România - Capitala, august 1939 (Anul 2, nr. 436-451)

1939-08-16 / nr. 436

Z 16. VIII. 1939 ROMÁNIA No. 436 A&ftAfWMraMUWtWWWVthMWWWUWWBWWUWtAAAMVUWWMtAMWW BON DE PARTICIPARE CONCURSUL VARA al ZIARULUI „ROMÂNIA“ MIERCURI NUMELE . ADRESA ), No. 9 AUGUST 1939 No. 43*1 Strângeţi zilnic aceste cupoane şi inaintaţi-le pe toate odată la sfârşitul concursului. Data ultimă se va anunţa la tipm. 16 STRĂJERII APELOR ROMÂNEŞTI de TEOFIL G­H. SIDOROVICI Comandantul Străjii Ţării Serbarea marinei regale româneşti, a devenit o tradiţie. Maiestatea Sa Regele Carol II-Iea, Suveranul clar­văzător, a consacrat-o ca atare. O naţiune, pentru a-şi asigura un loc de cinste în concertul popoarelor lumii, trebue să fie stăpână desăvârşită pe brazda strămoşească, pe văzduhul ţării şi pe întinsul apelor ei. E feri­cită ţara care se poate mândri cu toate aceste valori dăruite de Dumnezeu, dar pentru fiecare se cere o atenţie încordată, o con­tinuă grije şi o neprecupeţită strădanie. In domeniul stăpânirii apelor, se cere multă perseverenţă. Marele nostru Străjer, de la Inaltu-i post de comandă, scrutând zările viitorului, a trecut între preocupările de seamă, eforturile pentru desvoltarea marinei. Dar nu numai bastimentele fac tăria unei flote, ci mai pre­sus de toate, acel spirit şi acea dragoste pătimaşe de navigator, pe întinsul apelor fără de hotar, care trebue sădit în sufletul generaţiilor ce se ridică. . . De aceea în programul Străjii Ţării, o principala grije se da desvoltării laturii marinăreşti. Străjerii ţării, din cea mai fragedă vârstă sunt iniţiaţi progre­siv în tainele stăpânirii apelor, punându-li-se la dispoziţie ambar­caţiuni uşoare, cu care străbat distanţe din ce în ce mai mari pe valurile râurilor, ale fluviului nostru şi ale mării. Ministerul Aerului şi Marinei ne-a înţeles gândul şi ne-a dat cel mai neprecupeţit sprijin. In felul acesta ne străduim să pregătim pentru ziua de maine, o pleiadă de harnici navigatori, cari să poarte la proră pe ne­sfârşitul orizont al apelor, culorile noastre româneşti şi să for­meze Straja puternică a ţărmurilor de hotar. La serbările marinei regale, participă şi străjerii noştri. Vor vedea astfel pe Supremul lor Comandant cinstind cum se cuvine pe acei ce ştiu să înfrunte cu bărbăţie furtunile, vor vedea chipu­rile bronzate ale armatei albastre şi-şi vor apleca frunţile când jerbe de flori se vor arunca în valurile cu răsfrângeri­­ de senin, pentru pomenirea celor căzuți la posturile de onoare, în luptă cu destinul și pentru înălțarea Patriei. жявявившввввяввввияиввввЯивЙмийввяпвйввяшввиивявавв CENTRELE MARINĂREŞTI ALE STRĂJII ŢĂRII în ultimii ani, marina noastră a luat o frumoasă desvefrtare graţie dragostei şi atenţiei deosebite de care se bucură în faţa M. S. Rege­lui, a Cărui dorinţă de totdeauna a fost ca pavilionul naţional român să fie ridicat la înălţimea care se cuvine, în raport cu importanţa e­­conomică a ţării noastre şi a căilor de comunicaţie pe care le deţine. Straja Ţării, instituţie de înaltă ctitorie regală, trebuia să fie printre cele dintâi care să răspundă şi să contribue din tot sufletul la realiza­rea dorinţei Marelui Străjer. Anul trecut, domnul comandant, al Străjii Ţării, în mai multe con­ferinţe avute cu reprezentanţii Mi­nisterului Aerului şi Marinei, a ho­­tărît ca activitatea marinărească a străjerilor să se desvolte în mai multe centre organizate în oraşele principale din apropierea apelor. Pentru aceasta, în luna Mai 1938 au şi fost înfiinţate un număr de 21 de centre marinăreşti, care în a­­nul acesta au fost sporite la 35. Scopul organizării centrelor ma­rinăreşti este : — De a răspândi în massele tine­retului străjeresc dragostea de ape­le noastre şi marină. — Să desvolte gustul pentru prac­ticarea sportului pe apă de către tot tineretul străjeresc din apropie­rea apelor, fiind recunoscute drept cele mai complete şi sănătoase. — De a da putinţa tineretului străjeresc să cunoască frumuseţile neîntrecute ale ţării noastre, prin excursiuni pe râuri, Dunăre şi Mare, trăind în vacanţă cât mai mult în aer liber şi lângă apă. — Să formeze în massa tineretului o mentalitate sportivă marinărească îndrumându-l către cunoaşterea problemelor în legătură cu afirma­rea noastră la Mare şi Dunăre. Sub supravegherea comandanţilor străjeri, instruiri special în această direcţie, străjerii marinari urmea­ză un program care cuprinde : şcoa­lă de înnot, de rame, vele, istoricul şi evoluţia marinei în decursul vea­curilor, construcţii de miniaturi de vapoare şi diferite ambarcaţiuni, reguli de navigaţie pe Dunăre şi Mare, semnalizări matelotaj, repa­raţii de ambarcaţiuni şi toate cu­noştinţele necesare pentru a forma tânărului străjer o mentalitate ma­rinărească şi a-l atrage spre viaţa sănătoasă în aer liber, lângă apă. Specializarea străjerilor ca mari­nari începe de la vârsta de 14 ani împliniţi şi se va face neîntrerupt până la vârsta de 18 ani. In anul 1938, numărul străjerilor marinari instruiţi a fost de 860, iar anul acesta a ajuns la 1620. La începutul lunei iulie a acestui an, un grup format dintr’un coman­dant şi 40 de străjeri marinari, se­lecţionat din toate centrele marină­reşti din ţară a fost trimis în Polo­nia pentru a participa la o tabără, în urma convenţiei de schimb între tineretul ambelor State, pentru strânge legăturile de prietenie ce există de mulţi ani între organiză­rile tineretului polon şi român. Instrucţia străjeritor în centrele marinăreşti se va face pe ambarca­ţiuni tip, adoptate nevoilor de ins­trucţie ale străjerilor. Astfel un prim lot de 25 caiace tip Straja Ţării au şi fost procurate încă de anul trecut şi cu ele s-a exe­cutat prima caravană nautică stră­­j­erească. Anul acesta din fondurile ce se vor pune la dispoziţie se vor comanda şi celelalte ambarcaţiuni necesare instrucţiei, ca­role şi bărci cu motor precum şi un număr mai mare de caiace care va satisface în bune condiţiuni instrucţia număru­lui mare de străjeri ce doresc să se înscrie la această specialitate. Cpt. Eustațiu Nicolau Strijere şi strjere. In această яг пгаге şi sfântă, ziua marinarilor noştri, reculegeţi-vă o clipă pentru cei ce şi-au­­jertfit viaţa apărând bă­trâna Dunăre şi „Marea cea mare“, luptând pen­tru întregirea neamu­lui românesc în hotare­le lui fireşti. Zilnic în luptă cu pu­terile naturii, marinarii noştri poartă cu demni­tate pavilionul naţional pregătindu-se unii pen­tru a fi gata la datorie atunci când nevoia va cere, alţii fără odihnă, ducând pe vapoarele noastre bogăţiile tarii pe toate mările pămân­tului. Viața lor de sbucium şi sacrificiu să vă fie pildă vie şi să oferească sufletele voastre pentru lupta care vă aşteaptă, gândul fiindu-vă întot­deauna de a munci cu sârguinţă în locurile în care vă aflaţi pentru a fi cât mai folositor ţării spre mulţumirea Mare­lui nostru Comandant, M. S. Regele Carol II. Sănătate! Straja Ţării v. . S­­­TAfei & M pagina săptămânală a ziarului, rom­anii щ Prima caravană nautică ЖЩь a \j я я я тшш w во a Străjii 1 ani Ашй trecut, Comandamentul Străjii Țării a aprobat organizarea unei Ca­­vanei și botezul celor 26 de caiace stră­­participe câte 2 străjeri din fiecare cen­tru organizat. In ziua de 2 August 1938 a avut loc la Giurgiu solemnitatea sfinţirii Pavilionului naţional al Cara­vanei şi botezul celor 26 de caice stră­­jereşti. La această serbare au luat parte reprezentanţii Străjii Ţării şi au­torităţile locale şi toate stolurile de băeţi şi fete împreună cu comandanţii lor.In ziua de 3 August 1938, Caravana Nautică a Străjii Ţării compusă din 26 caiace, o barcă cu motor, un cuter cu un efectiv de 60 străjeri, 3 comandanţi şi doi medici, au plecat din Giurgiu la ora 7 dim, având următorul Itine­rar: Giurgiu, Olteniţa, Silistra, Cerna­vodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Canalul Sf. Gheorghe, Canalul Regele Ferdinand, Lacul Razelm, Gura Porti­ţei, Gura Bugazului şi a ajuns la Ma­maia în ziua de 16 August orele 18:30. Primirile care s’au făcut caravanei străjereşti la Brăila, Galaţi şi Tulcea, au rămas amintiri neşterse în sufletele străjerilor repezentanţi ai celor 21 de oraşe din ţara noastră, fiind o frumoa­să recompensă pentru efortul făcut şi greutăţile întâmpinate pe cei 700 de km. pe care i-a parcurs. In ziua de 8 Septembrie 1938, cara­vana nautică a Străjii Ţării a luat parte la serbările marinei, unde străjerii au avut fericita ocazie să ovaţioneze pe înaltul lor Ocrotitor, M. S. Regele Carol I. Prin trofeele câştigate la concursu­rile sportive de la Mamaia, străjerii au dat dovadă că simt vrednici de dra­gostea şi grija pe care le-o poartă Ma­rele Străjer. „ Această manifestaţie străjerească pe lângă aceia că şi-a ajuns scopul prin cunoştinţele şi experienţa căpătată de străjeri pe tot parcursul celor 700 km. a constituit şi o frumoasă propagandă pentru sporturile pe apă. . Anul acesta, caravană nautică nu­s’a organizat, toată atenţia Comandamen­tului Străjii Ţării fiind îndreptată a­­supra şcoalei de comandanţi străjeri marinari fără de care instrucţia tine­retului stăj­eresc în specialitatea mari­nărească este greu de a se realiza, a­­vând în vedere, că nu se putea găsi nicio persoană căreia să i se poată în­credinţa cu­­ toată siguranţa educaţia tineretulu­i într’un mediu susceptibil de accidente.. Pe lângă aceasta, numărul ambar­caţiunilor rămânând acelaş, participa­rea la această excursiunie a unui nu­măr mai mare de străjeri ar fi fost im­posibilă. in urma comenzei masive de ambarcaţiuni din anul acesta, se va satisface dorinţa străjerilor, ce ar voi sa ia parte. Comandamentul Străjii Ţării a ho­­tărît ca fiecare centru marinăresc să-şi formeze câte un instructor comandant străjer care să se ocupe numai de această nouă ramură de activitate. Astfel în luna ianuarie 1939, a che­mat la Centrul de îndrumare Breaza, цп, număr de 50 comandanţi străjeri din centrele marinăreşti. In majoritate profesori de educaţie fizică, care sub conducerea unui select corp profesoral format din ofiţeri de marină propuşi de ministerul Aerului şi Marinei, au urmat un curs teoretic de iniţiere u­­rinărească. In luna iulie a acestui an, la Salva­­mar-Mamaia, aceiaşi comandanţi stră­jeri au fost chemaţi pentru a absolvi partea practică. Cursul a fost pus sub comanda d-lui comandor Em. Popovici, comandantul ţinutului străjeresc al Mării şi sub di­recţia de studii a d-lui ppt. Nicolau Eustaţiu din Comandamentul Străjii Ţării. Timp de 12 zile câ­t a ţinut cursul, elevii comandanţi străjeri au executat un program practic compus din: şcoală de vele, şcoală de rame, şcoală de şa­lupe, şcoală de înnot şi instrucţiuni practice de întreţinerea bărcilor şi ma­terialului nautic. S’au ţinut cursuri teoretice relativ la organizarea centrelor marinăreşti şi a caravanei nautice din anul viitor. S’au făcut eşiri în Mare cu vaporul de pasageri România, pilotina I. G. Duca şi distrugătorul Mărăşti, unde comandanţii străjeri au asistat la tra­geri de artilerie lansări de torpile şi diferite manevre la bord. S-au vizitat toate navele de comerţ din port şi instalaţiunile portului Con­stanţa. Şcoala a dat rezultate foarte bune, comandanţii străjeri arătând tot tim­pul un interes deosebit pentru cuno­ştinţele ce se predau, învăţând in cele mai bune condiţiuni, diferitele mane­vre practice ale tuturor felurilor de am­barcaţiuni. Comandanţii străjeri au plecat cu material bogat de cunoştinţe marină­reşti şi entuziasmaţi de ocazia unică pe care au avut-o de a veni în contact atât de apropiat cu viaţa marinăreas­că şi de a participa atât la excursiuni cu nave­­de comerţ, cât şi la manevre cu nave de războiu. PAVILIONUL STRAJERILOR MARI­NARI IN CADRUL EXPOZIŢIEI „MUNCĂ ŞI VOE BUNA‘­ _Ca urmare a programului de reali­zări în direcţia marinărească, Straja Ţării în cadrul expoziţiei Muncă şi voie bună, a organizat pe terenul său de la Arcul de triumf un pavilion cu atelier şi expoziţie, în care unităţile de străjeri marinari au expus o serie întreagă de lucrări foarte inte­resante, executate în cursul anului.­­ Acest pavilion organizat cu concur­sul ministerului Aerului şi Marinei a prezentat un vast şi important material demonstra­tiv Pe lângă lucrări şi fotografii din care se putea vedea activitatea străjerilor marinari din toată ţara, un cuib de străjeri de la stalul I. c. A. R. a lucrat în atelier diferite miniaturi de cutere, bărci şi vapoare şi la încheierea unui caiac­­ străjeresc. Un cuib de străjeri de la şcoala de piscicultură din Giurgiu a lucrat la diferite unelte şi plase de pescuit. Au expus modele foarte frumoase, stolul străjeri I. C. A. R. Bucureşti sto­lul şantierului naval Turnu-Severin, stolul arsenalului Marinei Regale Ga­laţi, stolul şcoalei de piscicultură din Giurgiu şi Constanţa şi stolul liceului Mircea cel Bătrân şi al liceului indu­strial din Constanţa. Toţi cei ce au avut ocazie să viziteze acest pavilion au putut să-şi dea seama de munca şi realizările frumoase ale tineretului străjeresc în aşa de scurt timp dela organizarea centrelor mari­năreşti, realizări care s’au văzut pen­tru prima oară în ţara noastră. Straja Ţării, urmărind cu un deose­bit interes desvoltarea grabnică şi in cele mai bune condiţiuni a activităţii străjeritor din centrele marinăreşti or­ganizate, a hotărit înzestrarea lor cu materialul nautic necesar. Astfel pe lângă fondurile puse la­ dispoziţie de către , d. general adijat,­­ Paul Teodorescu, ministrul Aerului şi Marinei, în ziua de 7 iunie a­ acestui an, zi închinată Solidarităţii Naţionale,, domnul comandant al Străjii Ţării a făcut un călduros apel către toţi stră­jerii şi străjerele din ţară spre a con­tribui din puţinul lor pentru a se strânge fondurile necesare­­ înzestrării­­celor 35 de centre marinăreşti cu am­barcaţiunile necesare instrucţiei. Din media sumelor subscrise ,până acum credem că suma totală se va­­ri­­di­ca până la 2.000.000 lei, la care adău­­gându-se fondurile de 300.000 lei puşi la dispoziţie de ministerul Aerului şi Marinei se vor putea înzestra unităţile marinăreşti ale Străjii Ţării cu sufi­ciente am­barcaţuni pentru instrucţie. In felul acesta Caravana Nautică, ce se va organiza în anul viitor, va fi cea mai măreaţă manifestaţie de acest gen, ce s’a făcut până în prezent, atât la noi cât şi în străinătate. Pavilionul aero-maritim străjeresc în cadrul expoziţiei Muncă şi voe bună, după vizita M. S. Regelui Carol II-lea, în ziua de 7 Iunie 1939. Solemnitatea ridicărei pavilionului naţional dela Giurgiu, înainte de plecarea coloanei nautice străjereşti, la 2 August 1938 Străjeri marinari la exerciţii de mare cu caiacul яввкяввввввиндвввчвввввваввв1ввяввававвввваавввнNoввн tabăra străjerească A. C. T. DELA ВШАМ­ Zilele trecute, tabăra A. C. T. a­­şezată pe pitoreasca faleză de la Budachi Cordon şi-a ridicat peste cătunul străjeresc al celor 20 de corturi, Pavilionul Naţional. La această înălţătoare solemni­tate au luat parte d-nii: Pr. pro­­toereu Gh. Babini, pr. Mihail Vasi­­lescu-Bacău, Gh. Enescu Poenandre inspector în Straja Ţării, P. Lima subrevizor şcolar, maior M. Geor­­gescu comandantul legiunii­­,and. Cetatea Albă şi un numeros public din localitate. Ceremonialul a fost executat în careul celor peste 200 de ucenici străjeri, veniţi aci din toate colţu­rile ţării, să guste odihna mării, după un an de trudă prin fabrici şi ateliere, sub conducerea d-lui prof. I. Ivănescu comandantul acestei ta­bere ajutat de d-nii: prof. Crăciu­­nesc­u, Savin Aurel, prof. Traian Dumbravă, prof. Solobov M. Gh. Lazăr, Leon Teodorescu, prof. Stal­­nic Marcel şi Curelescu Al. Sluj­a religioasă a fost oficiată de cei patru preoţi prezenţi. Părintele Valeriu Nalboc la textul biblic a desvoltat versetul: „Lucruri minu­nate am văzut azi"P. D. prof. I. Ivănescu la cuvântul şefului a arătat idealurile urmărite de către Asoc. Creştină a tinerilor, subordonată Străjii Ţării, al cărei temei este îndrumarea tineretului muncitoresc spre o viaţă moral-re­­ligioasă. A. C. T. mai face şi oficiul de le­gătură între Straja Ţării, ministe­rul Muncii şi ministerul Educaţiei Naţionale, pentru rezolvarea tutu­ror problemeolr de educaţie a uce­nicilor. D-sa sfârşeşte, prin a aduce mulţumiri d-lor miniştri I. Bujor şi Teofil Sidorovici, pentru sufletul ce-l pune la împlinirea măreţului gând Regal, de regenerare a nea­mului prin străjerie. D. maior M. Georgescu a vorbit ЯЯЯННавЯЯЯНВВВанНВЯЯНВВЯНВВЯЯ1ЯЯВ9ВВВ9ЯВаШВЯВЯЕЯЯЯ1 din partea d-lui colonel Pop pre­fectul judeţului şi a d-lui g-ral Muha primarul acestei frumoase staţiuni balneare, arătând opera întreprinsă de Straja Ţării în tim­pul verii prin aceste tabere şi co­lonii, în care îşi oţelesc trupul os­taşii de mâine. A urmat apoi vizitarea taberii, cu corturile pitulate pe după tufe de liliac, cu insignele meşteşugit lu­crate de străjeri din scoici şi troiţa albastră, rugă străjerească la­ mafca mării. Seara s’a ţinut o, reuşită şezătoarei­­ în jurul focului, la care a partici­­­pat public şi străjerii coloniilor şi taberilor din jur. GH. enf.scu-poenandre . TABARA STRAJERILOR C. F. R. DELA PIETROŞIŢA ţu­ localitatea Pietroşiţa jud. Dâm­­borviţa funcţionează o tabără de re­creaţie organizată de reg. C. F. R. cu cei 154 de străjeri elevi-meseriaşi de la C. F. R. de la stolurile: Griviţa vagoa­ne şi locomotive Bucureşti, Turnu-Se­verin, Timişoara, Iaşi şi Cluj, întreţinerea şi echipamentul străje­resc, vesela de bucătărie şi cea indi­viduală de la corturi etc., sunt date de Direcţiunea Generală C. F. R., care a înţeles întotdeauna să poarte grija a­­cestui tineret, ce se formează în spiri­tul devizei: „Credinţă şi muncă pentru ţară şi Rege“. Ca imediant al taberei este d. Lam­­bru Ioan de la stalul Griviţa Vagoane Bucureşti, ajutat fiind de d-nii co­mandanţi: Crăciun Gheorghe-Cluj, Po­­pescu Constantin şi Savu Ioin, iar me­dicul taberei este d. doctor al staţiunii climaterice Pietroşiţa, Dumitrescu Du­mitru. Instructorii taberei sunt comandan­­ţi­: Taban Ioan şi Hrezbiuk­ Gheorghe. Masa se pregăteşte de şeful bucătar al taberei ajutat de cuiburile de ser­viciu. Programul se execută conform direc­tivelor Străjii Ţării. M­asa se serveşte de cinci ori pe zi. De trei ori pe săptămână se fac şe­zători la foc, unde străjerii înfrăţiţi se mnifesteaiză cu producţii care poartă pecetea locuirilor de unde au venit. Se fac excursii care durează câte o zi. In fiecare Duminecă străjerii taberei participă la slujba religioasă. Deschiderea oficială s’a făcut în ziua de 25 iulie­­, orele 16, în pre­zenţa autorităţilor locale, a delegatu­lui Străjii Ţării şi Direcţiunii Generale C. F. R. Voia _ bună şi voioşia străjerilor fac­ă tabăra să aibă întotdeauna o ai­­plăcută. ACTIVITATEA IN TABĂRA C.F.R. _Joia trecută, străjerii în număr de ISO, au plecat în excursie la uzinele Dobreşti, iar de acolo la lacul Scro­­poasa. Pe tot parcursul s’au executat dife­rite teme educative străjereşti. Poziţiile ţnâlnite de străjeri au­ fost admirate, rămânând neuitate pentru ei. Problemele de ordin technic obser­vate de străjeri la uzinele Dobreşti, le sunt necesare pentru formarea lor. De la Dobreşti, străjerii au fost duşi la lacul Scropoasa, unu de la orele 13 au luat masa. Aci au fost obiectul de ad- . miraţie al turiştilor ce se aflau la ca­­­banele Lespezi şi Scropoasa. S’au par­curs astfel 33 Km., la m­appers vizi-, tandu-se sanatoriul Morce­ni, unde­­ li s’au dat explicaţii de către d-ni medici ai acestui sanatoriu. Tineretul acesta adunat în abără sub grija Direcţiunii Generale C. F. R. şi sub controlul educativ al Străjii Ţării este punctul de atracţie al localităţii Fieroşiţa, care pentru prima oară ате щ mijlocul său un tineret al armatei albe, venit de pe alte meleaguri. Străjerii au făcut şi câteva opere de binefacere in comuna climaterică Pie­­troşiţa, astfel au amenajat plaja a­­cestei staţiuni climaterice si au făcut o fantana, suportând cheltuelile con­strucţiei. In fiecare Marţi, Joi şi Duminecă, străjerii taberei dau şezători în jurul­ tradiţionalului foc, producându-se cu frumoase­­ bucăţi artistice, recitări jocuri naţionale, cântece, muzică, g­hi­­diton, glume, etc. Tabăra este aşezată pe un teren dă­­du­na Aurica Popescu, căreia Di­ . C. F. R. și Straja Ţării i-au a­­- --.n .^niri. G. O. A

Next