România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 241-255)

1939-02-01 / nr. 241

Alta înţelegere despre presă ! Lăstînd­ în urmă epoca liberului profe­sionism, gazetăria românească de azi pro­­presează în ritmul vioi al nouilor princi­pii, devenind o reală presă, naţională. Ziaristul român care şi-a format o conştiinţa profesională, este ne­încetat condus de un simţ critic, ceea ce înseamnă că în toată ac­tivitatea sa intelectuală el pune numai probleme, pe care le poate rezolva. Acesta este primul cri­teriu conducător. Din el rezultă al doilea, şi anume: Ziaristul pro­fesionist nu formulează o proble­mă decât atunci, când constată existenţa condiţiunilor morale, materiale şi psihologice, necesare soluţionării ei, condiţiuni care sunt în constantă formaţiune sau sunt date într’un complex înche­iat. Problemele, pe care presa ro­mână şi le pune sau le acceptă spre a le rezolva, se pot reduce la două categorii distincte , la ca­tegoria problemelor care privesc însăş presa ca funcţie indepen­dentă în stat, dar subordonată permanent intereselor superioare şi suverane ale Statului român, şi categoria problemelor obiective, adică a acelor probleme care se nasc din raportul dintre presa şi mediul românesc înconjurător. Asta înseamnă, că presa româ­nă în nouile provincii trebuie să fie morală în simţirea sa, lucidă în conştiinţa sa şi inalterabil ro­mânească în substanţa sa pentru a-şi îndeplini aici cu succes toate sarcinile misiunii sale naţionale şi sociale, in virtutea tradiţiilor care se păstrează în suflatul unei epoci, presa românească în pro­vinciile unite rămâne tradiţiona­listă. Din concepţia tradiţionalistă şi aristocratică a presei române se plăsmueşte consecvent şi figura ziaristului român. Presa nu poate fi concepută, cum fac unii, ca o funcţiune mecanică a societăţii, din cauză că ea este o exterio­rizare a conştiinţei active, ea este suma energiilor intelectuale şi morale a celor ce o exercită, adi­că a ziariştilor. Presa a fost în­totdeauna până acum aşa cum au făcut-o ziariştii, şi dacă noi am avut o presă glorioasă şi aristo­cratică în trecut, faptul se ex­plică prim eroismul şi idealismul confraţilor a­oştri înaintaţi. Toţi fără excepţie au fost eroi în sen­sul că au fost conducătorii spi­rituali ai neamului românec. Mu­cenici prim sărăcia lor, ei au fost sfinţi în dragostea lor faţă de na­ţiune şi idealul ei. Să trecem în gând figurile marilor ziarişti de la Ion Eliade Rădulescu, Eminescu, Aurel C. Popovici şi încă o sută şi mai bine. Problemele obiective ale presei române de astăzi se desprind din actualitatea, în care trăim şi se insiruie frumos tuia după alta într’un lanţ de idei sistematizate. Este, în primul rând problema su­verană a presei române, proble­ma faţă de Statul român. Presa românească nu cunoaşte şi nu ac­ceptă alt stat românesc, decât statul istoric român, care este monarhic, naţional şi creştin. Ea îşi dedică toată forţa de gândire esclusiv acestui stat, care este statul firesc al naţiunii române, slujind monarhismului ei ima­nent, naţionalismului ei substan­ţial precum şi spiritualismului ei creştin. Această concepţie transformă pe ziarist la agent militant, dând­u-i înfăţişarea de sol­dat pururea vigilent în pri­vinţa statului român. Cu atât mai mult ziaristul se transformă în soldat militant, cu cât epoca de autoritate prin care trecem şi în care vom rămâne, cere de la fiecare român şi, mai ales, de la ziarisul intelectual o subordonare totală Suveranităţii imprescrip­tibile a Statului românesc. A doua problemă a presei este propagarea neobosită şi sistema­tică a ideii monarhice. Poporul român, ca popor cu conştiinţa monarhică, nu acceptă principial să nu admită efectiv în sânul său o­ altă acţiune de presă, decât cea monarhistă. Ziaristul român este monarhist, ziaristul român este fruntaş întru afirmarea acestei credinţe strămoşeşti. Ziariştii români vor iin­ta pen­tru întărirea economică a româ­nilor, conform cu spiritul Consti­tuţiei şi cu intenţiile guvernului. Iar din constatarea că industria este o forţă neîntrecută a naţiu­nii, presa trebuie să ceară româ­nizarea industriei, denunţând pe cei ce sabotează marele principiu de românizare, adoptat ca prin­cipiu dirigent al statului autoritar român. Constatând că în provinciile u­­nite, capitalul nu este de prepon­­tanţă românească, presa va cere crearea şi organizarea capitalului românesc. In cadrul mai mare al problemei, presa va cere români­zarea integrală a muncii româ­neşti, menţinând în atenţia ini­mii româneşti considerentele de umanitate faţă de străinii, cari au existenţă legală în ţară şi sunu­ admişi să lucreze pe câmpul pro­ducţiei naţionale a statului nos­tru. Românizarea şi umanitatea —­rată principiul presei in dome­niul mu­ncii. Dreptatea socială va fi proclamată ca imperativ în­drumător. Constatând mai depar­te, că în materie de cultură, pro­vinciile unite nu au, chiar şi as­tăzi, după aproape 2Э ani de la Unire, mari instituţii de cultură, trăind de preferinţă cu arta şi cultura poporană — coruri şi fanfare — presa va cere imediat crearea instituţiilor de cultură românească: universităţi, teatre, atenee, biblioteci, etc. Astfel ajun­gem să instaurăm principiul şi necesitatea valorificării intelec­tualului român, care a suferit pe nedrept, fiind condamnat la inac­ţiune în timpul dominaţiei ,nuli-­­ tăţilor şi a vapidalilor politici din­­ trecut. Maximum de culturalizare­­ prin românism şi prin munca cu­rată a intelectualilor români — acesta să fie postulatul dogmatic al culturii­­noastre naţionale. In legătură cu acest postulat, şi ca o atitudine practică faţă de el, pre­sa va ţine în neadormită stare atenţia tuturor românilor şi, mai ales, a autorităţilor române, asu­pra datoriei lor de a colabora cu ziariştii români la culturalizarea claselor muncitoreşti din întreaga ţară. Presa română va înfăţişa ca pe o erezie politică şi ca pe o crimă spirituală sectarismul provincial, stăruind, în schimb, a scoate în­ evidenţă — în mod cult şi com­petent — frumuseţea şi atracţia superioară a particularismului provincial. Ziaristul înţelege, fă­când să înţeleagă şi pe alţii că, dacă noţiunea de regionalism a devenit sediţioasă din cauză că politicianii i-au dat în trecut caracter aproape subversiv,­­ no­­ţiunea de particularism provin­cial are, în realitate, tot farmecul urau­ spiritualism local, care pro­­eminează în multe feluri sub­stanţa sa românească. G. I. Im­anov Episcopii­ Londrei, dr. А. Г Winni­ngîdiî Ingram a împlinit 11 ani Jinaitul pielai a păstorit Londra a8 ani și a luat parte la trei încoronări Pentru sănătatea ţăranului Din proverbiala rezistenţă fizică a ţăranului român au decurs o serie de inconveniente pentru însăşi viaţa acestuia. Se admitea ca un lucru de la sine stabilit că nemulţu­mirile de ordin sufletesc sau material, că toate lipsurile de la cea mai elementară higienă sau confort, nu influen­ţează cu nimic asupra vigoarei şi sănătăţii ţărănimei noastre. Românul e verde ca bradul! Se spunea şi se credea, eronat desigur, dar atât era de ajuns. Fiecare om de răspundere se complăcea în această amăgitoare idee, ţesută de circumstanţă pentru linişti­rea eventuală a scrupulului său sufletesc, în cazul când el Var fi încercat vreodată. Până una alta, cu conştiinţa împăcată, omul... de răs­pundere, politicianul vremurilor apuse, îşi vedea liniştit de chiverniseala proprie şi a duzinelor de nepoţi, de oameni de casă şi afaceri, de buna stare materială şi de higiena impecabilă a familiei, protejaţilor şi căţeilor de lux. Pe seama şi răbdarea celui mai blând dintre popoare, ■ poporul român —, se urma o politică de jecmănire şi neglijentă uitare; pe sănătatea lui se ducea cea mai dezastruoasă şi criminală demagogie Orbirea şi lipsa de înţelegere a omului de răspundere luau astfel proporţiile unei adevărate crime de les Na­ţiune. Orbecăind în întuneric, lăsat în uitare şi lipsuri, po­porul se ofilea, se stingea, de multe ori fără creştineasca lumânare la căpătâi. Copiii satelor mureau de inaniţie şi pelagră; flăcăii şi fetele îşi treceau, pitulaţi în clăile de fân, boli molipsitoare. Fete mândre, cu cosiţa bălaie şi cu iea înflorată, înroşeau batistele de borangic cu tri­butul nemilos închinat tuberculozei. Se părea că nişte nemiloase Parce i-ar­ fi hărăzit din leagăn acestui popor numai ,,durerea şi întristarea”, acel lot al vieţii despre care glăsueşte Evanghelia, şi că singura evadare din el n’ar fi fost decât moartea. Dar nu a fost să fie aşa. A fost de-ajuns ca un guvern de bine să-şi ia asupră, cu hotărâre, opera de reconstrucţie a Statului şi de re­generare a­ Naţiunii, pentru ca ţărănimea să intre sub imediata protecţie şi cercetare atentă a lui. Inimos, fără să precupeţească osteneala şi munca, în­zestrat cu toate calităţile sufletului şi ale meseriei, ge­neralul N. Marinescu — ministrul Sănătăţii, s-a consa­crat, cu totul, veţii acestui ţăran, atât de mult neglijat. „Ofensiva sanitară” iniţiată de d-sa a descoperit lu­cruri triste, remediind din rădăcină, multe din ele. . Regiune cu regiune, ţinut cu ţinut, sat cu sat, au fost cercetate în cursul verii trecute, iar medici, în echipe, au continuat în toamnă şi în cursul iernii opera înce­pută. E destul să relevăm aici, după o statistică recentă, doar activitatea acestei veri, pentru a ne da seamă ce imens progres s-a realizat în domeniul higienei per­sonale a ţăranului român. Douăzeci şi cinci de trenuri băi au circulat, spre plaiurile şi văile uitate şi neglijate odinioară, ca şi cum ar fi fost simple indicaţii convenţionale pe o hartă geografică. Douăzeci şi cinci de trenuri băi, s’au oprit în satele de munte sau câmpie, în oraşele de provincie, ce se sting în besnă şi murdărie. Şi astfel s’a putut ajunge la acest rezultat record pen­tru ţara noastră: peste şase milioane de oameni, exami­naţi de doctori, peste două milioane deparazitaţi şi peste un milion şi jumătate de oameni îmbăiaţi. Dar opera sanitară, ofensiva aceasta a renaşterii fi­zice, nu s’a mărginit numai la atât. E destul să priveşti cifrele de o formidabilă elocven­ţă, pentru a vedea că ceia ce părea odinioară o imposi­bilitate, astăzi este de domeniul realităţii. Zeci de mii de examene radiologice au fost efectuate; sute de mii de injecţii practicate; medicamente distri­buite la sute de mii de ameni, in mod gratuit. Ţăranul român, examinat, cercetat cu atenţie; ţăranul român supus examenelor radiologice, trecut prin etu­vele de parazitare, supus unui tratament serios şi în­delungat; ţăranul român, renăscut, din valurile de apă şi spuma de săpun, iată cea mai minunată realizare a regimului de azi, iată cel mai strălucit rezultat — echi­valând cu o adevărată cucerire d­in această ţară. Şi pentru isbânda aceasta, numele ministrului Sănă­tăţii, se poate înscrie în cartea de aur a acestui Popor românesc, plin de virtuţi, din toate timpurile; ros însă de boală, ori, dar viguros şi sănătos azi şi mâine. ESsstæsasisszæffiaEiîæææfSsssBss вияшяяяяяввяапяяяяяяяаяяяявшшяввяяяяявяяявявяяввв! ёШ, 1 Itpili !^даш!^ЕШШ§^^^ш^азд§^аа»8ямNoГ1*имямимид|^ииввамиаш1| mm înMri'mnimr'iiiTrii smbm D. ministru Armand Catinescu, distins cu ordinul „Meritul Cultural41 Monitorul Oficial de ori publi­că decretul prin care M. S. Re­gele a binevoit să acorde d-lui ministru Armand Călinescu, mi­nistrul Internelor, ordnul „Meri­tul Cultural” în gradul de cava­ler clasa II-a pentru „Școală”. Comisarul guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti P­rin decret regal, d. Vasile Negru, licenţiat în drept, a fost numit pe un nou termen de cinci ani, cu în­cepere de la 1 Februarie 1939, comi­sar al guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti. RS33B5B Azi expiră termenul pentru depunerea tablourilor de personal in întreprinderi Potrivit legii pentru protecţia mun­­cii naţio­iale azi expiră termenul până la care trebuiesc înaintate prin inspectoratele regionale, tablourile cuprinzând p­ers­oma­lul Întreprinde­rilor comerciale şi industriale. In conformitate cu legea şi dis­­poziţiunile ministerului Economiei Naţionale, sunt obligate să înainteze astfel de tablouri numai firmele cari au mai mult de 4 salariaţi. И Я m я и ш в Legi promulgate „Monitorul Oficial" de ari publică următoarele legi: pentru procura­rea măştei contra gazelor de către toate autorităţile, instituţiile şi în­­treprindrile de Stat şi particulare ; pentru autorizarea ministerului Ae­rului şi Marinei de a face schimb de terenuri cu comuna Păpușoiu, jud. C. Albă. sas®®® ss DISPARE Berliner Tageblatt“ BERLIN, 30. (Rador). — Oficial se anunţă că ziarul „Berliner Tage­­blatt” va fuziona, cu începere de la 1 Februarie, cu ziarul „Deutsche Allgemeine Zeitung". „Berliner Tageblatt” apare mâi­ne, 31 Ianuarie, pentru ultima oară. ■1BBBI9 UN SALUT SOVIETIC PENTRU STATELE UNITE MOSCOVA, 30. (Rador).­­ Cu o­­cazia Expoziţiei universale de la New York, d. Kalinin, preşedintele Uniu­­nei Sovietice, a pronunţat Duminică la microfon un mesagiu prin care transmite poporului şi Preşedintelui Statelor Unite, salutul Sovietelor. După cuvântarea d-lui Stalin, posturile de radiodifuziune sovietice au transmis un concert pentru Sta­tele Unite. Măria Sa Marele Voevod Mihai a asistat la matineul Teatrului Naţional de Duminică Telegrama congresiştilor străjeri de la Breaza trimisă M. S. Regelui Comandantul Străjii Ţării şi cei 200 de comandanţi de ţinut şi le­giuni din ţară adunaţi la centrul Breaza, au trimis Marelui Străjer, următoarea telegramă: Comandamentul Străjii Ţării, co­mandanţii de ţinut, col­ţii şi col­tele­­de legiuni, îndrumători şi îndru­mătoare din întreaga ţară adunaţi la cercul Breaza pe timp de zece zile, pentru coordonarea activităţii străjereşti pentru anul 1939, roagă respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a primi neţărmuri­tul lor devotament şi legământul că vor fi neclintiţi de strajă pentru Neam, Ţară şi Rege. Sănătate! M. S. Regele a binevoit a răs­punde: D-lui Teofil G. Sidorovici Col­ţul Străjii Ţării Mulţumirile Mele pentru sentimentele de devota­ment ale comandanţilor străjeri adunaţi la Brea­za. Sănătate! CAFIOL R. Duminică, N­­ă f­i­a Sa Marele Voev­od Mihai, a asistat la matinéul dela Teatrul Naţional, unde s’a jucat piesa „Vlaicu Vodă“■ я я в в в в в Pregătirea bugetului La ministerul Finanţelor continuă lucrările pentru pregătirea budgetu­lui general al Statului. Câteva ministere au şi înaintat ministerului de Finanţe proectele de budget respective. Presa iugoslavă despre vizita d-lui Gafencu la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). — Toate ziarele de Duminică dimineaţă re­produc ştirea primită din Bucureşti, privitoare la vizita, cu caracter neo­ficial, a d-lui Gr. Gafencu, ministrul Afacerilor Străine al României, care va rămâne în capitala Iugoslaviei în zilele de 1 şi 2 Februarie. Ele subliniază că această vizită va permite d-lui Gafencu să ia con­tact cu d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri și ministrul Afacerilor Străine al Iugoslaviei. кязЕЕва COMITETUL SUPERIOR AL AERULUI ŞI MARINEI Comitetul superior al aerului şi marinei, cu începere de la 1 ianuarie 1939, se compune din următoarele persoane: Preşedinte, general adjutant Teo­­dorescu I. Paul, ministrul aerului şi marinei. Membri permanenţi: general co­mandant aviator adjutant Stoicescu Ioan, vice-amiral Bărbuneanu I. Pe­tre. Secretar permanent contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. Acest comitet se completează ast­fel: Pentru chestiunile privitoare la materiale: Contra amiral Koslinschi Em. Gheorghe; General de brigadă Popescu I. Gheorghe. General de es­cadră aviator Negrescu T. Gheorghe. Pentru chestiunile privitoare la a­­părarea antiaeriană a teritoriului: Geenral de escadră aviator Telemac. Constantin. Pentru chestiunile privitoare la personal: a) Pentru aeronautică General de escadră aviator Ne­grescu T. Gheorghe; General de es­cadră aviator Giossan Gr. Haral­am­­bie; Comandor aviator Manolescu Gh. Nicolae; Comandor aviator Gheorghiu F. Ermil. b) Pentru marină Contra amiral Koslinski Em. Gheorghe; Contra-amiral Schmidts S. Victor; Contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. c) Secretar Căpitan­­comandor lacomi C. Do­rin, din Ministerul Aerului și Mari- 0 DESMINŢIRE A AGENŢIEI „TASS“ MOSCOVA, 30 (Rador). — Agenţia Tass transmite următoarele: „Agenţia franceză „Fournier" di­­fuzează sistematic, în numele cores­pondentului ei din Moscova, comu­nicări mincinoase complect asupra Sovietelor şi politicei sovietice. Agenţia Tass este însărcinată să informeze că agenţia „Fournier" nu are la Moscova nici un reprezentant, sau corespondent particular. Cercurile competente sovietice sunt convinse că ştirile anti-sovietice ale agenţiei „Fournier" sunt inventate la Paris sau în altă capitală euro­peană". ry«rwb'- W'*a EXCES DE EXTRA PRIMA — Și zici c’aud America? — Și mama Americei! JESjfIOPA INI Sud-Estul european a devenit o entitate a Europei. In această epocă de întefire, de exacerbare a particu­­larismelor, se observă concomitent o tendinţă de raliere a statelor pe axe, pe unităţi regionale, tot mai extinse. Demnă de reţinut, e această dispo­ziţie de apropiere a popoarelor in­tre ele, în acest răstimp de cea mai mare tensiune europeană. In adevăr, niciodată în istoria acestui continent nu s’a semnalat un mai febril şi sus­ţinut du-te vino diplomatic. Sub pre­texte cinegetice, de amiciţie perso­nală, de vizite întoarse, se oferă as­pectul celei mai frecvente circulaţii intre cancelarii. In această reţea de încrucişări pe calea aerului şi a drumului de fier, se înscrie ca o pânză de păianjen suprapusă, itinerarul relaţiilor co­merciale. OFENSIVA m&sssssraassBnM Avizii clienţi ai regiunii balcanice au înţeles clar in ultimul timp limi­ta de concesiuni şi de expansionism exclusivist pe care o pot atinge. Re­vendicările lor se supun condiţiilor concurenţei loiale. E de notat: libe­ralismul n’a murit; funcţionează în regiunea superioară a relaţiilor in­ternaţionale; legea cererei şi a ofer­tei disciplinează dialectica schimbu­rilor economice, fără a fi fost impu­să ca factor de coordonare de vre-un for internaţional, in vre-o reuniune convocată deliberat... In acest cadru de stăpânire a ce­rerii şi ofertei, s’au discutat in ulti­­mile luni numeroase convenţii co­merciale în sud-estul european, cu Germania, Franţa, Mărea Britanie, I­­talia. (Înşiruirea n’are caracterul vre­unei preferinţe sau clasificări). Sunt în curs tratative importante; au fost încheiate o seamă. A predo­minat în discuţii criteriul schimbu­rilor cu plata în devize tari, în ma­terii prime de care se resimte nevoe in statele respective, în vederea e­­chipării militare, înarmării, indus­trializării sporite, în scopul asigu­rării independenţei in caz de inc­e­­rare armată. N’au prevalat în trata­tive sugestiile politice, preferinţele faţă de vre­o ideologie sau „axă”, menţinăndu-se cu atenţie între plă­ţile în compensaţie şi în clearing, e­­chilibrul necesar independenţii eco­nomice şi nevoilor comerţului na­ţional. In această serie de convenţii co­merciale care să salvgardeze liber­tatea comerţului naţional, se înscriu, tratativele de viitor imediat ale Ro­mâniei cu Marea Britanie, în cadrul unui vast program de colaborare e­­conomică şi financiară. O telegramă londoneză anunţă, în acest scop, vizita la Bucureşti a d-lui Hudson, subsecretar de stat la c­o­­merţul exterior britanic, întovărăşit de o importantă delegaţie comercia­lă engleză. Prezenţa a însuşi subse­cretarului de la comerţul exterior bri­tanic la Bucureşti, învederează ca­racterul important ce se acordă a­­cestor tratative. E de remarcat că englezii se află dealtminteri într'o ofensivă genera­lă comercială-economică, în cuprin­sul sud-estului european. Concordă această ofensivă cu declaraţia pro­dusă recent în Camera Comunelor privitoare la o reorganizare pe alte baze a comerţului britanic exterior, în vederea extinderei schimburilor comerciale în luptă de concurenţă cu statele totalitare. Ofensiva engleză în sud-est con­cordă şi cu prezenţa mai vie a Fran­ţei in aceiaşi regiune. A spus-o recent d. Bonnet: „Atitudinea Franţei faţă de Eu­ropa Centrală şi Orientală va fi ceea ce a fost şi în trecut, plină de un viu interes faţă de toate statele din această regiune”. La Berlin — după cum anunţă o telegramă — a fost reţinută ca deo­sebit de semnificativă această „reîn­toarcere la tradiţie anunţată de d. Bonnet în legătură cu problemele Estului european”. Această accentu­ată prezenţă a Franţei in regiunea citată, se semnalează prin negocieri­le comerciale pe punctul de a fi ter­minate de la Belgrad — reprezintând un amplu volum de schimburi, — iar in Ungaria prin acordul comer­cial dintre Budapesta şi Paris para­fat ori de ministrul de comerţ fran­cez. Angrenate aceste negocieri, acor­dului încheiat acum câteva zile de Anglia şi Cehoslovacia, avem întrea­ga măsură a ofensivei comeciale în­dreptată spre Sud-Estul european. Cu cât reţeaua acestor relaţiuni vitale statelor contractante, va fi mai vastă, cu atât soarta păcii va fi mai solid pecetluită. Sin­t

Next