România - Capitala, februarie 1939 (Anul 2, nr. 242-256)

1939-02-01 / nr. 242

1 II 1939 ROMÁNIA No. 242 I CONŢINUTUL VIU AL STATULUI 31 AL NAJIUNEI _ Prin tineret intr­eg neamul românesc afirmă dârzenia cu care îşi cre­eaz­ă un viitor măreţ» Viitorul vieţii noastre stă cu­prins misterios şi fecund în ti­neretul naţiunii. Revoluţia nu cunoaşte efectele retroactive; din potrivă, ca vântul de primăvară — ea trânteşte la pământ cren­gile uscate, care şi-au trăit tra­iul, frenetic sau sterp. Acesta este sensul sublim şi singurul, pe care îl acceptăm; sensul revoluţiei naţionale, pe care însuşi Regele nostru o pa­tronează­ cu numele său regal şi o girează în faţa istoriei cu cu­getul său de Domnitor; cucerirea vieţii celei noui, adică plămădirea unui tineret, care va fi în curând conţinutul viu al statului şi al naţiunii. Cât de mult ne interesează. Prin urmare, să ştim, cum şi cât participă tineretul nostru la ope­ra renaşterii, al cărei succes şi triumfală înfăptuire este însăşi viaţa fericită a generaţiei tinere. Din cauză că trăesc de ani de zile în mijlocul tineretului bănă­ţean, pot afirma că ideia frontu­lui renaşterii naţionale a fost primită cu acel sincer entusiasm tineresc, care nu cunoaşte ipo­crizia, fiindcă nu este îmboldit de interese meschine sau de in­terpretări greşite. Sufletul bănă­ţenesc are flerul său istoriceşte format, care adulmecă lucrurile serioase şi utile naţiunii, deose­bind infailibil farsele cu alai de îngrijorările operelor necesare. Şi dacă acest suflet tineresc a ac­ceptat ideia revoluţiei naţionale, pe care o poartă triumfal în ţară stegarii frontului naţional, în­seamnă că el ne descopere mai multe stări dintr’odată, întâi, că tineretul bănăţenesc nu acceptă altă revoluţie decât cea naţio­nală. Cu această sensibilitate a sa, revoluţionar-naţională, tinere­tul bănăţenesc dovedeşte a fi de­pozitarul marilor tradiţii spiri­tuale ale vechilor bănăţeni, căci au fost toţi revoluţionari din cauză că au fost toţi naţionali. Eroismul bănăţenesc se regăseşte din nou în entusiasmul actual al tineretului românesc din Banat, care se ridică după perioada tul­bure a politicianismului la nive­lul tradiţiilor românismului isto­ric. Apoi,o altă stare: tineretul bănăţean, care ca nimeni altul, are sentimentul şefiei şi al selec­­ţiunii, ştie că marile înfăptuiri au eşit din cugetul pur şi din mâi­nile energice ale oamenilor ex­cepţionali; în consecinţă,tine­retul bănăţean acceptă cu frene­tică satisfacţie conducerea regală în transformările istorice de as­tăzi. Se ştie şi vrea ca Revoluţia naţională, pe care au proclamat-o ca lozincă şi necesitate marii pre­cursori şi idealişti români, să fie condusă de însuşi Domnitorul na­ţiunii, ca nici­ o veleitate impură să nu se întindă în­spre ţintele ei sublime, înspre idealurile ei ro­mâneşti. Asta înseamnă, că tine­retul bănăţean merge până la ul­tima sa suflare cu Regele Ţării, pe drumurile de glorie pe care foarte puţină lume a avut în tre­cut ocazia şi fericirea să meargă în pas cu marele prieten al tine­reţii, cu Suveranul naţiunii. Ti­neretul bănăţean se simte mân­dru de a fi chemat la o colabo­rare atât de selectă, şi de a intra în istorie cu fapte noui, origi­nale, mari şi neperitoare. Cu a­­ceasta a doua stare , tineretul bănăţean îşi arată natura sa pro­fund monarhistă, pe care au avut-o şi în trecut marii bănă­ţeni cu dorul în suflet ca monar­hismul lor să izvorască din mar­­ţialitatea Suveranului român. Tineretul bănăţean este şi în această privinţă cu adevărat pa­triotică, înţelegând că nu se poate concepe un patriotism sănătos, normal şi fecund, decât dacă el se desfăşoară sub strălucirea so­lară a monarhului român. Şi, în sfârşit, prezentându-se pe front, pentru a merge la mun­ca la care ne chiamă pe toţi Re­gele, tineretul bănăţean dă o do­vadă că este un tineret înţelept. Făcând comparaţia zilelor de as­tăzi cu cele de ori, a zilelor de muncă cu zilele de flecăreală po­litică, tineretul bănăţean înţe­lege că naţiunea română şi statul nostru a fost, pur şi simplu, sal­vat de mari zguduiri interne, la care îl duceau fatal multele par­tide cu luptele lor înverşunate. Sunt exemple, când unii dintre tinerii bănăţeni, rătăciţi prin clu­burile politice, au împins la ex­trem ideologiile acelea muce­găite, atingând însăşi integrita­tea politică a statului. Aş putea arăta un caz şi altul, când vreun bănăţean, cu riscul tinereţii sale, cu curajul care se transformă în prostie şi în subversivism a cerut autonomia politică a Banatului, o ideie atât de periculoasă, încol­ţită într’un cap iremediabil idio­ţii de zăduful murdar al clubului respectiv. Dar asemenea cazuri, fără răsunet şi fără urmări, apar ca simple curiozităţi, exteriori­zând psihologia degeneraţilor izo­laţi, cu care tineretul român bă­năţean nu a avut niciodată niciun fel de legătură. Şi, în timp ce în Banat, se cre­dea că luptele dintre românii po­­liticianizaţi vor face să dispară orice posibilitate de renaştere patriotică şi de reunire în acelaş destin românesc, iată vine tine­retul bănăţenesc, cu unitatea sa de simţire românească neştirbită şi inegalabilă, şi cu conştiinţa sa curată în care nu mai găseşti ni­mic altceva decât îngrijorări pa­triotice şi hotărîri demne de ma­rea istorie a românismului bănă­ţenesc. Pătrunzând mai adânc în viaţa sufletească a tineretului bănăţe­nesc, care stă mândru şi con­ştient în mediul în care alături de el trăesc nemţi cu cultură ve­che, unguri cu presumţiuni agre­sive, precum şi o lume îmbătrâ­nită in hărţueli sterile, vom des­coperi în sufletul lui " adevărate minunăţii de fidelitate monarhi­că şi de patriotism creator, de care trebuie să se simtă încântat întreg neamul românesc, şi care afirmă dârzenia cu care îşi cre­­iază un viitor măreţ. G. M. Ivati G'Y ULTIMUL NUMĂR DIN „L’ILLDSTRAZIONE ITALIANA" CONSACRAT ROMÂNIEI SI OPEREI N­ S. REGELUI CAROL AL ll-LEA Numărul din 22 ianuarie 1939 al excelentei reviste milaneze de sub direcţiunea d-lui Enrico Cer­vacchioli, „L’Illustrazione Ita­liana”, a apărut închinat Româ­niei. Coperta reproduce o foto­grafie luată în clipa când M. S. Regele primeşte Sfânta Cruce din mâna I. P. S. S. Patriarhului Miron la serbarea Bobotezei. In cuprinsul revistei se consa­cră peste 50 de pagini diferite­lor aspecte ale României istori­ce şi moderne. D.Mario Missiroli publică un bine informat şi ju­dicios panou istoric: „La Gran­de Romania”, admirabil com­plectat de studiul d-lui Arrigo Şoimi, ministrul Justiţiei în gu­vernul Benito Mussolini, despre „L’Ideea di Roma nella forma­­zione della Romania moderna”, şi de al dlui Giuseppe Lugli des­pre „La Romanita della Dacia”. In alte pagini, bogat ilustrate, d-nii Amedeo Giannini, Piero Puricelli, Pietro Silva, Carlo Ciucci, Franco Trandafilo, Gjika Bobich, Salvatore Sibilia, Carlo Calusi, Ugo Sola, fostul ministru al Italiei la Bucureşti, semnează articole despre bogăţiile şi fru­museţile României, despre valo­rile noastre artistice şi culturale, despre forţa armată a ţării. Gestul de cunoaştere şi prie­tenie, pe care îl face „L’Illustra­zione Italiana” vine să întărea­scă vechile noastre legături cu Italia. Satisfacerea doleanţelor unora din pensionarii militari D. GENERAL SAMSONOVICI, A ÎNMÂNAT UN MEMORIU D-LUI MI­TI­ŢA CONSTANTINESCU Suntem informaţi că la ministerul de finanţe, se examinează satisface­rea doleanţelor pensionarilor mili­tari, în ceea ce priveşte rectificarea unor inegalităţi de tratament a u­­nora din pensionarii militari. De aceste doleanţe a fost sesizat d. ministru Mitiţă Constantinescu, printr-un memoriu special ce i-a fost prezentat de către d. general Sam­­sonovici, preşedintele pensionarilor ffiilitaîie '­vi UNIREA ROMÂNILOR. SUB SEMNUL MUNCII Din numeroasele congrese şi afirmări de breaslă sau de colegii, specifice Duminecei, reţinem pentru stilul deosebit al desbaterilor, manifestaţia colegiului ingi­neresc, ca şi adunarea Asociaţiei aceloraşi profesio­­nişti. Amândouă întrunirile, cu atmosferă limpezită şi cal­dă cum se cuvine actualului moment, au fost, cu una­nimitate de gândire şi bune intenţii, afirmări ale ace­luiaşi crez: unirea în muncă. Ţara a intrat intr’o fază nouă de reconstrucţie şi e­­fort colectiv. Un timp imens a fost pierdut in dibuiri, neînţelegeri, egoisme şi supralicitări înveninate. Sforţări, cari trebuiau să fie închinate roboticii nu­mai în folos obştesc, s’au irosit în zadarnice polemici, în sterile, în interminabile discuţii, sau în satisfacţii pur individuale. Priceperea şi puterea de muncă a celor mai mulţi dintre fiii acestei ţări, nu erau puse la contribuţie pentru prosperarea colectivităţii, din motive meschine de apărare a nulităţilor în funcţie. Ei erau sistematic înlăturaţi, din gelozie şi invidie, odată cu cele dintâi licăriri de afirmare energică şi talentată. Emulaţia dintre generaţii, sau din sânul aceleiaşi bresle, nu avea mai niciodată aspectul simplu şi înălţă­tor al întrecerii prin merite şi muncă, prin valoare proprie. Emulaţia îmbrăca de cele mai multe ori, forme de canibalism, iar succesiunea în posturi de conducere, în locuri de onoare, se făcea în conformitate cu pămân­tescul obiceiu: scoală-te tu, să stau eu. Cu această goană după plasare, după afirmări prin orice mijloace, cu orice metode, din această obsesie a ocupării de posturi şi ridicări de averi, timpul cel mai preţios, care s’ar fi putut închina muncii colective, era definitiv pierdut. Iar din nepreţuirea justă a valorilor, din ignorarea forţelor latente ale fiilor ei,din faptul că nu o linie stabilă de discernământ şi promovare, ci numai hazardul sau accidentul prezidau la descoperi­rea meritului, din toate aceste defecte de organizare a societăţii, — acela care pierdea era întotdeauna Na­ţiunea. , Timpul pierdut se poate recupera însă. Este sentimentul unanim al ţării, al oamenilor de bine, cari asistă de aproape un an de zile la noile sfor­ţări de redresare, la noul ritm de viaţă statală impus de actualul guvern, sub înaltul îndemn al M. S. Rege­lui Carol II. Prin ordonarea şi­ descătuşarea muncii, din toate cor­setele şi zalele rutinei şi mentalităţii de odinioară, se poate ajunge la propăşirea Naţiunii întregi. Dar bunele gânduri ale guvernanţilor trebuesc se­condate. Şi aceasta e datoria breslelor şi colegiilor de elită şi muncă ale acestei ţări. Acum când orizonturile s’au limpezit, iar condiţiile de afirmare a valorii s’au stabilit cu echitate,­­ e da­toria acestora să facă să intervină cu folos tehnicul, ela­nul creator, organizarea metodică. Un fost ministru de industrie şi comerţ, d. inginer Gigurtu, adresând colegiului ingineresc rândurile sale de deosebită semnificaţie, avea dreptate să scrie: „De-acum încolo, noi, trebue să organizăm munca, ast­fel încât să dea maximum de randament în toate ra­murile ce se leagă cu producţiunea. Şi tot noi trebue să punem la dispoziţia muzicei progresele tehnicei, pen­tru ca ea să se îndeplinească, din toate punctele de ve­dere, în condiţiunile cele mai eficiente." Organizarea eficientă a muncii, iată, în adevăr, dato­ria de seamă a celor cari au presimţit la timp prăpa­stia în care această naţiune era să alunece, datoria ce­­lora care au văzut cu durere cum timpul se scurgea în luptă sterilă şi orbire. Dar la eficienţa acestei munci, în care fiecare ener­gie trebue să aibă satisfacţia de­ a fi contribuit, mai tre­bue să se adaoge acea mândrie specială a muncii efec­tuată numai prin strădania minţii şi braţelor româ­neşti. Prin repunerea muncii naţionale în drepturile ei is­torice, se va încheia astfel cel mai dureros capitol al istoriei acestei ţări, prea des cutropită de atâţi vântură lume, de atâţi străini, cari nu au nici calitatea nici pre­gătirea, nici dreptul, pe care cu de la sine putere şi l-au arogat atâta amar de vreme, de-a ţine in robie forţele creatoare, capacităţile de muncă ale acestui Neam. Şi pentru aceasta mai este nevoe de încă puţin, de foarte puţin lucru: unirea tuturor românilor sub sem­nul fericit al muncii . D. ministru Armand Călinescu, distins cu ordinul „Meritul Cultural" pentru şcoală Monitorul Oficial de ori publi­că decretul prin care M. S. Re­gele a binevoit să acorde d-lui ministru Armand Călinescu, mi­nistrul Internelor, ordinul „Meri­tul Cultural” în gradul de cava­­er clasa II-a pentru „Şcoală”. D. ministru Ghelmegeanu şi-a reluat activitatea la minister D. Mihail Ghelmegeanu, mini­strul Lucrărilor Publice şi al Co­municaţiilor, însănătoşindu-se, şi-a reluat ori activitatea la de­partamentul ce-l conduce. ISBN­ER D. C. Angelescu in consiliul superior al transporturilor­ ­, Constantin Angelescu, fost mi­nistru a fost desemnat de Consiliul superior economic ca delegat al său în Consiliul superior al transportu­rilor și tarifelor. laiian­ BBBBBBB A£TUAUTATFA&%%? Inspecţiile d-lui ministru al Sănătăţii D. dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Asistenţii Sociale, a inspectat ori colonia de muncă din Baloteşti şi spitalul mixt Pe­­riş din jud. Ilfov. BBBSiBBB Mine încep in toată ţara examenele particulare Mâine, 1 Februarie, vor începe examenele parti­culare de curs secundar în toată țara. BBBBBBB Comisarul guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti Prin decret regal, d. Vasile Negru, licenţiat în drept, a fost numit pe un nou termen de cinci ani, cu în­cepere de la 1 Februarie 1939, comi­sar al guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din București. BBBBBBB Recepţia de la legaţia Turciei Cu ocazia sărbătorilor (Curban Bairamului), ministrul Turciei şi d-na Saphi Tannicer, vor pri­mi colonia turcă, Mercuri 1 Fe­bruarie, între orele 11—13, în lo­calul legaţiunii din Bulevardul Regele Alexandru 72. BBBBBBB Şedinţa comisiei superioare a drumurilor Comisia superioară a drumurilor a ţinut dri şedinţă, la ministerul de Lucrări Publice şi Comunicaţii, sub preşedinţia d-lui prof. Gh. Nicolau. BBBBBBB Legi promulgate „Monitorul Oficial"1 de ori publică următoarele legi: pentru procura­rea măştei contra gazelor de către toate autorităţile, instituţiile şi în­treprinderile de stat şi particulare; pentru autorizarea ministerului Ae­rului şi Marinei de a face schimb de terenuri cu comuna Păpușoiu, jud. C. Albă. Şedinţa comisiunei hotelurilor dri după amiază, a ţinut şedinţă la subsecretariatul Propagandei, co­­misiunea hotelurilor sub preşedinţia d-lui Eugen Titeanu, subsecretar de stat. Audienţele la d. Victor lamandi Cu începere de la 1 Februarie 1939, audienţele la d. Victor lamandi, mi­­nistrul Justiţiei, se fixează după cum urmează: LUNI şi MIERCURI, între orele 19 şi 20,30, pentru membrii înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pentru Primul Preşedinte, Preşedinţii de secţie şi Consilierii permanenţi ai Consiliului Legislativ. MIERCURI între orele 11 jum. şi 13 jum. pentru magistraţii din pro­vincie şi Capitală, pentru avocaţii publici şi pentru referenţii Consi­liului legislativ. JOI între orele 12 jum.—13 jum. pentru public. Audienţele de serviciu se vor a­­corda ori de câte ori va fi nevoie. Cererile de audienţe se vor adresa din timp Direcţiunei Cabinetului. Or­ce cerere pentru a obţine au­dienţe în afară de zilele şi orele fi­xate, nu va fi rezolvată. Interven­ţiile vor fi sancţionate. BBBBBBB D. Mihail Sadoveanu prezi­dează Joi şedinţa organizaţiei „Muncă şi Voe bună" Joi se întruneşte, la ministerul Muncii, conferinţa consilierilor orga­nizaţiei „Muncă şi Voe buină” sub preşidenţia d-lui Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române. In această conferinţă se va lua în discuţiune repartiţia celor 100 bi­blioteci muncitoreşti în Capitală şi regiunile industriale din ţară. BBBBBBB Azi expiră termenul pentru depunerea tablourilor de personal în întreprinderi Potrivit legii pentru protecţia mun­cii naţionale azi expiră termenul până la care trebuiesc înaintate, prin inspectoratele regionale, tablourile cuprinzând personalul Întreprinde­rilor comerciale şi industriale. In conformitate cu legea şi dis­­poziţiunile ministerului Economiei Naţionale, sunt obligate să înainteze astfel de tablouri numai firmele care au mai mult de 4 salariaţi. BBBBBBB 0 secţie a învăţământului primar pe lângă şcoala normală superioară Cu ocazia sărbătoririi profeso­rilor ieşeni pensionaţi, ce a avut loc Duminică la Iaşi, d. ministru al Educaţiei Naţionale, Petre An­drei, a anunţat că M. S. Regele a aprobat ca la şcoala normală superioară, să se înfiinţeze o secţie a învăţământului primar, pe lângă cel secundar. Dintre absolvenţii acestei sec­ţii, se vor recruta organele de control şi directorii de şcoli. COMITETUL SUPERIOR Al AERULUI ŞI MARINEI Comitetul superior al aerului şi marinei, cu începere dela 1 Ianuarie 1939, se compune din următoarele persoane: Preşedinte, general adjutant Teo­­dorescu I. Paul, ministrul aerului şi marinei. Membri permanenţi: general ci­mandant aviator adjutant Stoicescu Ioan, vice-amiral Bărbuneanu I. Pe­tre. Secretar permanent contra amiral Gheorghiu AL Alexandru. Acest comitet se completează ast­fel: Pentru chestiunile privitoare la materiale: Contra­amiral Koslinschi Em. Gheorghe; General de brigadă Popescu I. Gheorghe; General de es­cadră aviator Negrescu T. Gheorghe. Pentru chestiunile privitoare la a­părarea antiaeriană a teritoriului: General de escadră aviator Telemac Constantin. Pentru chestiunile privitoare la personal: a) Pentru aeronautică General de escadră aviator Ne­grescu T. Gheorghe: General de es­cadră aviator Giossin Gr. Haralam­­bie: Comandor aviator Manolescu Gh. Nicolae: Comandor aviator Gheorghiu F. Ermil. b) Pentru marină Contra amiral Koslinski Em Gheorghe; Contra-amiral Schmidts S. Victor; Contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. c) Secretar Căpitan comandor lacomi C. Do­rin, din Ministerul Aerului și Mari­nei. NOUL AMBASADOR AL TURCIEI LA LONDRA LONDRA, 30. (Rador). — D. Tevfik Rustu Aras, noul ambasa­dor al Turciei în Marea Britanie, a sosit Duminică seara aci. AD LITERAM — De ce porţi pălăria lăsată ’n jos? — Mi-a spus jupânul să mă fe­resc de sloiurile de la streşini! APEL Un grup de 18 fruntaşi englezi, re­prezentând diverse ramuri de activita­­te' JjJeelegu, şi concepţii politice, au lansat un apel tuturor popoarelor prin care se evidenţiază tristeţea acestei e­boUUui ltUlta continuu de Panica răz-Apelul prezintă în culorile fireşti perspectivele catastrofei pe care ar pu­tea-o deslănţui eventualele mcderări armate din Europa. Apelul conjură pe oamenii de stat să analizeze in raţiune pura avantagiile şi desavantagiile pe care­ le-ar comporta un eventual război şi sig­ur de rezultat, preconizează de mai înainte o politică de înţelegere şi de colaborare între popoare. Presa germană a dat publicităţii a­­cest document revelator al stării de suflet favorabilă păcii din Marea Bri­tanie. Iar comentând oficial făcut pe mar­ginea lui, cu toate aluziile cuprinse, nu respiră mai puţin dorinţa de pace a Germaniei. Cel puţin atitudinea din ultimele săptămâni a diplomaţiei germane con­cură a ne face să credem că în Germa­nia se aşteaptă o conferinţă în patru, nu izbucnirea unui război. S-ar putea spune că prea ne temem cu toţii de război, de lungă vreme, ca să mai poată fi pe aproape. Ultimul buletin al înarmărilor din A­­merica şi din Anglia, învederează că s’au aglomerat cantităţi şi capitaluri aşa de enorme în material de războiu, încât însăşi această imensitate poate constitui o siguranţă de pace în zilele noastre. Niciodată naţiunile nu s’au în­­căerat la războiu cu program, cu pro­gramele de înarmări bine puse la punct. Maximum de înarmare, duce la însăşi negaţia războiului. SOLUŢIE нииисмияаасайа Tendinţa generală în Europa e de a se evita statuarea unor noui impozite. Se consideră actuala „asietă“ destul de împovărătoare, împotriva unor noui impozite — propuse ca soluţie pentru intensificarea înarmărilor de d-1 Dr. Schacht —’s‘a ridicat recent d. Hitler; împotriva agravării acestor sarcini s‘a declarat d-1 Paul Reynaud, ministrul de finanţe francez. Nici vorbă nicăeri de o înăsprire a birurilor. Se preconizează însă de către toate guvernele o campanie de străşnicie e­­xecutivă împotriva evazioniştilor şi a corupţiei fiscale. O campanie de severe urmăriri ale a­­cestora, fireşte că ar readuce la massa venitului naţional, sume enorme. E bine să se iniţieze o atare ofensivă. Dar, condusă cu precauţie şi circumspecţie. Să se ţină seamă adică şi de adevărul că fug de fisc, în unele cazuri, indivizi şi instituţii cari simt că nu mai pot face faţă obligaţiunilor legale. Corupţia se poate întâmpla să fi fost şi o soluţie de salvare în situaţie disperată. La ceia ce preconizează un confrate, goană după spor fiscal,­­ se cuvine să se procedeze deci cu multă delicateţă şi simţ de răspundere. Are o limită şi capacitatea de a plăti impozite. Ea e în legătură cu capacita­tea de consumaţie. O scădere a acesteia din urmă, trebue să atragă şi o sco­­borâre de nivel a fiscalităţii. Politica fiscală, concomitent cu grija măririi încasărilor, trebue să prevadă şi o mărire a producţiei. Adică, să se încurajeze în acelaş timp şi execuţia fiscală şi mărirea consumaţiei. DOCTRINĂ Vremea îşi ia sarcina să aibă rol se­rios în confirmarea sau infirmarea u­­nor concepţii sau metode de lucru. Războiul din Spania, bunăoară, in decursul celor 30 luni de carnagiu şi urgie sangvină, a dovedit falsitatea teo­riei strategice numită a „războiului ful­ger”. Se cunoaşte teoria, e a generalului italian Douhet. A văzut instrumentul cel mai eficace de victorie în aviaţie, care, independent de apărarea terestră a adversarului, i-ar putea paraliza ra­pid rezistenţa. Teoria generalului italian a influen­ţat enorm producţia înarmărilor. Metodic, pe teren, această teorie a fost aplicată în războiul civil din Spa­nia şi în China. In ce priveşte efectele ei din Spania, sunt de reţinut opiniile criticului Hel­muth Klotz, autorul „Lecţiilor războiu­lui din Spania”. Susţine ideea că ofen­siva a devenit astăzi mai grea ca un trecut, cu toată invazia de avioane şi tancuri, cu toată strategia de a împrăş­tia panică prin bombardarea civililor, înfrângerile suferite de armatele ge­neralului Franco (în uada Sajara, Bru­nete) au dovedit că „războiul-fulger” poate fi o simplă iluzie. Semnificative sunt şi declaraţiile din oficiosul „Deutsche Wehr“:­­ „Forţa tactică a defensivei a ajuns azi la un asemenea potenţial că numai războiul de poziţii comportă cele mai puţine riscuri. Armele blindate, care sunt „berbe­cul” armatei motorizate de astăzi s-au găsit în faţa unei linii defensive atât de puternice, încât speranţa în invul­nerabilitatea tankurilor lansate în mas­sa, s'a dovedit falsă”. Atari opinii, sunt preţios element de promovare a ideei de pace, în însăşi statele majore. . . Sirî :j i

Next