că cenzura a pus piciorul în prag. Motive avea, destule. Mă nedumireşte, însă, observaţia stale că, adică, n-ai găsit textul inte­gral din Destin. Cred că te înşeli: Destin a publicat începutul dactilo­­scriptului pe care a lucrat L. Bădescu. E adevărat că am făcut o selecţie (foarte grea) radicală, lăsând la o parte cam 2/3 din manuscrisul original - dar multe lucruri nu pot fi încă publicate. (Evident, am renunţat la foarte multe pagini de amintiri, convorbiri cu scriitorii din ţară, etc. - dar oare puteam face altfel, dacă voiam să public un singur volum de nu mai mult de 600 de pagini?) în orice caz, îmi voi face plăcere să-ţi ofer un exemplar „cu dedi­caţie“, la Paris... Omagii soţiei şi pri­etenie­i tale, Mircea Eliade (pneumatic) 9 Ian 1­975 Dragă Ţepeneag, 4 Mai 1976 Dragă Ţepeneag, Mulţumiri pentru scrisoarea din 27 aprilie. N-am mai recitit de mult Domnişoara Christina, şi nu-mi dau seama de „valoarea“ ei. Dar câţiva cititori recenţi (printre care marele nostru metteur-en-scene) au fost încântaţi (spuneau că s-ar putea face un film...). Aşa că, deşi fără entuzi­asm, consimt la traducerea ei, mai ales c-o va face Păruit. Poate că ar fi bine să fie însoţită de o pre- (sau post-) faţă în care să se indice locul acestei cărţi vechi (1936!) în ansam­blul prozelor fantastice ulterioare. Evident, Păruit are toată libertatea să omită anumite detalii care n-ar putea interesa cititorul străin, în ceea ce ne priveşte nu prea avem noutăţi. Payot a publicat Histoire I, volum pe care ţi-l voi oferi la Paris, „cu dedicaţie“ (şi alte aluzii literare). Ar fi­­trebuit să am gata voi. II şi nu-l am­­ pt. că am scris mai mult la vol. III, singurul care mă pasionează. Cu puţin noroc, vom fi la Paris pe la mijlocul lui iunie, şi ne vom vedea (se pare că la C de E ** există telefon...) Sărutări de mâini Doamnei Tsepeneag, şi prietenie Dtale (dar şi urări pt. amândoi) Mircea Eliade * Amsterdam ** Cahiers de l'Est Am tot aş­teptat un semn de viaţă de la Dta... Mâine sea­ră, la 8:30, ne vom reuni, mai mulţi prieteni (de fapt destul de mulţi, cu­noscuţi şi mai puţin cunos­cuţi...) la re­staurantul „La Flutte de Pan“ (sic), 8 rue Le Regrattier, ile Saint-Louis. Sper că va pu­tea veni şi So­rin, de la A­dam. * (sic) Cu priete­nie, al Dtale Mircea Eliade România literară 13

Next