România Viitoare, 1946. octombrie-decembrie (Anul 3, nr. 222-295)
1946-12-01 / nr. 274
PAGINA 6 Erată Datorită unei regretabile greşeli de tipar în numărul de ori sub clişeul de lui ministru Gh Gheorghiu-Dej a fost scris „GH. GHEORGHIU-DEJ, MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE“, in loc de „MINISTRU AL ECONOMIEI NAŢIONALE“. Facem cuvenita rectificare. Din declaraţiile unui prizonier (Urmare din pag. 1-a) Tratamentul şi respectul ce-l aveam din partea popoarelor Uniunii Sovietice a făcut să se strecoare în sufletele noastre o părere de rău în ziua de 6 Noemvrie a. c. când ni s’a făcut cunoscut că trebue să ne reîntoarcem în ţară Şi am fi rămas mai departe în ţara socialistă Uniunea Sovietică, cu oamenii ei noui, cu prevederi spre pace şi prosperitate, dacă nu am fi fost atraşi de dorul celor de acasă, de satele noastre unde ne-am născut şi copilărit.“ SPRE CASA In ziua de 7 Noemvrie suntem îmbarcaţi într’un tren, dela care nu lipsea bucătăria pentru pregătirea hranei calde şi am părăsit Kirovogradul cu destinaţia România. Pe tot parcursul Kirovogradului Iaşi, hrana caldă se servea de la bucătăria trenului de către soldaţi repartizaţi pe compartimente. De la Iaşi ne-a transportat la Focşani, unde după ce s‘au făcut formele prevăzute de regulamentul militar şi s’a înmânat fiecărui prizonier suma de 100.000 lei am fost lăsaţi liberi şi am pornit spre casele noastre, cu recunoştinţa în suflet faţă de Uniunea Sovietică, pentru grija purtată prizonierilor români şi maghiari din lagărul 523 Kirovograd-Uráli. 1. C. Se redescri de Sfatul Tarii (Urmerae din Dsgroe •*•), încă smu între ei, nu pentru vreun principiu pentru vreun drept al poporului, ci din cauze personale, fie din cauza unei ironii sau a unei insulte, care ambundau în tot timpul şedinţelor ca, să fie şedinţa „mai vie“ fie din cauza unei afaceri sau a unui comision periclitat. Monistul Lupescu — asasinul de mai târziu al unui paraşutist sovietic — îşi făcuse o faimă de mare bătăuş de care era mândru mai ales după lovirea deputaţilor, Voiceanu şi Florian, şi după ce într'un acces de furie a rupt o balustradă de lemn a tribunei. La fel maniştii Aurel Dobrescu şi Ilie Lazăr. Pe atunci parlamentul era un fel de bâlci în care se cerea mai mult îndrăzneală de scandalagiu şi slugărnicie, decât conştiinţă, dragoste de ţară şi cinstea... Deosebirea de care vorbeam la început dintre parlamentul vechi şi cel nou pe lângă felul compoziţiei lui, iată care e domnilor! Şi-au ales la 19 Noemvrie fiecare clasă şi categorie socială oamenii ei, aleşii poporului, simplii aşa cum sunt şi cinstiţi, care îşi cunosc şi noi suntem siguri de aceasta, adevărata lor chemare. Vor face din parlamentul poporului, aşa cum a spus o mare luptătoare d-na Ana Pauker „O uzină a tuturor energiilor ţării“. Astăzi, în aceste clipe solemne când se deschide în Capitală parlamentul democrat al ţării, se cuvine ca gândul nostru să se îndrepte către acei care au căzut jertfă gloanţelor în lupta pentru mai bine a poporului nostru Slavă martirilor poporului ce n’au avut fericirea de a-şi vedea visul împlinit! , Trăiască primul parlament democrat al ţării! ANUL III,Nr. 274 (581) „ROMANIA VIITOARE" Festivitatea instalării noulu dir. general al Căilor ferate BUCUREŞTI, (Agerpres). C Eri a avut loc la Direcţia Generală a Căilor Ferate, instalarea noului Director General , Chivu Stoica. D. Gheorghiu-Dej a luat cuvântul prezentând pe noul director general şi trasând sarcinele generale care revin CFR-ului. Luând cuvântul d. ing. Ion Bernachi a arătat care a fost perioada parcursă până în prezent şi a mulţumit salariaţilor CFR pentru felul cum au înţeles să-şi îndeplinească sarcinele. Noul director general d. Chivu Stoica a precizat problemele importante care trebuesc rezolvate, cea mai importantă fiind desăvârșirea refacerii CFR-ului. D-sa a continuat arătând că nu se poate lucra pe o linie nouă ci se va continua cea trasată de d. Gheorghiu-Dej de la venirea d-sale la conducerea ministerului, până astăzi. Direcţiunea SA şi de telefoane Bucureşti, intenţionează să ducă la Cui, centrala automată destinată Sibiului Actuala centrală nu corespunde marelui număr de abonaţi (Urmare* din pagina l-a). Pe de altă parte e necesar să amintim aci că actuala centrală care are o capacitate de 1000 numere nu mai corespunde necesităţilor oraşului nostru, cu peste 1300 abonaţi. Pentru satisfacerea marelui număr de cereri de posturi telefonice, ale diverselor autorităţi, instituţii şi întreprinderi, conducerea locală a Societăţii de Telefoane a fost nevoită să instaleze câte două posturi pe un singur număr, fapt ce îngreunează mult deservirea la timp a abonaţilor. După statisticele celor mai competenţi în materie, o operatoare ar trebui să deservească un număr de 50 abonaţi. In realitate însă operatoarele de la centrala Sibiu, deservesc peste 120 de abonaţi. Iată de ce la actuala centrală se răspunde abonaţilor cu mari întârzieri, dând loc la reclamaţiuni justificate, care însă nu pot fi rezolvate decât într’un singur şi unic mod: să se instaleze centrala automată de 2000 numere. In cazul instalării centralei automate se va instala şi o reţea urbană modernă care va reduce marele număr al deranjamentelor telefonice actuale. CLUJUL PE FIR . . . Factorii de răspundere din oraşul nostru fiind informaţi că s’au făcut presiuni şi intervenţii de culise din partea Clujului pentru obţinerea centralei aflate la Sălişte, s-au sesizat înaintând forurilor în drept un documentat memoriu. Societatea de Telefoane din Bucureşti, neavând la dispoziţie altă centrală automată pentru a o instala la Cluj şi cedând intervenţiilor Clujului, are intenţia să ridice centrala automată destinată Sibiului şi să o instaleze în capitala Ardealului. Această măsură a direcţiunii generale a Societăţii de Telefoane ar fi profund nedreaptă, deoarece Clujul posedă astăzi o centrală automată cu 1000 numere care se află la funţie. Energia intervenţie a Blocului Partidelor democratice din Sibiu Serviciul telefonic fiind unul din factorii principali care dă impuls vieţii economice şi sociale, Blocul Partidelor Democratice din Sibiu şi-a însuşit acest deziderat al oraşului şi a judeţului nostru, făcând o energică intervenţie la forurile în drept pentru ca cu un ceas mai devreme automatizarea telefonului în oraşul nostru să devină o realitate,* creind în acelaş timp condiţiuni de muncă superioare pentru muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul Telefonic local. O delegaţie în frunte cu d. deputat Dr. Ştefan Cleja a primit încredinţarea pentru soluţionarea favorabilă a acestui deziderat al oraşului nostru. ATITUDINEA SALARIAŢILOR DE LA SAR DE TELEFOANE DIN SIBIU Salariaţii de la Societatea de Telefoane din Sibiu, întruniţi într’o adunare sindicală, au hotărît în unanimitate să se opună cu toată dârzenia intenţiunîlor direcţiune! centrală, consemnând în proces verbal că nu vor admite ridicarea centralei automate dela Sălişte, uzând de toate mijloace pe care forţa sindicală le-o pune la dispoziţie. Muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul local de telefoane lucrează de peste 10 ani in condiţiuni extraordinar de grele şi nu înţeleg să mai lucreze în aceste condiţiuni nici o zi mai mult decât este necesar până la instalarea centralei automate aflată la Sălişte şi destinată Sibiului. Atitudinea salariaţilor de la Oficiul SAR de Telefoane din Sibiu, este în asentimentul întregei mişcări sindicale din oraşul nostru, care apreciază la justă valoare importanţa automatizării reţelei telefonice şi strădania muncitorilor şi muncitoarelor de la această instituţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Nădăjduim că intenţia direcţiunii generale a Societăţii de telefoane va fi zădărnicită şi că automatizarea reţelei telefonice din oraşul nostru va deveni în scurt timp o realitate, spre binele populaţiei acestui oraş şi spre satisfacţia harnicilor salariaţi ai Oficiului local de telefoane. Ionel Ch. Crişanu 1 1 Decemvrie 1918 (Urmare din pagina 1-a) noastră, acest principiu a fost aplicat pentru ceea ce alcătuiau massa totală a populației unei Românii întregite. Dimpotrivă trafiunile conlocuitoare, în special cea maghiară, ce a fost pusă în stare de inferioritate din punct de vedere politic deschizând drum acelui șovinism, care a determinat stările de neîncredere, de a lungul anilor, după această Unire. Partidele „istorice" au creiat nu un climat de trafietate, ci de necontenită discordie, din stabilirea unui principiu de primat al majorității dominante în stat. Aceasta a fost cauza care a dus la oprimarea românilor din partea hortiștilor în perioada 1940—1944 și la aceea inegalitate de drepturi până la 1940 din partea vechilor politicieni, al cărui cuvânt de ordine am văzut ce a însemnat, când s'au alcătuit vestitele bande „Iuliu Maniu" care, sub această firmă, aveau menirea să jefuiască și să ucidă pe acei ce, la fel ca și românii, suferiseră stări de iobăgie din partea regimului Horthyst. . Ce s'a petrecut însă în răstimpul celor doi ani de guvernare a poporului ? Un regim curat democratic a croit drum unei situări pe un făgaş de perfectă echitate pentru toţi cei ce sălăşluiesc pe pământul românesc. O Reformă Agrară, la baza căreia stă spiritul de reală proprietate pentru cei ce cu osârdie au robit acest pământ, veac după veac pentru alţii, şi un drum de luminoasă vrață şi prețuire pentru muncitorimea dela orașe. Iată, așadar, ce s'a statornicit acum pe meleagurile noastre. Sub acest semn de crucială făurire a unui destin mai bun pentru poporul românesc, sărbătorim această a 28-a aniversare a Unirei. De aceea socotim că 1 Decembrie 1946 reprezintă pentru noi toţi, nu numai aducerea aminte a ceea ce s'a petrecut la 1918, dar şi împlinirea unor năzuințe enunţate atunci, dar rămase numai slove scrise, în răstimpul anilor ce au urmat. A trebuit să se depue mai bine de un pătrar de veac, pentru ca în această fără, îmbiată de mărefia unui act istoric, să împlinim ceea ce se crede atunci că va urma ca o dreaptă chibzuinţă pe făgaşul unei perfecte democrafii. Oamenii muncii, cot la cot, în lupta de ridicare a unei ţări sărbătoresc astăzi consfinţirea unei determinări libere, precizate la 1 Decembrie 1918 şi realizată, în forma ei progresistă, numai odată cu ridicarea la cuma Statului a celor ce reprezintă cu adevărat exponentul real al poporului. Astăzi când fălfăie, de la un capăt la celălalt al ţarii, democraţia reală, înfrăţirea între popoarele conlocuitoare şi orînduirea dreptăţii pentru cei ce reprezintă munca trudnică, se cuvine să încheiem aceste rânduri fugare cu gândul la acei ce au căzut jertfă pentru împlinirea visului milenar al Unirii şi pentru triumful realizării democraţiei integrale. ANTON CUMPĂTĂ Jr. Georgs M. laiaiu fost medic primar de spital Ploeşti Specialist in Boli inlerne si Copii şi-a reluat consultaţiunile în Bulevardul Victoriei nr. 16 Sibiu orele: 8—1 şi 3—5 ' Mp. 4048