România Viitoare, 1946. octombrie-decembrie (Anul 3, nr. 222-295)

1946-12-01 / nr. 274

PAGINA 6 Erată Datorită unei regretabile greşeli de tipar în numărul de ori sub clişeul de lui ministru Gh Gheorghiu-Dej a fost scris „GH. GHEORGHIU-DEJ, MINISTRU AL AFACERILOR INTERNE“, in loc de „MINISTRU AL ECONOMIEI NA­ŢIONALE“. Facem cuvenita rectificare. Din declaraţiile unui prizonier (Urmare din pag. 1-a) Tratamentul şi respectul ce-l a­­veam din partea popoarelor Uniunii Sovietice a făcut să se strecoare în sufletele noastre o părere de rău în ziua de 6 Noemvrie a. c. când ni s’a făcut cunoscut că trebue să ne reîn­toarcem în ţară­ Şi am fi rămas mai departe în ţara socialistă Uniunea Sovietică, cu oamenii ei noui, cu prevederi spre pace şi prosperitate, dacă nu am fi fost atraşi de dorul celor de acasă, de satele noastre un­de ne-am născut şi copilărit.“ SPRE CASA In ziua de 7 Noemvrie suntem îmbar­caţi într’un tren, dela care nu lipsea bu­cătăria pentru pregătirea hranei calde şi am părăsit Kirovograd­ul cu destinaţia România. Pe tot parcursul Kirovogradului­­ Iaşi, hrana caldă se servea de la bucătăria tre­nului de către soldaţi repartizaţi pe com­partimente. De la Iaşi ne-a transportat la Focşani, unde după ce s‘au făcut formele prevă­zute de regulamentul militar şi s’a în­mânat fiecărui prizonier suma de 100.000 lei am fost lăsaţi liberi şi am pornit spre casele noastre, cu recunoştinţa în suflet faţă de Uniunea Sovietică, pentru grija purtată prizonierilor români şi maghiari din lagărul 523 Kirovograd-Uráli. 1. C. Se redescri de Sfatul Tarii (Urmerae din Dsgroe •*•), încă smu între ei, nu pentru vreun principiu pentru vreun drept al po­porului, ci din cauze personale, fie din cauza unei ironii sau a unei in­sulte, care ambundau în tot timpul şedinţelor ca, să fie şedinţa „mai vie“ fie din cauza unei afaceri sau a unui comision periclitat. Monistul Lupescu — asasinul de mai târziu al unui paraşutist sovietic — îşi făcuse o faimă de mare bătăuş de care era mândru mai ales după lovirea deputaţilor, Voiceanu şi Flo­rian, şi după ce într'un acces de furie a rupt o balustradă de lemn a tri­bunei. La fel maniştii Aurel Dobres­­cu şi Ilie Lazăr. Pe atunci parlamen­tul era un fel de bâlci în care se ce­rea mai mult îndrăzneală de scan­dalagiu şi slugărnicie, decât con­ştiinţă, dragoste de ţară şi cinstea... Deosebirea de care vorbeam la în­ceput dintre parlamentul vechi şi cel nou pe lângă felul compoziţiei lui, iată care e domnilor! Şi-au ales la 19 Noemvrie fiecare clasă şi categorie socială oamenii ei, aleşii poporului, simplii aşa cum sunt şi cinstiţi, care îşi cunosc şi noi sun­tem siguri de aceasta, adevărata lor chemare. Vor face din parlamentul poporului, aşa cum a spus­ o mare luptătoare d-na Ana Pauker „O uzi­nă a tuturor energiilor ţării“. Astăzi, în aceste clipe solemne când se deschide în Capitală parlamentul democrat al ţării, se cuvine ca gân­dul nostru să se îndrepte către acei care au căzut jertfă gloanţelor în lupta pentru mai bine a poporului nostru Slavă martirilor poporului ce n’au avut fericirea de a-şi vedea visul îm­plinit! , Trăiască primul parlament demo­crat al ţării! ANUL III,Nr. 274 (581) „ROMANIA VIITOARE" Festivitatea instalării noulu dir. general al Căilor ferate BUCUREŞTI,­­ (Agerpres). C Eri a avut loc la Direcţia Generală a Căilor Ferate, instalarea noului Di­rector General , Chivu Stoica. D. Gheorghiu-Dej a luat cuvântul prezentând pe noul director general şi trasând sarcinele generale care re­vin CFR-ului. Luând cuvântul d. ing. Ion Bernachi a arătat care a fost pe­rioada parcursă până în prezent şi a mulţumit salariaţilor CFR pentru felul cum au înţeles să-şi îndepli­nească sarcinele. Noul director general d. Chivu Stoica a precizat problemele impor­tante care trebuesc rezolvate, cea mai importantă fiind desăvârșirea refacerii CFR-ului. D-sa a continuat arătând că nu se poate lucra pe o linie nouă ci se va continua cea trasată de d. Gheorghiu-Dej de la venirea d-sale la conducerea ministerului, până astăzi. Direcţiunea S­A şi de telefoane Bucureşti, intenţionează să ducă la C­ui, centrala auto­mată destinată Sibiului Actuala centrală nu corespunde ma­relui număr de abonaţi (Urmare* din pagina l-a). Pe de altă parte e necesar să amintim aci că actuala centrală care are o capa­citate de 1000 numere nu mai corespunde necesităţilor oraşului nostru, cu peste 1300 abonaţi. Pentru satisfacerea marelui număr de cereri de posturi telefonice, ale diverselor autorităţi, instituţii şi întreprinderi, con­ducerea locală a Societăţii de Telefoane a fost nevoită să instaleze câte două pos­turi pe un singur număr, fapt ce în­greunează mult deservirea la timp a abo­naţilor. După statisticele celor mai competenţi în materie, o operatoare ar trebui să deservească un număr de 50 abonaţi. In realitate însă operatoarele de la centrala Sibiu, deservesc peste 120 de abonaţi. Iată de ce la actuala centrală se răspun­de abonaţilor cu mari întârzieri, dând loc la reclamaţiuni justificate, care însă nu pot fi rezolvate decât într’un singur şi unic mod: să se instaleze centrala auto­mată de 2000 numere. In cazul instalării centralei automate se va instala şi o reţea urbană modernă care va reduce marele număr al deranjamente­lor telefonice actuale. CLUJUL PE FIR . . . Factorii de răspundere din oraşul nos­tru fiind informaţi că s’au făcut presiuni şi intervenţii de culise din partea Cluju­lui pentru obţinerea centralei aflate la Sălişte, s-au sesizat înaintând forurilor în drept un documentat memoriu. Societatea de Telefoane din Bucureşti, neavând la dispoziţie altă centrală auto­mată pentru a o instala la Cluj şi ce­dând intervenţiilor Clujului, are intenţia să ridice centrala automată destinată Si­biului şi să o instaleze în capitala Ardea­lului. Această măsură a direcţiunii generale a Societăţii de Telefoane ar fi profund ne­dreaptă, deoarece Clujul posedă astăzi o centrală automată cu 1000 numere care se află la funţie. Energ­ia intervenţie a Blocului Parti­delor democratice din Sibiu­ Serviciul telefonic fiind unul din fac­torii principali care dă impuls vieţii eco­nomice şi sociale, Blocul Partidelor Demo­cratice din Sibiu şi-a însuşit acest dezi­derat al oraşului şi a judeţului nostru, fă­când o energică intervenţie la forurile în drept pentru ca cu un ceas mai devreme automatizarea telefonului în oraşul nostru să devină o realitate,* creind în acelaş timp condiţiuni de muncă superioare pen­tru muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul Telefonic local. O delegaţie în frunte cu d. deputat Dr. Ştefan Cleja a primit încredinţarea pentru soluţionarea favorabilă a acestui deziderat al oraşului nostru. ATITUDINEA SALARIAŢILOR DE LA SAR DE TELEFOANE DIN SIBIU Salariaţii de la Societatea de Telefoane din Sibiu, întruniţi într’o adunare sindi­cală, au hotărît în unanimitate să se o­­pună cu toată dârzenia intenţiunîlor direc­ţiune! centrală, consemnând în proces verbal că nu vor admite ridicarea centra­lei automate dela Sălişte, uzând de toate mijloace pe care forţa sindicală le-o pune la dispoziţie. Muncitorii şi muncitoarele de la Oficiul local de telefoane lucrează de peste 10 ani in condiţiuni extraordinar de grele şi nu înţeleg să mai lucreze în aceste condiţiuni nici o zi mai mult decât este necesar până la instalarea centralei automate aflată la Sălişte şi destinată Sibiului. Atitudinea salariaţilor de la Oficiul SAR de Telefoane din Sibiu, este în asentimen­tul întregei mişcări sindicale din oraşul nostru, care apreciază la justă valoare importanţa automatizării reţelei telefonice şi strădania muncitorilor şi muncitoarelor de la această instituţie pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de muncă. Nădăjduim că intenţia direcţiunii gene­rale a Societăţii de telefoane va fi zădăr­nicită şi că automatizarea reţelei telefo­nice din oraşul nostru va deveni în scurt timp o realitate, spre binele populaţiei a­­cestui oraş şi spre satisfacţia harnicilor salariaţi ai Oficiului local de telefoane. Ionel Ch. Crişanu 1­ 1 Decemvrie 1918 (Urmare din pagina 1-a) noastră, acest principiu a fost aplicat pentru ceea ce alcătuiau massa totală a populației unei Românii întregite. Dimpotrivă trafiunile conlocuitoare, în special cea maghiară, ce a fost pusă în stare de inferioritate din punct de vedere politic­ deschizând drum ace­lui șovinism, care a determinat stările de neîncredere, de a lungul anilor, după această Unire. Partidele „istorice" au creiat nu un climat de trafietate, ci de necontenită discordie, din stabilirea unui principiu de primat al majorității dominante în stat. Aceasta a fost cauza care a dus la oprimarea românilor din partea hortiș­­tilor în perioada 1940—1944 și la aceea inegalitate de drepturi până la 1940­ din partea vechilor politicieni, al cărui cuvânt de ordine am văzut ce a însemnat, când s'au alcătuit vesti­tele bande „Iuliu Maniu" care, sub această firmă, aveau menirea să jefu­iască și să ucidă pe acei ce, la fel ca și românii, suferiseră stări de iobăgie din partea regimului Horthyst. . Ce s'a petrecut însă în răstimpul celor doi ani d­e guvernare a poporu­lui ? Un regim curat democratic a croit drum unei situări pe un făgaş de per­fectă echitate­ pentru toţi cei ce sălăş­luiesc pe pământul românesc. O Reformă Agrară, la baza căreia stă spiritul de reală proprietate pentru cei ce cu osârdie au robit acest pă­mânt, veac după veac pentru alţii, şi un drum de luminoasă vrață şi prețuire pentru muncitorimea dela orașe. Iată, așadar, ce s'a statornicit acum pe meleagurile noastre. Sub acest semn de crucială făurire a unui destin mai bun pentru poporul românesc, sărbătorim această a 28-a aniversare a Unirei. De aceea socotim că 1 Decembrie 1946 reprezintă pentru noi toţi, nu numai aducerea aminte a ceea ce s'a petrecut la 1918, dar şi împlinirea unor năzuințe enunţate atunci, dar rămase numai slove scrise, în răstim­­pul anilor ce au urmat. A trebuit să se depue mai bine de un pătrar de veac, pentru ca în acea­stă fără, îmbiată de mărefia unui act istoric, să împlinim ceea ce se crede atunci că va urma ca o dreaptă chib­zuinţă pe făgaşul unei perfecte de­m­­ocraf­ii. Oamenii muncii, cot la cot, în lupta de ridicare a unei ţări sărbătoresc astăzi consfinţirea unei determinări libere, precizate la 1 Decembrie 1918 şi realizată, în forma ei progresistă, numai odată cu ridicarea la cu­ma Statului a celor ce reprezintă cu a­de­­vă­rat exponentul real al poporului. Astăzi când fălfăie, de la un capăt la celălalt al ţarii, democraţia reală, în­frăţirea între popoarele conlocuitoare şi orînduirea dreptăţii pentru cei ce reprezintă munca trudnică, se cuvine să încheiem aceste rânduri fugare cu gândul la acei ce au căzut jertfă pen­tru împlinirea visului milenar al Unirii şi pentru triumful realizării democra­ţiei integrale. ANTON CUMPĂTĂ Jr. Georgs M. laiaiu­ fost medic primar de spital Ploeşti Specialist in Boli inlerne si Copii şi-a reluat consultaţiunile în Bulevardul Victoriei nr. 16 Sibiu orele: 8—1 şi 3—5 ' Mp. 4048

Next