România literară, aprilie-iunie 2018 (Anul 50, nr. 16-29)
2018-05-25 / nr. 23
4craiovan garda Saşa Pană, Opera poetică ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Petrişor Militaru, Editura Aius, Craiova, 2015, 446 p. Madda Holda, Cărţi de vizită prefaţă de Vladimir Pană, ediţie îngrijită şi postfaţă de Petrişor Militaru, Editura Aius, Craiova, 2017, 54 p Constantin Nisipeanu, Opera poetică prefaţă, dosar critic şi ediţie îngrijită de Petrişor Militaru, Editura Aius, Craiova, 2017, 516 p.ecentele apariţii ale Editurii Aius, din colecţia „Avangardă şi transdisciplinaritate" (inaugurată în 2012, cu 12 titluri până în prezent), concretizează o preocupare constantă pentru această zonă, pentru două mari tipuri de autori: clasici ai avangardei - studii şi texte de(spre) Blecher, Gellu Naum, Gherasim Luca, respectiv autori periferici, repuşi în noi contexte - cum ar fi Moldov sau Madda Holda. Colecţia este gândită de Petrişor Militaru, autor al unei interesante teze de doctorat, sub coordonarea lui Basarab Nicolescu, apărută sub titlul de Ştiinţa, modernă, muza neştiută a suprarealiştilor (2013). Din categoria autorilor minori face parte Madda Holda (1911-2012), sora lui Saşa Pană, autoarea unor Cărţi de vizită la 19 ani; în afară de repunerea în circulaţie a textului, Madda Holda a intrat în atenţie şi prin corespondenţa pe care a avut-o cu Geo Bogza (editată de curând la Tracus Arte şi cu care aceste Cărţi de vizită ar fi trebuit să facă un corp comun), ceea ce o plasează, după editorul Petrişor Militaru, într-o serie cu Medi Wechsler-Dinu (soţia lui Gheorghe Dinu / Ştefan Roll), Hedda Sterne (dragostea lui Victor Brauner), Nadine Crainic (Krainic), din anturajul Grupului suprarealist român. Şi textele lui Moldov (1907-1966), cofondator al revistei „unu” (1928-1932), alături de Saşa Pană (primele numere ale revistei au apărut acum 90 de ani la Dorohoi), semnatari ai unui roman (Alfabet), din care au seris primele două capitole’ (A şi B) arată modificarea unei percepţii critice: de la condescendenţa criticilor interbelici la aprecierea şi integrarea într-un sistem pe care îl construiesc cercetătorii avangardei. Exemplificând poziţiile criticii din dosarele alcătuite de Petrişor Militaru pentru epigonii urmuzieni reiese, indirect, şi povestea felului în care a fost receptată avangarda de-a lungul timpului. O notă specială pentru tovarăşul de idei al lui Saşa Pană, textele sale au adus şi primele procese revistei „unu”; comerciantul Sinaie se recunoaşte în schiţa cu acelaşi titlu a lui Moldov şi se adresează justiţiei. Schimbarea numelui personajului la publicarea în volum (Snax), precum şi o sumă de bani au dus la retragerea plângerii. Cazul este semnificativ pentru că pune în discuţie limitele literaturii (şi ale artei), gestul provocator al artistului de avangardă de atunci şi de acum, artist cu mai multă sau mai puţină îndemânare. Opera poetică a lui Saşa Pană aduce pentru prima oară Moldov, Repertoriu cu un portret de Victor Brauner, ediţie îngrijită, prefaţă şi cronologie de Petrişor Militaru, Editura Aius, Craiova, 2017, 54 p. poemele şi prozopoemele arhivistului avangardei într-o ediţie, construită conform teoriei genurilor; partea cea mai rezistentă a operei lui Saşa Pană, poezia, intră în paginile acestei ediţii conform principiului imaginii poetice, scop primordial al avangardiştilor (întâlnirea pe o masă de operaţie a unei maşini de cusut şi a unei umbrele). Directorul revistei „unu” a fost permanent preocupat de dimensiunea nonlingvistică a textului, iar inserţiile de anunţuri publicitare, note muzicale, indicatoare ş.a. arată felul său de a se raporta la imaginea suprarealistă, de a înţelege textul ca lume. Cu toate acestea, eseurile care studiază imaginea artistică (metaforizarea fiind o operaţie fundamentală pentru avangardiştii noştri), textele în care se discută opera poeţilor suprarealişti, contemporani sau „inventaţi” de tradiţia culturală a grupului, adunate în volumul Sadismul adevărului (1936), nu sunt amintite de această ediţie, aşa cum nici colajele lui Saşa Pană, ieşite din aripa lui Ernst (Ce frumoasă e viaţa de familie! Păcat că timpul zboară şi copiii cresc prea repede), nu şi-au găsit aici locul. Opera lui Constantin Nisipeanu (1909- 1999), autor ce îşi datorează vizibilitatea perioadei când s-a apropiat de Grupul suprarealist român, cu Femeia de aer. Un poem şi două desene (1943), este pusă în paginile unei ediţii interesante; din aparatul critic al ediţiei sunt semnificative fişele din dosarul de la Siguranţă al lui Nisipeanu (pagini la care a contribuit şi Igor Mocanu), urmărit pentru că ar fi vrut, în 1936, să editeze revista „Antagonism”, la care ar fi colaborat un pictor „ce activează în gruparea tineretului socialist” (Victor Brauner) sau un „student din conducerea forului democratic studenţesc” (Gellu Naum). O trăsătură a acestor ediţii este înregistrarea tuturor volutelor pe care le-a Scut opera avangardiştilor; ele pot fi studiate la autorii cu o bibliografie amplă şi au, în genere, un pattern comun: traseul modernism - proletcultism - (neo)modernism (precedat de estetica simbolismului, în cazul lui Saşa Pană), principiul fiind cel al integralităţii textelor, nu al antologării lor - aşa cum au făcut, în mai multe rânduri, chiar autorii în propriile lor antologii (din motive lesne de înţeles) sau editorii ulteriori. Nisipeanu, fondator al revistei „Radical" (1933), este unul dintre cei care au pus pe harta avangardei noastre cetatea Băniei; preocuparea Editurii Aius pentru acest tip de specific local, cu trimiteri universale, pe care îl exemplifică foarte bine avangarda, s-a văzut de mai multă vreme: în 2006 apărea, sub îngrijirea Xeniei Karo, un volum ce reunea texte de Tiberiu Iliescu, director al Caietelor Meridian (1934-1946), un arhivar al avangardei craiovene ce a deschis paginile pentru nume semnificative - dacă ar fi să îl amintim doar pe Eugen Ionescu. Colecţia „Avangardă şi transdisciplinaritate" are astfel meritul unei continuităţi şi al unui ritm importante pentru spaţiul nostru; este elocventă o comparaţie cu alte colecţii, precum cele dedicate avangardei istorice de la editurile Dacia (5 volume între 2001 și 2010) sau Paralela 45 (2 titluri, în 2002). • • Dan Gulea SASA PW* fjpCttI pcfffre COVMAVTIV YISIFF.Ml CAICiu în r 25.05.1898 - s-a născut Constantin Balmuș (m. 1957) 25.05.1909 - s-a născut Dorina Rădulescu (m. 1982) 25.05.1933 - s-a născut Eugen Simion 25.05.1946 - s-a născut Liliana Ardelean 25.05.1948 - s-a născut Doina Opriță 25.05.1955 - s-a născut Alexandru Moraru 25.05.1959 - s-a născut Tudor Vlad 25.05.1965 - s-a născut Lucian Vasile Szabó 25.05.1967- s-a născut Ancelin Roseti 25.05.1984 - a murit Henriette Yvonne Stahl (n. 1900) 25.05.1998 - a murit Ștefan Bănulescu (n. 1926) 25.05.2002-a murit Ștefan Aug. Doinaș (n. 1922) 26.05.1911- s-a născut G. C. Nicolescu (m. 1967) 26.05.1916 - s-a născut Vintilă Corbul (m. 2008) 26.05.1917- s-a născut Mariana Sora (m. 2011) 26.05.1929 - s-a născut Nicolae Holban 26.05.1939 - s-a născut Sergiu Celac 26.05.1941 - s-a născut Doina Chisăliță Talaz 26.05.1943 - s-a născut Liviu Grăsoiu 26.05.1947- s-a născut Ion Scorobete 26.05.1950 - s-a născut Ion Dur 26.05.1996 - a murit Ovidiu Papadima (n. 1909) 26.05.1997-a murit Cezar Baltag (n. 1939) 26.05.2017- a murit Alexandru Oproescu (n. 1940) 26.05.2017- a murit Dumitru Vacariu (n. 1931) 27.05.1886 - s-a născut Emil Isac (m. 1954) 27.05.1899- s-a născut Petre Strihan (m. 1990) 27.05.1905 - s-a născut Ioan I. Ciorănescu (m. 1926) 27.05.1928 - s-a născut Tudor Țopa (m. 2008) 27.05.1933 - s-a născut Constantin Georgescu (m. 2000) 27.05.1951 - s-a născut Virgil Podoabă 27.05.1952 - s-a născut Gelu Bogdan Marin 27.05.1957 - s-a născut Iulia Baran 27.05.2000 - a murit Viorel Alecu (n. 1917) 27.05.2001- a murit Corneliu Buzinschi (n. 1937) 27.05.2012 - a murit Ion Petrică (n. 1934) 27.05.2014- a murit Dan Radu Stănescu (n. 1945) 27.05.2015 - a murit Mircea Cavadia (n. 1950) 28.05.1912- s-a născut Anișoara Odeanu (m. 1972) 28.05.1913 - s-a născut George Macovescu (m. 2002) 28.05.1921- s-a născut Mirko Jivcovici 28.05.1948 - s-a născut Petru Novac Dolângă 28.05.1951 - s-a născut Constantin Gurău (m. 2015) 28.05.1956- s-a născut George Valentin Volceanov 28.05.1956 - s-a născut Marcel Tolcea 28.05.1963 - a murit Ion Agârbiceanu (n. 1882) 28.05.2011- a murit Ion Zubașcu (n. 1948) 28.05.2014- a murit Constantin Blănaru (n. 1940) 29.05.1899 - s-a născut Georgeta Mircea Cancicov (m. 1984) 29.05.1933 - s-a născut Stan Velea (m. 2007) 29.05.1939 - s-a născut Mircea Lutic 29.05.1945 - a murit Mihail Sebastian (n. 1907) 29.05.1949 - s-a născut Paul Aretzu 29.05.1954- s-a născut Silvia Beldiman 29.05.1954- a murit D. V. Barnovschi (n. 1884) 29.05.1956 - s-a născut Teo Chiriac 30.05.1882- s-a născut Marcu Beza (m. 1949) 30.05.1935 - s-a născut Ovidiu Zotta (m. 1996) 30.05.1949 - a murit Marcu Beza (n. 1882) 30.05.1950 - s-a născut George Achim 30.05.1951 - s-a născut Ioan Dan Bălan 30.05.1956 - s-a născut Lucreția Bârlădeanu 30.05.1966 - a murit Oscar Walter Cisek (n. 1897) 30.05.1979 - a murit George Suru (n. 1940) 30.05.1968 - s-a născut Oana Lazăr 30.05.1993 - a murit Ion Sofia Manolescu (n. 1909) 30.05.2012 - a murit Marin Lupșanu (n. 1952) 30.05.2013 - a murit Olimpia Blendea Deșliu (n. 1933) 31.05.1883 - s-a născut Onisifor Ghibu (m. 1972) 31.05.1927- s-a născut Mircea Aristide (m. 2002) 31.05.1937- s-a născut Pavel Florea 31.05.1938 - s-a născut Adriana Iliescu 31.05.1938 - a murit Max Blecher (n. 1909) 31.05.1946 - s-a născut Adriana Bittel 31.05.1950 - s-a născut Mihai Moldovan (m. 2016) 31.05.1960- s-a născut Stelorian Moroșanu 31.05.1990 - a murit Vasile Nicolescu (n. 1929) 31.05.2013 - a murit Adina Darian (n. 1933) 31.05.2015 - a murit Vasile Şelaru (n. 1958) Rubrică realizată de Nicolae Oprea