România - Capitala, august 1939 (Anul 2, nr. 436-451)
1939-08-16 / nr. 436
Z 16. VIII. 1939 ROMÁNIA No. 436 A&ftAfWMraMUWtWWWVthMWWWUWWBWWUWtAAAMVUWWMtAMWW BON DE PARTICIPARE CONCURSUL VARA al ZIARULUI „ROMÂNIA“ MIERCURI NUMELE . ADRESA ), No. 9 AUGUST 1939 No. 43*1 Strângeţi zilnic aceste cupoane şi inaintaţi-le pe toate odată la sfârşitul concursului. Data ultimă se va anunţa la tipm. 16 STRĂJERII APELOR ROMÂNEŞTI de TEOFIL GH. SIDOROVICI Comandantul Străjii Ţării Serbarea marinei regale româneşti, a devenit o tradiţie. Maiestatea Sa Regele Carol II-Iea, Suveranul clarvăzător, a consacrat-o ca atare. O naţiune, pentru a-şi asigura un loc de cinste în concertul popoarelor lumii, trebue să fie stăpână desăvârşită pe brazda strămoşească, pe văzduhul ţării şi pe întinsul apelor ei. E fericită ţara care se poate mândri cu toate aceste valori dăruite de Dumnezeu, dar pentru fiecare se cere o atenţie încordată, o continuă grije şi o neprecupeţită strădanie. In domeniul stăpânirii apelor, se cere multă perseverenţă. Marele nostru Străjer, de la Inaltu-i post de comandă, scrutând zările viitorului, a trecut între preocupările de seamă, eforturile pentru desvoltarea marinei. Dar nu numai bastimentele fac tăria unei flote, ci mai presus de toate, acel spirit şi acea dragoste pătimaşe de navigator, pe întinsul apelor fără de hotar, care trebue sădit în sufletul generaţiilor ce se ridică. . . De aceea în programul Străjii Ţării, o principala grije se da desvoltării laturii marinăreşti. Străjerii ţării, din cea mai fragedă vârstă sunt iniţiaţi progresiv în tainele stăpânirii apelor, punându-li-se la dispoziţie ambarcaţiuni uşoare, cu care străbat distanţe din ce în ce mai mari pe valurile râurilor, ale fluviului nostru şi ale mării. Ministerul Aerului şi Marinei ne-a înţeles gândul şi ne-a dat cel mai neprecupeţit sprijin. In felul acesta ne străduim să pregătim pentru ziua de maine, o pleiadă de harnici navigatori, cari să poarte la proră pe nesfârşitul orizont al apelor, culorile noastre româneşti şi să formeze Straja puternică a ţărmurilor de hotar. La serbările marinei regale, participă şi străjerii noştri. Vor vedea astfel pe Supremul lor Comandant cinstind cum se cuvine pe acei ce ştiu să înfrunte cu bărbăţie furtunile, vor vedea chipurile bronzate ale armatei albastre şi-şi vor apleca frunţile când jerbe de flori se vor arunca în valurile cu răsfrângeri de senin, pentru pomenirea celor căzuți la posturile de onoare, în luptă cu destinul și pentru înălțarea Patriei. жявявившввввяввввияиввввЯивЙмийввяпвйввяшввиивявавв CENTRELE MARINĂREŞTI ALE STRĂJII ŢĂRII în ultimii ani, marina noastră a luat o frumoasă desvefrtare graţie dragostei şi atenţiei deosebite de care se bucură în faţa M. S. Regelui, a Cărui dorinţă de totdeauna a fost ca pavilionul naţional român să fie ridicat la înălţimea care se cuvine, în raport cu importanţa economică a ţării noastre şi a căilor de comunicaţie pe care le deţine. Straja Ţării, instituţie de înaltă ctitorie regală, trebuia să fie printre cele dintâi care să răspundă şi să contribue din tot sufletul la realizarea dorinţei Marelui Străjer. Anul trecut, domnul comandant, al Străjii Ţării, în mai multe conferinţe avute cu reprezentanţii Ministerului Aerului şi Marinei, a hotărît ca activitatea marinărească a străjerilor să se desvolte în mai multe centre organizate în oraşele principale din apropierea apelor. Pentru aceasta, în luna Mai 1938 au şi fost înfiinţate un număr de 21 de centre marinăreşti, care în anul acesta au fost sporite la 35. Scopul organizării centrelor marinăreşti este : — De a răspândi în massele tineretului străjeresc dragostea de apele noastre şi marină. — Să desvolte gustul pentru practicarea sportului pe apă de către tot tineretul străjeresc din apropierea apelor, fiind recunoscute drept cele mai complete şi sănătoase. — De a da putinţa tineretului străjeresc să cunoască frumuseţile neîntrecute ale ţării noastre, prin excursiuni pe râuri, Dunăre şi Mare, trăind în vacanţă cât mai mult în aer liber şi lângă apă. — Să formeze în massa tineretului o mentalitate sportivă marinărească îndrumându-l către cunoaşterea problemelor în legătură cu afirmarea noastră la Mare şi Dunăre. Sub supravegherea comandanţilor străjeri, instruiri special în această direcţie, străjerii marinari urmează un program care cuprinde : şcoală de înnot, de rame, vele, istoricul şi evoluţia marinei în decursul veacurilor, construcţii de miniaturi de vapoare şi diferite ambarcaţiuni, reguli de navigaţie pe Dunăre şi Mare, semnalizări matelotaj, reparaţii de ambarcaţiuni şi toate cunoştinţele necesare pentru a forma tânărului străjer o mentalitate marinărească şi a-l atrage spre viaţa sănătoasă în aer liber, lângă apă. Specializarea străjerilor ca marinari începe de la vârsta de 14 ani împliniţi şi se va face neîntrerupt până la vârsta de 18 ani. In anul 1938, numărul străjerilor marinari instruiţi a fost de 860, iar anul acesta a ajuns la 1620. La începutul lunei iulie a acestui an, un grup format dintr’un comandant şi 40 de străjeri marinari, selecţionat din toate centrele marinăreşti din ţară a fost trimis în Polonia pentru a participa la o tabără, în urma convenţiei de schimb între tineretul ambelor State, pentru strânge legăturile de prietenie ce există de mulţi ani între organizările tineretului polon şi român. Instrucţia străjeritor în centrele marinăreşti se va face pe ambarcaţiuni tip, adoptate nevoilor de instrucţie ale străjerilor. Astfel un prim lot de 25 caiace tip Straja Ţării au şi fost procurate încă de anul trecut şi cu ele s-a executat prima caravană nautică străjerească. Anul acesta din fondurile ce se vor pune la dispoziţie se vor comanda şi celelalte ambarcaţiuni necesare instrucţiei, carole şi bărci cu motor precum şi un număr mai mare de caiace care va satisface în bune condiţiuni instrucţia numărului mare de străjeri ce doresc să se înscrie la această specialitate. Cpt. Eustațiu Nicolau Strijere şi strjere. In această яг пгаге şi sfântă, ziua marinarilor noştri, reculegeţi-vă o clipă pentru cei ce şi-aujertfit viaţa apărând bătrâna Dunăre şi „Marea cea mare“, luptând pentru întregirea neamului românesc în hotarele lui fireşti. Zilnic în luptă cu puterile naturii, marinarii noştri poartă cu demnitate pavilionul naţional pregătindu-se unii pentru a fi gata la datorie atunci când nevoia va cere, alţii fără odihnă, ducând pe vapoarele noastre bogăţiile tarii pe toate mările pământului. Viața lor de sbucium şi sacrificiu să vă fie pildă vie şi să oferească sufletele voastre pentru lupta care vă aşteaptă, gândul fiindu-vă întotdeauna de a munci cu sârguinţă în locurile în care vă aflaţi pentru a fi cât mai folositor ţării spre mulţumirea Marelui nostru Comandant, M. S. Regele Carol II. Sănătate! Straja Ţării v. . STAfei & M pagina săptămânală a ziarului, romanii щ Prima caravană nautică ЖЩь a \j я я я тшш w во a Străjii 1 ani Ашй trecut, Comandamentul Străjii Țării a aprobat organizarea unei Cavanei și botezul celor 26 de caiace străparticipe câte 2 străjeri din fiecare centru organizat. In ziua de 2 August 1938 a avut loc la Giurgiu solemnitatea sfinţirii Pavilionului naţional al Caravanei şi botezul celor 26 de caice străjereşti. La această serbare au luat parte reprezentanţii Străjii Ţării şi autorităţile locale şi toate stolurile de băeţi şi fete împreună cu comandanţii lor.In ziua de 3 August 1938, Caravana Nautică a Străjii Ţării compusă din 26 caiace, o barcă cu motor, un cuter cu un efectiv de 60 străjeri, 3 comandanţi şi doi medici, au plecat din Giurgiu la ora 7 dim, având următorul Itinerar: Giurgiu, Olteniţa, Silistra, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Canalul Sf. Gheorghe, Canalul Regele Ferdinand, Lacul Razelm, Gura Portiţei, Gura Bugazului şi a ajuns la Mamaia în ziua de 16 August orele 18:30. Primirile care s’au făcut caravanei străjereşti la Brăila, Galaţi şi Tulcea, au rămas amintiri neşterse în sufletele străjerilor repezentanţi ai celor 21 de oraşe din ţara noastră, fiind o frumoasă recompensă pentru efortul făcut şi greutăţile întâmpinate pe cei 700 de km. pe care i-a parcurs. In ziua de 8 Septembrie 1938, caravana nautică a Străjii Ţării a luat parte la serbările marinei, unde străjerii au avut fericita ocazie să ovaţioneze pe înaltul lor Ocrotitor, M. S. Regele Carol I. Prin trofeele câştigate la concursurile sportive de la Mamaia, străjerii au dat dovadă că simt vrednici de dragostea şi grija pe care le-o poartă Marele Străjer. „ Această manifestaţie străjerească pe lângă aceia că şi-a ajuns scopul prin cunoştinţele şi experienţa căpătată de străjeri pe tot parcursul celor 700 km. a constituit şi o frumoasă propagandă pentru sporturile pe apă. . Anul acesta, caravană nautică nus’a organizat, toată atenţia Comandamentului Străjii Ţării fiind îndreptată asupra şcoalei de comandanţi străjeri marinari fără de care instrucţia tineretului stăjeresc în specialitatea marinărească este greu de a se realiza, având în vedere, că nu se putea găsi nicio persoană căreia să i se poată încredinţa cu toată siguranţa educaţia tineretului într’un mediu susceptibil de accidente.. Pe lângă aceasta, numărul ambarcaţiunilor rămânând acelaş, participarea la această excursiunie a unui număr mai mare de străjeri ar fi fost imposibilă. in urma comenzei masive de ambarcaţiuni din anul acesta, se va satisface dorinţa străjerilor, ce ar voi sa ia parte. Comandamentul Străjii Ţării a hotărît ca fiecare centru marinăresc să-şi formeze câte un instructor comandant străjer care să se ocupe numai de această nouă ramură de activitate. Astfel în luna ianuarie 1939, a chemat la Centrul de îndrumare Breaza, цп, număr de 50 comandanţi străjeri din centrele marinăreşti. In majoritate profesori de educaţie fizică, care sub conducerea unui select corp profesoral format din ofiţeri de marină propuşi de ministerul Aerului şi Marinei, au urmat un curs teoretic de iniţiere urinărească. In luna iulie a acestui an, la Salvamar-Mamaia, aceiaşi comandanţi străjeri au fost chemaţi pentru a absolvi partea practică. Cursul a fost pus sub comanda d-lui comandor Em. Popovici, comandantul ţinutului străjeresc al Mării şi sub direcţia de studii a d-lui ppt. Nicolau Eustaţiu din Comandamentul Străjii Ţării. Timp de 12 zile cât a ţinut cursul, elevii comandanţi străjeri au executat un program practic compus din: şcoală de vele, şcoală de rame, şcoală de şalupe, şcoală de înnot şi instrucţiuni practice de întreţinerea bărcilor şi materialului nautic. S’au ţinut cursuri teoretice relativ la organizarea centrelor marinăreşti şi a caravanei nautice din anul viitor. S’au făcut eşiri în Mare cu vaporul de pasageri România, pilotina I. G. Duca şi distrugătorul Mărăşti, unde comandanţii străjeri au asistat la trageri de artilerie lansări de torpile şi diferite manevre la bord. S-au vizitat toate navele de comerţ din port şi instalaţiunile portului Constanţa. Şcoala a dat rezultate foarte bune, comandanţii străjeri arătând tot timpul un interes deosebit pentru cunoştinţele ce se predau, învăţând in cele mai bune condiţiuni, diferitele manevre practice ale tuturor felurilor de ambarcaţiuni. Comandanţii străjeri au plecat cu material bogat de cunoştinţe marinăreşti şi entuziasmaţi de ocazia unică pe care au avut-o de a veni în contact atât de apropiat cu viaţa marinărească şi de a participa atât la excursiuni cu navede comerţ, cât şi la manevre cu nave de războiu. PAVILIONUL STRAJERILOR MARINARI IN CADRUL EXPOZIŢIEI „MUNCĂ ŞI VOE BUNA‘ _Ca urmare a programului de realizări în direcţia marinărească, Straja Ţării în cadrul expoziţiei Muncă şi voie bună, a organizat pe terenul său de la Arcul de triumf un pavilion cu atelier şi expoziţie, în care unităţile de străjeri marinari au expus o serie întreagă de lucrări foarte interesante, executate în cursul anului. Acest pavilion organizat cu concursul ministerului Aerului şi Marinei a prezentat un vast şi important material demonstrativ Pe lângă lucrări şi fotografii din care se putea vedea activitatea străjerilor marinari din toată ţara, un cuib de străjeri de la stalul I. c. A. R. a lucrat în atelier diferite miniaturi de cutere, bărci şi vapoare şi la încheierea unui caiac străjeresc. Un cuib de străjeri de la şcoala de piscicultură din Giurgiu a lucrat la diferite unelte şi plase de pescuit. Au expus modele foarte frumoase, stolul străjeri I. C. A. R. Bucureşti stolul şantierului naval Turnu-Severin, stolul arsenalului Marinei Regale Galaţi, stolul şcoalei de piscicultură din Giurgiu şi Constanţa şi stolul liceului Mircea cel Bătrân şi al liceului industrial din Constanţa. Toţi cei ce au avut ocazie să viziteze acest pavilion au putut să-şi dea seama de munca şi realizările frumoase ale tineretului străjeresc în aşa de scurt timp dela organizarea centrelor marinăreşti, realizări care s’au văzut pentru prima oară în ţara noastră. Straja Ţării, urmărind cu un deosebit interes desvoltarea grabnică şi in cele mai bune condiţiuni a activităţii străjeritor din centrele marinăreşti organizate, a hotărit înzestrarea lor cu materialul nautic necesar. Astfel pe lângă fondurile puse la dispoziţie de către , d. general adijat, Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, în ziua de 7 iunie a acestui an, zi închinată Solidarităţii Naţionale,, domnul comandant al Străjii Ţării a făcut un călduros apel către toţi străjerii şi străjerele din ţară spre a contribui din puţinul lor pentru a se strânge fondurile necesare înzestrăriicelor 35 de centre marinăreşti cu ambarcaţiunile necesare instrucţiei. Din media sumelor subscrise ,până acum credem că suma totală se varidica până la 2.000.000 lei, la care adăugându-se fondurile de 300.000 lei puşi la dispoziţie de ministerul Aerului şi Marinei se vor putea înzestra unităţile marinăreşti ale Străjii Ţării cu suficiente ambarcaţuni pentru instrucţie. In felul acesta Caravana Nautică, ce se va organiza în anul viitor, va fi cea mai măreaţă manifestaţie de acest gen, ce s’a făcut până în prezent, atât la noi cât şi în străinătate. Pavilionul aero-maritim străjeresc în cadrul expoziţiei Muncă şi voe bună, după vizita M. S. Regelui Carol II-lea, în ziua de 7 Iunie 1939. Solemnitatea ridicărei pavilionului naţional dela Giurgiu, înainte de plecarea coloanei nautice străjereşti, la 2 August 1938 Străjeri marinari la exerciţii de mare cu caiacul яввкяввввввиндвввчвввввваввв1ввяввававвввваавввнNoввн tabăra străjerească A. C. T. DELA ВШАМ Zilele trecute, tabăra A. C. T. aşezată pe pitoreasca faleză de la Budachi Cordon şi-a ridicat peste cătunul străjeresc al celor 20 de corturi, Pavilionul Naţional. La această înălţătoare solemnitate au luat parte d-nii: Pr. protoereu Gh. Babini, pr. Mihail Vasilescu-Bacău, Gh. Enescu Poenandre inspector în Straja Ţării, P. Lima subrevizor şcolar, maior M. Georgescu comandantul legiunii,and. Cetatea Albă şi un numeros public din localitate. Ceremonialul a fost executat în careul celor peste 200 de ucenici străjeri, veniţi aci din toate colţurile ţării, să guste odihna mării, după un an de trudă prin fabrici şi ateliere, sub conducerea d-lui prof. I. Ivănescu comandantul acestei tabere ajutat de d-nii: prof. Crăciunescu, Savin Aurel, prof. Traian Dumbravă, prof. Solobov M. Gh. Lazăr, Leon Teodorescu, prof. Stalnic Marcel şi Curelescu Al. Sluja religioasă a fost oficiată de cei patru preoţi prezenţi. Părintele Valeriu Nalboc la textul biblic a desvoltat versetul: „Lucruri minunate am văzut azi"P. D. prof. I. Ivănescu la cuvântul şefului a arătat idealurile urmărite de către Asoc. Creştină a tinerilor, subordonată Străjii Ţării, al cărei temei este îndrumarea tineretului muncitoresc spre o viaţă moral-religioasă. A. C. T. mai face şi oficiul de legătură între Straja Ţării, ministerul Muncii şi ministerul Educaţiei Naţionale, pentru rezolvarea tuturor problemeolr de educaţie a ucenicilor. D-sa sfârşeşte, prin a aduce mulţumiri d-lor miniştri I. Bujor şi Teofil Sidorovici, pentru sufletul ce-l pune la împlinirea măreţului gând Regal, de regenerare a neamului prin străjerie. D. maior M. Georgescu a vorbit ЯЯЯННавЯЯЯНВВВанНВЯЯНВВЯНВВЯЯ1ЯЯВ9ВВВ9ЯВаШВЯВЯЕЯЯЯ1 din partea d-lui colonel Pop prefectul judeţului şi a d-lui g-ral Muha primarul acestei frumoase staţiuni balneare, arătând opera întreprinsă de Straja Ţării în timpul verii prin aceste tabere şi colonii, în care îşi oţelesc trupul ostaşii de mâine. A urmat apoi vizitarea taberii, cu corturile pitulate pe după tufe de liliac, cu insignele meşteşugit lucrate de străjeri din scoici şi troiţa albastră, rugă străjerească la mafca mării. Seara s’a ţinut o, reuşită şezătoarei în jurul focului, la care a participat public şi străjerii coloniilor şi taberilor din jur. GH. enf.scu-poenandre . TABARA STRAJERILOR C. F. R. DELA PIETROŞIŢA ţu localitatea Pietroşiţa jud. Dâmborviţa funcţionează o tabără de recreaţie organizată de reg. C. F. R. cu cei 154 de străjeri elevi-meseriaşi de la C. F. R. de la stolurile: Griviţa vagoane şi locomotive Bucureşti, Turnu-Severin, Timişoara, Iaşi şi Cluj, întreţinerea şi echipamentul străjeresc, vesela de bucătărie şi cea individuală de la corturi etc., sunt date de Direcţiunea Generală C. F. R., care a înţeles întotdeauna să poarte grija acestui tineret, ce se formează în spiritul devizei: „Credinţă şi muncă pentru ţară şi Rege“. Ca imediant al taberei este d. Lambru Ioan de la stalul Griviţa Vagoane Bucureşti, ajutat fiind de d-nii comandanţi: Crăciun Gheorghe-Cluj, Popescu Constantin şi Savu Ioin, iar medicul taberei este d. doctor al staţiunii climaterice Pietroşiţa, Dumitrescu Dumitru. Instructorii taberei sunt comandanţi: Taban Ioan şi Hrezbiuk Gheorghe. Masa se pregăteşte de şeful bucătar al taberei ajutat de cuiburile de serviciu. Programul se execută conform directivelor Străjii Ţării. Masa se serveşte de cinci ori pe zi. De trei ori pe săptămână se fac şezători la foc, unde străjerii înfrăţiţi se mnifesteaiză cu producţii care poartă pecetea locuirilor de unde au venit. Se fac excursii care durează câte o zi. In fiecare Duminecă străjerii taberei participă la slujba religioasă. Deschiderea oficială s’a făcut în ziua de 25 iulie, orele 16, în prezenţa autorităţilor locale, a delegatului Străjii Ţării şi Direcţiunii Generale C. F. R. Voia _ bună şi voioşia străjerilor facă tabăra să aibă întotdeauna o aiplăcută. ACTIVITATEA IN TABĂRA C.F.R. _Joia trecută, străjerii în număr de ISO, au plecat în excursie la uzinele Dobreşti, iar de acolo la lacul Scropoasa. Pe tot parcursul s’au executat diferite teme educative străjereşti. Poziţiile ţnâlnite de străjeri au fost admirate, rămânând neuitate pentru ei. Problemele de ordin technic observate de străjeri la uzinele Dobreşti, le sunt necesare pentru formarea lor. De la Dobreşti, străjerii au fost duşi la lacul Scropoasa, unu de la orele 13 au luat masa. Aci au fost obiectul de ad- . miraţie al turiştilor ce se aflau la cabanele Lespezi şi Scropoasa. S’au parcurs astfel 33 Km., la mappers vizi-, tandu-se sanatoriul Morceni, unde li s’au dat explicaţii de către d-ni medici ai acestui sanatoriu. Tineretul acesta adunat în abără sub grija Direcţiunii Generale C. F. R. şi sub controlul educativ al Străjii Ţării este punctul de atracţie al localităţii Fieroşiţa, care pentru prima oară ате щ mijlocul său un tineret al armatei albe, venit de pe alte meleaguri. Străjerii au făcut şi câteva opere de binefacere in comuna climaterică Pietroşiţa, astfel au amenajat plaja acestei staţiuni climaterice si au făcut o fantana, suportând cheltuelile construcţiei. In fiecare Marţi, Joi şi Duminecă, străjerii taberei dau şezători în jurul tradiţionalului foc, producându-se cu frumoase bucăţi artistice, recitări jocuri naţionale, cântece, muzică, ghiditon, glume, etc. Tabăra este aşezată pe un teren dăduna Aurica Popescu, căreia Di . C. F. R. și Straja Ţării i-au a- --.n .^niri. G. O. A