România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 241-255)
1939-02-01 / nr. 241
Alta înţelegere despre presă ! Lăstînd în urmă epoca liberului profesionism, gazetăria românească de azi propresează în ritmul vioi al nouilor principii, devenind o reală presă, naţională. Ziaristul român care şi-a format o conştiinţa profesională, este neîncetat condus de un simţ critic, ceea ce înseamnă că în toată activitatea sa intelectuală el pune numai probleme, pe care le poate rezolva. Acesta este primul criteriu conducător. Din el rezultă al doilea, şi anume: Ziaristul profesionist nu formulează o problemă decât atunci, când constată existenţa condiţiunilor morale, materiale şi psihologice, necesare soluţionării ei, condiţiuni care sunt în constantă formaţiune sau sunt date într’un complex încheiat. Problemele, pe care presa română şi le pune sau le acceptă spre a le rezolva, se pot reduce la două categorii distincte , la categoria problemelor care privesc însăş presa ca funcţie independentă în stat, dar subordonată permanent intereselor superioare şi suverane ale Statului român, şi categoria problemelor obiective, adică a acelor probleme care se nasc din raportul dintre presa şi mediul românesc înconjurător. Asta înseamnă, că presa română în nouile provincii trebuie să fie morală în simţirea sa, lucidă în conştiinţa sa şi inalterabil românească în substanţa sa pentru a-şi îndeplini aici cu succes toate sarcinile misiunii sale naţionale şi sociale, in virtutea tradiţiilor care se păstrează în suflatul unei epoci, presa românească în provinciile unite rămâne tradiţionalistă. Din concepţia tradiţionalistă şi aristocratică a presei române se plăsmueşte consecvent şi figura ziaristului român. Presa nu poate fi concepută, cum fac unii, ca o funcţiune mecanică a societăţii, din cauză că ea este o exteriorizare a conştiinţei active, ea este suma energiilor intelectuale şi morale a celor ce o exercită, adică a ziariştilor. Presa a fost întotdeauna până acum aşa cum au făcut-o ziariştii, şi dacă noi am avut o presă glorioasă şi aristocratică în trecut, faptul se explică prim eroismul şi idealismul confraţilor aoştri înaintaţi. Toţi fără excepţie au fost eroi în sensul că au fost conducătorii spirituali ai neamului românec. Mucenici prim sărăcia lor, ei au fost sfinţi în dragostea lor faţă de naţiune şi idealul ei. Să trecem în gând figurile marilor ziarişti de la Ion Eliade Rădulescu, Eminescu, Aurel C. Popovici şi încă o sută şi mai bine. Problemele obiective ale presei române de astăzi se desprind din actualitatea, în care trăim şi se insiruie frumos tuia după alta într’un lanţ de idei sistematizate. Este, în primul rând problema suverană a presei române, problema faţă de Statul român. Presa românească nu cunoaşte şi nu acceptă alt stat românesc, decât statul istoric român, care este monarhic, naţional şi creştin. Ea îşi dedică toată forţa de gândire esclusiv acestui stat, care este statul firesc al naţiunii române, slujind monarhismului ei imanent, naţionalismului ei substanţial precum şi spiritualismului ei creştin. Această concepţie transformă pe ziarist la agent militant, dându-i înfăţişarea de soldat pururea vigilent în privinţa statului român. Cu atât mai mult ziaristul se transformă în soldat militant, cu cât epoca de autoritate prin care trecem şi în care vom rămâne, cere de la fiecare român şi, mai ales, de la ziarisul intelectual o subordonare totală Suveranităţii imprescriptibile a Statului românesc. A doua problemă a presei este propagarea neobosită şi sistematică a ideii monarhice. Poporul român, ca popor cu conştiinţa monarhică, nu acceptă principial să nu admită efectiv în sânul său o altă acţiune de presă, decât cea monarhistă. Ziaristul român este monarhist, ziaristul român este fruntaş întru afirmarea acestei credinţe strămoşeşti. Ziariştii români vor iinta pentru întărirea economică a românilor, conform cu spiritul Constituţiei şi cu intenţiile guvernului. Iar din constatarea că industria este o forţă neîntrecută a naţiunii, presa trebuie să ceară românizarea industriei, denunţând pe cei ce sabotează marele principiu de românizare, adoptat ca principiu dirigent al statului autoritar român. Constatând că în provinciile unite, capitalul nu este de prepontanţă românească, presa va cere crearea şi organizarea capitalului românesc. In cadrul mai mare al problemei, presa va cere românizarea integrală a muncii româneşti, menţinând în atenţia inimii româneşti considerentele de umanitate faţă de străinii, cari au existenţă legală în ţară şi sunu admişi să lucreze pe câmpul producţiei naţionale a statului nostru. Românizarea şi umanitatea —rată principiul presei in domeniul muncii. Dreptatea socială va fi proclamată ca imperativ îndrumător. Constatând mai departe, că în materie de cultură, provinciile unite nu au, chiar şi astăzi, după aproape 2Э ani de la Unire, mari instituţii de cultură, trăind de preferinţă cu arta şi cultura poporană — coruri şi fanfare — presa va cere imediat crearea instituţiilor de cultură românească: universităţi, teatre, atenee, biblioteci, etc. Astfel ajungem să instaurăm principiul şi necesitatea valorificării intelectualului român, care a suferit pe nedrept, fiind condamnat la inacţiune în timpul dominaţiei ,nuli- tăţilor şi a vapidalilor politici din trecut. Maximum de culturalizare prin românism şi prin munca curată a intelectualilor români — acesta să fie postulatul dogmatic al culturiinoastre naţionale. In legătură cu acest postulat, şi ca o atitudine practică faţă de el, presa va ţine în neadormită stare atenţia tuturor românilor şi, mai ales, a autorităţilor române, asupra datoriei lor de a colabora cu ziariştii români la culturalizarea claselor muncitoreşti din întreaga ţară. Presa română va înfăţişa ca pe o erezie politică şi ca pe o crimă spirituală sectarismul provincial, stăruind, în schimb, a scoate în evidenţă — în mod cult şi competent — frumuseţea şi atracţia superioară a particularismului provincial. Ziaristul înţelege, făcând să înţeleagă şi pe alţii că, dacă noţiunea de regionalism a devenit sediţioasă din cauză că politicianii i-au dat în trecut caracter aproape subversiv, noţiunea de particularism provincial are, în realitate, tot farmecul urau spiritualism local, care proeminează în multe feluri substanţa sa românească. G. I. Imanov Episcopii Londrei, dr. А. Г Winningîdiî Ingram a împlinit 11 ani Jinaitul pielai a păstorit Londra a8 ani și a luat parte la trei încoronări Pentru sănătatea ţăranului Din proverbiala rezistenţă fizică a ţăranului român au decurs o serie de inconveniente pentru însăşi viaţa acestuia. Se admitea ca un lucru de la sine stabilit că nemulţumirile de ordin sufletesc sau material, că toate lipsurile de la cea mai elementară higienă sau confort, nu influenţează cu nimic asupra vigoarei şi sănătăţii ţărănimei noastre. Românul e verde ca bradul! Se spunea şi se credea, eronat desigur, dar atât era de ajuns. Fiecare om de răspundere se complăcea în această amăgitoare idee, ţesută de circumstanţă pentru liniştirea eventuală a scrupulului său sufletesc, în cazul când el Var fi încercat vreodată. Până una alta, cu conştiinţa împăcată, omul... de răspundere, politicianul vremurilor apuse, îşi vedea liniştit de chiverniseala proprie şi a duzinelor de nepoţi, de oameni de casă şi afaceri, de buna stare materială şi de higiena impecabilă a familiei, protejaţilor şi căţeilor de lux. Pe seama şi răbdarea celui mai blând dintre popoare, ■ poporul român —, se urma o politică de jecmănire şi neglijentă uitare; pe sănătatea lui se ducea cea mai dezastruoasă şi criminală demagogie Orbirea şi lipsa de înţelegere a omului de răspundere luau astfel proporţiile unei adevărate crime de les Naţiune. Orbecăind în întuneric, lăsat în uitare şi lipsuri, poporul se ofilea, se stingea, de multe ori fără creştineasca lumânare la căpătâi. Copiii satelor mureau de inaniţie şi pelagră; flăcăii şi fetele îşi treceau, pitulaţi în clăile de fân, boli molipsitoare. Fete mândre, cu cosiţa bălaie şi cu iea înflorată, înroşeau batistele de borangic cu tributul nemilos închinat tuberculozei. Se părea că nişte nemiloase Parce i-ar fi hărăzit din leagăn acestui popor numai ,,durerea şi întristarea”, acel lot al vieţii despre care glăsueşte Evanghelia, şi că singura evadare din el n’ar fi fost decât moartea. Dar nu a fost să fie aşa. A fost de-ajuns ca un guvern de bine să-şi ia asupră, cu hotărâre, opera de reconstrucţie a Statului şi de regenerare a Naţiunii, pentru ca ţărănimea să intre sub imediata protecţie şi cercetare atentă a lui. Inimos, fără să precupeţească osteneala şi munca, înzestrat cu toate calităţile sufletului şi ale meseriei, generalul N. Marinescu — ministrul Sănătăţii, s-a consacrat, cu totul, veţii acestui ţăran, atât de mult neglijat. „Ofensiva sanitară” iniţiată de d-sa a descoperit lucruri triste, remediind din rădăcină, multe din ele. . Regiune cu regiune, ţinut cu ţinut, sat cu sat, au fost cercetate în cursul verii trecute, iar medici, în echipe, au continuat în toamnă şi în cursul iernii opera începută. E destul să relevăm aici, după o statistică recentă, doar activitatea acestei veri, pentru a ne da seamă ce imens progres s-a realizat în domeniul higienei personale a ţăranului român. Douăzeci şi cinci de trenuri băi au circulat, spre plaiurile şi văile uitate şi neglijate odinioară, ca şi cum ar fi fost simple indicaţii convenţionale pe o hartă geografică. Douăzeci şi cinci de trenuri băi, s’au oprit în satele de munte sau câmpie, în oraşele de provincie, ce se sting în besnă şi murdărie. Şi astfel s’a putut ajunge la acest rezultat record pentru ţara noastră: peste şase milioane de oameni, examinaţi de doctori, peste două milioane deparazitaţi şi peste un milion şi jumătate de oameni îmbăiaţi. Dar opera sanitară, ofensiva aceasta a renaşterii fizice, nu s’a mărginit numai la atât. E destul să priveşti cifrele de o formidabilă elocvenţă, pentru a vedea că ceia ce părea odinioară o imposibilitate, astăzi este de domeniul realităţii. Zeci de mii de examene radiologice au fost efectuate; sute de mii de injecţii practicate; medicamente distribuite la sute de mii de ameni, in mod gratuit. Ţăranul român, examinat, cercetat cu atenţie; ţăranul român supus examenelor radiologice, trecut prin etuvele de parazitare, supus unui tratament serios şi îndelungat; ţăranul român, renăscut, din valurile de apă şi spuma de săpun, iată cea mai minunată realizare a regimului de azi, iată cel mai strălucit rezultat — echivalând cu o adevărată cucerire din această ţară. Şi pentru isbânda aceasta, numele ministrului Sănătăţii, se poate înscrie în cartea de aur a acestui Popor românesc, plin de virtuţi, din toate timpurile; ros însă de boală, ori, dar viguros şi sănătos azi şi mâine. ESsstæsasisszæffiaEiîæææfSsssBss вияшяяяяяввяапяяяяяяяаяяяявшшяввяяяяявяяявявяяввв! ёШ, 1 Itpili !^даш!^ЕШШ§^^^ш^азд§^аа»8ямNoГ1*имямимид|^ииввамиаш1| mm înMri'mnimr'iiiTrii smbm D. ministru Armand Catinescu, distins cu ordinul „Meritul Cultural41 Monitorul Oficial de ori publică decretul prin care M. S. Regele a binevoit să acorde d-lui ministru Armand Călinescu, ministrul Internelor, ordnul „Meritul Cultural” în gradul de cavaler clasa II-a pentru „Școală”. Comisarul guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti Prin decret regal, d. Vasile Negru, licenţiat în drept, a fost numit pe un nou termen de cinci ani, cu începere de la 1 Februarie 1939, comisar al guvernului pe lângă Bursa de mărfuri din Bucureşti. RS33B5B Azi expiră termenul pentru depunerea tablourilor de personal in întreprinderi Potrivit legii pentru protecţia muncii naţioiale azi expiră termenul până la care trebuiesc înaintate prin inspectoratele regionale, tablourile cuprinzând persomalul Întreprinderilor comerciale şi industriale. In conformitate cu legea şi dispoziţiunile ministerului Economiei Naţionale, sunt obligate să înainteze astfel de tablouri numai firmele cari au mai mult de 4 salariaţi. И Я m я и ш в Legi promulgate „Monitorul Oficial" de ari publică următoarele legi: pentru procurarea măştei contra gazelor de către toate autorităţile, instituţiile şi întreprindrile de Stat şi particulare ; pentru autorizarea ministerului Aerului şi Marinei de a face schimb de terenuri cu comuna Păpușoiu, jud. C. Albă. sas®®® ss DISPARE Berliner Tageblatt“ BERLIN, 30. (Rador). — Oficial se anunţă că ziarul „Berliner Tageblatt” va fuziona, cu începere de la 1 Februarie, cu ziarul „Deutsche Allgemeine Zeitung". „Berliner Tageblatt” apare mâine, 31 Ianuarie, pentru ultima oară. ■1BBBI9 UN SALUT SOVIETIC PENTRU STATELE UNITE MOSCOVA, 30. (Rador). Cu ocazia Expoziţiei universale de la New York, d. Kalinin, preşedintele Uniunei Sovietice, a pronunţat Duminică la microfon un mesagiu prin care transmite poporului şi Preşedintelui Statelor Unite, salutul Sovietelor. După cuvântarea d-lui Stalin, posturile de radiodifuziune sovietice au transmis un concert pentru Statele Unite. Măria Sa Marele Voevod Mihai a asistat la matineul Teatrului Naţional de Duminică Telegrama congresiştilor străjeri de la Breaza trimisă M. S. Regelui Comandantul Străjii Ţării şi cei 200 de comandanţi de ţinut şi legiuni din ţară adunaţi la centrul Breaza, au trimis Marelui Străjer, următoarea telegramă: Comandamentul Străjii Ţării, comandanţii de ţinut, colţii şi coltelede legiuni, îndrumători şi îndrumătoare din întreaga ţară adunaţi la cercul Breaza pe timp de zece zile, pentru coordonarea activităţii străjereşti pentru anul 1939, roagă respectuos pe Maiestatea Voastră să binevoiască a primi neţărmuritul lor devotament şi legământul că vor fi neclintiţi de strajă pentru Neam, Ţară şi Rege. Sănătate! M. S. Regele a binevoit a răspunde: D-lui Teofil G. Sidorovici Colţul Străjii Ţării Mulţumirile Mele pentru sentimentele de devotament ale comandanţilor străjeri adunaţi la Breaza. Sănătate! CAFIOL R. Duminică, Nă fia Sa Marele Voevod Mihai, a asistat la matinéul dela Teatrul Naţional, unde s’a jucat piesa „Vlaicu Vodă“■ я я в в в в в Pregătirea bugetului La ministerul Finanţelor continuă lucrările pentru pregătirea budgetului general al Statului. Câteva ministere au şi înaintat ministerului de Finanţe proectele de budget respective. Presa iugoslavă despre vizita d-lui Gafencu la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). — Toate ziarele de Duminică dimineaţă reproduc ştirea primită din Bucureşti, privitoare la vizita, cu caracter neoficial, a d-lui Gr. Gafencu, ministrul Afacerilor Străine al României, care va rămâne în capitala Iugoslaviei în zilele de 1 şi 2 Februarie. Ele subliniază că această vizită va permite d-lui Gafencu să ia contact cu d. Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri și ministrul Afacerilor Străine al Iugoslaviei. кязЕЕва COMITETUL SUPERIOR AL AERULUI ŞI MARINEI Comitetul superior al aerului şi marinei, cu începere de la 1 ianuarie 1939, se compune din următoarele persoane: Preşedinte, general adjutant Teodorescu I. Paul, ministrul aerului şi marinei. Membri permanenţi: general comandant aviator adjutant Stoicescu Ioan, vice-amiral Bărbuneanu I. Petre. Secretar permanent contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. Acest comitet se completează astfel: Pentru chestiunile privitoare la materiale: Contra amiral Koslinschi Em. Gheorghe; General de brigadă Popescu I. Gheorghe. General de escadră aviator Negrescu T. Gheorghe. Pentru chestiunile privitoare la apărarea antiaeriană a teritoriului: Geenral de escadră aviator Telemac. Constantin. Pentru chestiunile privitoare la personal: a) Pentru aeronautică General de escadră aviator Negrescu T. Gheorghe; General de escadră aviator Giossan Gr. Haralambie; Comandor aviator Manolescu Gh. Nicolae; Comandor aviator Gheorghiu F. Ermil. b) Pentru marină Contra amiral Koslinski Em. Gheorghe; Contra-amiral Schmidts S. Victor; Contra amiral Gheorghiu Al. Alexandru. c) Secretar Căpitancomandor lacomi C. Dorin, din Ministerul Aerului și Mari- 0 DESMINŢIRE A AGENŢIEI „TASS“ MOSCOVA, 30 (Rador). — Agenţia Tass transmite următoarele: „Agenţia franceză „Fournier" difuzează sistematic, în numele corespondentului ei din Moscova, comunicări mincinoase complect asupra Sovietelor şi politicei sovietice. Agenţia Tass este însărcinată să informeze că agenţia „Fournier" nu are la Moscova nici un reprezentant, sau corespondent particular. Cercurile competente sovietice sunt convinse că ştirile anti-sovietice ale agenţiei „Fournier" sunt inventate la Paris sau în altă capitală europeană". ry«rwb'- W'*a EXCES DE EXTRA PRIMA — Și zici c’aud America? — Și mama Americei! JESjfIOPA INI Sud-Estul european a devenit o entitate a Europei. In această epocă de întefire, de exacerbare a particularismelor, se observă concomitent o tendinţă de raliere a statelor pe axe, pe unităţi regionale, tot mai extinse. Demnă de reţinut, e această dispoziţie de apropiere a popoarelor intre ele, în acest răstimp de cea mai mare tensiune europeană. In adevăr, niciodată în istoria acestui continent nu s’a semnalat un mai febril şi susţinut du-te vino diplomatic. Sub pretexte cinegetice, de amiciţie personală, de vizite întoarse, se oferă aspectul celei mai frecvente circulaţii intre cancelarii. In această reţea de încrucişări pe calea aerului şi a drumului de fier, se înscrie ca o pânză de păianjen suprapusă, itinerarul relaţiilor comerciale. OFENSIVA m&sssssraassBnM Avizii clienţi ai regiunii balcanice au înţeles clar in ultimul timp limita de concesiuni şi de expansionism exclusivist pe care o pot atinge. Revendicările lor se supun condiţiilor concurenţei loiale. E de notat: liberalismul n’a murit; funcţionează în regiunea superioară a relaţiilor internaţionale; legea cererei şi a ofertei disciplinează dialectica schimburilor economice, fără a fi fost impusă ca factor de coordonare de vre-un for internaţional, in vre-o reuniune convocată deliberat... In acest cadru de stăpânire a cererii şi ofertei, s’au discutat in ultimile luni numeroase convenţii comerciale în sud-estul european, cu Germania, Franţa, Mărea Britanie, Italia. (Înşiruirea n’are caracterul vreunei preferinţe sau clasificări). Sunt în curs tratative importante; au fost încheiate o seamă. A predominat în discuţii criteriul schimburilor cu plata în devize tari, în materii prime de care se resimte nevoe in statele respective, în vederea echipării militare, înarmării, industrializării sporite, în scopul asigurării independenţei in caz de incerare armată. N’au prevalat în tratative sugestiile politice, preferinţele faţă de vreo ideologie sau „axă”, menţinăndu-se cu atenţie între plăţile în compensaţie şi în clearing, echilibrul necesar independenţii economice şi nevoilor comerţului naţional. In această serie de convenţii comerciale care să salvgardeze libertatea comerţului naţional, se înscriu, tratativele de viitor imediat ale României cu Marea Britanie, în cadrul unui vast program de colaborare economică şi financiară. O telegramă londoneză anunţă, în acest scop, vizita la Bucureşti a d-lui Hudson, subsecretar de stat la comerţul exterior britanic, întovărăşit de o importantă delegaţie comercială engleză. Prezenţa a însuşi subsecretarului de la comerţul exterior britanic la Bucureşti, învederează caracterul important ce se acordă acestor tratative. E de remarcat că englezii se află dealtminteri într'o ofensivă generală comercială-economică, în cuprinsul sud-estului european. Concordă această ofensivă cu declaraţia produsă recent în Camera Comunelor privitoare la o reorganizare pe alte baze a comerţului britanic exterior, în vederea extinderei schimburilor comerciale în luptă de concurenţă cu statele totalitare. Ofensiva engleză în sud-est concordă şi cu prezenţa mai vie a Franţei in aceiaşi regiune. A spus-o recent d. Bonnet: „Atitudinea Franţei faţă de Europa Centrală şi Orientală va fi ceea ce a fost şi în trecut, plină de un viu interes faţă de toate statele din această regiune”. La Berlin — după cum anunţă o telegramă — a fost reţinută ca deosebit de semnificativă această „reîntoarcere la tradiţie anunţată de d. Bonnet în legătură cu problemele Estului european”. Această accentuată prezenţă a Franţei in regiunea citată, se semnalează prin negocierile comerciale pe punctul de a fi terminate de la Belgrad — reprezintând un amplu volum de schimburi, — iar in Ungaria prin acordul comercial dintre Budapesta şi Paris parafat ori de ministrul de comerţ francez. Angrenate aceste negocieri, acordului încheiat acum câteva zile de Anglia şi Cehoslovacia, avem întreaga măsură a ofensivei comeciale îndreptată spre Sud-Estul european. Cu cât reţeaua acestor relaţiuni vitale statelor contractante, va fi mai vastă, cu atât soarta păcii va fi mai solid pecetluită. Sint