România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)

1939-08-16 / nr. 435

16. Vili. 1939 ROMANIA No. 435 RON DE PARTICIPARE ===== LA CONCURSUL de VARĂ al ZIARULUI „ROMANIA“ NUMELE ADRESA Strângeţi zilnic aceste cupoane şi înaintaţi-te pe toate odată la sfârşitul concursului. Data ultimă se va anunţa la tipm. ^\|VUVUUUUUUVVtMnA­WNo^V­AWWWUVWMAIVMAnnnAnnAnAIVVUVI MARTI 15 No. 9 AUGUST 193? No. 435 Poşta concursului „CONCURENŢA" ZIZIN.— Redăm aceste semnificaţii omise din unele ediţii: 206. în magazina; 209. Hota­rul de la răsărit; 234. Două litere din Sud; 235. Exclamaţie; 236. Solo de broască... Deasemenea, la nr. 133 a apărut „prescurtaui” în loc de „per­­secut^u^ • BOGDAN. — Este vorba de Ro­mani, nu de Sciţi (nr. 51). Restul e în regulă. Lt. TARZAN. — Din cauză că bonu­rile s’au publicat ceva mai târziu, termenul de trimitere a soluţiilor se prelungeşte cu 4 zile, adică până la 7 Septembrie. LEONID P. STUDENT.— înaintaţi problema odată cu toate bonurile. DRAGHICESCU, LOCO. — Lămu­ririle nu se dau decât prin ziar, fără nicio excepţie. In poşta de faţă aveţi toate sem­nificaţiile omise. — La 134 sunt bune numai ultimele 3 litere. 2) Revizuiţi cuvântul dela 2 vert. şi veţi obţine o altă iniţială pt. 35 oriz. Restul cu­vintelor cer răbdare — pentru a fi găsite — şi, uneori, câteva informa­ţii, spre a fi înţelese (loess, Iam, etc.). _UN CITITOR. — Da, repetăm, „în­tâmpinare" este sinonim şi cu „răs­puns". Cât priveşte nr. 13 vert. sin­gur aţi observat că este „rezultă" şi nu „rezultat”. „CAMPION". Dacă ieşiţi primul, nu v’ar conveni premiul din frunte, ci un altul? Pentru dvs. sau oricare cititor care s’ar clasa în acest loc, vom face o excepţie, în sensul că puteţi să vă alegeţi oricare alt câştig de pe listă... CURTEA DE ARGEŞ înzestrată de la natură cu frumu­­seţi neasemănătoare, înconjurată cu dealuri împodobite cu păduri de brad şi stejar, cu aer curat, ozonifi­­cat, lipsit de curenţi, staţiunea cli­matică Curtea de Argeş, atrage an, cu an, sezemişti cari rămân credin­cioşi staţiunii Viaţa este foarte eftină la Cartera de Argeş. In piaţă se găsesc de toate cu pre­ţuri mult mai reduse ca­ în alte sta­ţiuni climatice. Camere cu chirie eftină se găsesc la tot pasul. Timpul foarte frumos care persistă a atras în localitatea noastră următorii noui sezonişti: Din Bucureşti, d-na Florica Pe­­troşanu, d-na Elena Dumitrescu, d Luciu I. Vasile, d. Corist. Ionescu, d. Militaru­ Paul, d-na Naetasia D-tru, d. Marin Buceagiu, d-na Any Ovami­­sian, d-na Aricescu Florica, d-na Tătănoiu Ana, d. Andrei Nicolae, d. Petre Tache si d-na Elena Pavlu. Bazargic: d-na Sofia Georgescu. Si­biu d. Scheianu Violet. Segarcea- Telorman d. Mustă­ciosu Minus. Cin­­frângeni-Argoș d. Iuliu Halmagiu. B­UŞTENI După cum am arătat în mai multe rânduri staţiunea climatică Buşteni, aşezată la poalele munţilor Bucegi, nu dă găzduire numai vizitatorilor ce vin aci să-şi găsescă liniştea, dar găzdueşte pe mulţi turişti ro­mâni şi streini ce voesc a cunoaşte cu deamănuntul fie­care colţ de stâncă, fiecare prăpastie, ajutaţi de pitoane şi frânghii. In localitate ni, există un cămin pentru aceşti tu­rişti unde cu puţini bani să-şi poată găsi odihna consumată prin urcări şi coborîri de stânci. Farmecul muntelui nu­­ vezi prin a merge pe şoseaua naţională şi a te uita la el, ci a trăi clipe de adevă­rată plăcere legat de o frânghie ■■■■■■■■■ВОБГЗП? !!!■■■■■■■■■ Şi unde vezi în dreapta, în stânga sub picioare numai prăpastie. Clu­bul alpin Român ai cărui membri sunt cu toţii alpinişti încercaţi în frunte, cu neobositul preşedinte activ dr. Steopoie, au hotărît şi au clădit în localitate un cămin pentru aceşti turişti în genul celor din străinătate. Duminecă 6 August cor. s’a făcut inaugurarea acestui cămin unde au luat parte la slujba religioasă foarte mulţi turişti, toţi membrii Clubului Alpin şi un public numeros. Totoda­tă s’a făcut inaugurarea şi Cabanei Metalice ce a fost construită tot de acest Club și care se află așezată pe Valea Coştilei la jumătatea munte­lui numit „Refugiu”. Poiana Ţapului Pentru a distra publicul vizitator — care a venit şi in anul acesta în număr atât de mare la Poiana Ţa­pului— Oficiul Naţional de Turism local, a organizat, din iniţiativa pre­şedintelui său, mari serbări popu­lare în frumosul parc al staţiunei. Aceste serbări vor avea loc Marţi 15 August, şi cuprind un bogat şi variat program, din care menţio­năm: un concurs pentru premierea celui mai frumos copil (faţă de ma­rele număr de copii, comitetul a ho­tărît să distribue mai multe pre­mii), un concurs de ştafetă, de vol­­ley şi de tenis. Deasemeni se va ţine o conferinţă, a cărei subiect va in­teresa şi distra desigur pe numero­şii ascultători. Vor fi şi multe alte surprize. Serbările de la Poiana Ţapului vor fi onorate cu prezenţa mai multor funcţionari superiori ai subsecre­tariatului de Stat al Propagandei şi ai Oficiului Naţional de Turism. PLAIURILE BUCOVINEI Fundul Moldovei L­a poalele munţilor Bucovinei pe Obcina Mestecănişului cu culmile „Dealul Negru” „Cocoşul” şi „Mă­gurele”, pe ambele maluri ale râului Moldova într’o poziţie dintre cele mai pitoreşti, se află situată comu­na Fundul­ Moldovei din judeţul Câmpul­ung-Moldovenesc. In plină natură în aerul ozonat a pădurilor de brad, localitatea Fun­dul­ Moldovei este astăzi un admi­rabil loc de recreaţie şi reconforta­ră. Aci, sălbătăciunea naturei se îm­pleteşte minunat cu mâna isteaţă a omului. Staţiune climaterică situată la al­titudine de 763 m, adăposteşte mulţi vizitatori veniţi din Bucureşti Iaşi, Cernăuţi şi alte localităţi. Cum mergi pe şoseaua naţională, pe o lungime de 24 km., cât ţine co­muna Fundul­ Moldovei, vezi înşi­­ruindu-se frumoasele gospodării ale harnicilor moldoveni, ai căror stră­moşi erau vânzători de zimbri. Bătrânii satului cunosc din gura bunicilor, că mândrul Dragoş Vodă a coborît din munţii Maramureşului pe valea Moldovei vânând zimbrii, până la Boureni jud Baia. In împrejurimi, pe vârfurile cul­milor împădurite se văd şi astăzi tranşeele de beton şi amplasamen­tele de tunuri făcute de armatele austriace şi române. Pe vremea a­­­ceea fundenii moldoveni treceau în chip eroic aceste linii de foc îndep­linind diferite misiuni importante şi trecând clandestin moldoveni din trupele austro-ungare în vechiul re­gat, formând apoi vestitele unităţi ale voluntarilor bucovineni. Aci vezi înşiruindu-se vreo două­zeci şi cinci de prăvălii de coloniale şi vreo zece cârciumi sub umbrele brazilor, căci fundenii obişnuesc să poposească cam des mai ales la umbra sticlelor. Interesându-ne de priiina acestui obiceiu, ni s’a spus că aşa au apucat din bătrâni. In mijlocul comunei se află şcoala primară Nr. 2 condusă cu multă pri­cepere de d. N. Grigoriu, un element tânăr, capabil, ajutat de harnicul dascăl D. Gom­a. Ambii preocupaţi de progresul real al acestui sat, ne-au împărtăşit o serie de realizări şi de proecte edilitare. Biserică ortodoxă, ctitorie moşte­nită de veacuri, clădită din lemn, străjueşte cu cinste credinţa stră­moşească. Pe lângă acest monument istoric de mare valoare se mai află în comună încă trei biserici,­din care una se găseşte în construcţie. In a­­ceste sfinte locaşuri ce radiază cre­dinţă şi lumină, slujesc cu vrednicie venerabilii păstori: Arcadie Merce­­deş,­­Ioan Prelipcianu şi Gheorghe Paşcanu. VIAŢA ECONOMICĂ Regiunea bogată în păduri şi vite, asigură existenţa tihnită celor 7.000 locuitori din Fundul­ Moldovei, care se îndeletnicesc cu exploatarea pă­durilor şi creşterea vitelor. Lipsa unei organizări cooperatiste­­este mult simţită în această localit­­ate. Frumoasele vite din vestita rasă Simental, cât şi produsele lor cunoscute din punct de vedere cali­tativ, nu sunt valorificate îndeajuns. Se simte nevoia unei cooperative agricole de valorificare a producţiu­­nilor şi de aprovizionare a populaţiei rurale. Industria forestieră e reprezentată prin 4 făbrici de cherestea, iar cea minieră de 3 fabrici de var. Noul regim silvic, ce a f°st aplicat în această regiune cu toată seriozi­tatea produce oarecari nemulţumiri în rândurile sătenilor care nu pre­­ţuesc cum se cuvine această po­doabă şi bogăţie necesară a Bucovi­nei. Comuna construeşte o bge popu­lară din fondurile propriului buget, care este destul de important, având venituri mari pe care le procură pă­durile din împrejurimi, proprietatea comunei. Ţinutul construeşte în sat fântâne model, iar obştea satului, cu ajutorul Fondului Bisericesc Re­gional, se grăbeşte a termina un locaş sfânt al credinţei. Intensificarea comerţului românesc constitue iarăşi o problemă care trebuie rezolvată cu toată grija cu­venită. Pentru aceasta ar trebui ca­pital întrucât actualii comercianţi români se luptă cu mari greutăţi şi cu o concurenţă sdrobitoare. Coope­raţia este singură chemată să vină în ajutor în această chestiune şi suntem convinşi că prin Serviciul Social al jud. Câmpulung-Moldove­­nesc care desvoltă o intensă şi rod­nică activitate în această direcţie în întregul judeţ, acest imperativ va fi realizat. VIAŢA CULTURALĂ tru cultura şi literatura română din Bucovina a fost transformată în a­­nul 1936 în Căminul Cultural „Lu­mina’* afiliindu-se la Fundaţia cul­turală regală „Pricipele Carol*’. Căminul posedă: Banca Populară „Moldova”, biblioteca, depozit de medicamente, o frumoasă echipă de teatru. Căminul are local propriu în curtea, căruia se găseşte un frumos monument ridicat în memoria eroi­lor care au căzut pe câmpul de lupte în războiul mondial. Şcolile în nu­măr de 3 aduc un preţios aport cul­tural prin serbări şcolare, şezători şi diferite manifestaţiuni artistico-cul­­turale. Tabăra de străjere din Ro­man, Dorohoi şi Botoşani a desfăşu­rat şi ea o bună propagandă cultu­rală, lăsând o dâră de lumină în a­­cest colţ de vatră românească. Cu toate că în comună există Cercul bunilor gospodari, activitatea în a­cest domeniu e staţionară. E de men­ţionat că echipa regală studenţească care a lucrat din anul 1936 în apro­piaţa comună Sadova sub conduce­rea d-lui inspector Gh. Macarie şi d. Toporaş actualul comandant a şcoalei Serviciului Social din Câm­pulung a schimbat sub toate rapor­turile nu numai satul Sadova dar a contribuit şi la luminarea satului Fundul­ Moldovei. Pentru desvolta­­rea comunei Fundul Moldovei e ne­­voie de repararea şi întreţinerea şo­selei judeţene pe un parcurs de 24 km. cât ţine satul şi punerea în funcţiune a unui automotor care să îmbunătăţească legătura feroviară cu capitala judeţului, oraşul Câm­pulung situat la 15 km. depărtare. Fundul Moldovei va deveni în scurtă vreme un centru de seamă şi totodată staţiune climaterică foarte Viaţa culturală este animată de --------­cei 16 luminători ai satului, vrednici căutată, dascăli şi trei venerabili duhovnici. Fosta secţie a vechei Societăţi pen­ ALEX. SCRIPNIC „Sportivi” an­trenând­u-se pe plaja de la Mamaia BĂILE­SCU SĂRAT - BRĂILA O nouă sene de vizitatori a sosit i­ staţiune BRAILA, 8. — Pe zi-Ce trece, a-­fluenţa vizitatoriolr în staţiunea calneară Lacu Săr­at — aşezată in­­tr’o regiune pitorească la depărtare le numai 5 km. de oraşul Brăila — , mai mare. Apa şi nămolul Lacului Sărat •— cu efecte minunate în vindecarea reumatismului, a boalelor de piele, de nervi, a tuturor boalelor de fe­mei, etc. s’au făcut atât de renumi­te, încât au venit să-şi caute sănă­tatea în această staţiune suferinzi din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi din străinătate. Pe lângă efectul curativ al băilor staţiunea se prezintă anul acesta în condiţiuni superioare şi din punct de vedere al confortului. De asemenea, traiul e cât se poate de eftin, graţie măsurilor ce s’au luat din timp, pentru împiedicarea speculei. Vizitatorii sosiţi în ultimele zile în staţiune sunt: Din străinătate: Francisca Hidin­­grater, din Viena; Alfred Pincas, Ioanca Iordanov şi Ecaterina Gav­­rilova Cericov, din Sofia; Elia Graf, medic, din Budapesta; Epa­­rhinonda Pandazidu, din Istanbul. Din Bucureşti: Dochiţa Dumi­trescu, Mary Hondrea-Nicolau, Jeni Nicolaescu, Iosefina Boeru, Geo­rgeta Ştefănescu, Lucia Cosmis, Frusina Ionescu, Victoria Dolgol­of, Eufrosin­na Bârşenescu, subit. A­drian, Ma­ria Moscu, Floric­a Chirilă, Elena Mihai şi Marieta Constantinescu. Din Gaalţi: col. Raţă, Paula col. Mironescu, Artemiza Papadopol, Iri­na Papadopol, Maria Procopiu, S. Miranov, Ecaterina Vidraşcu, Joia Stoian, Maria Tătulescu, Ioana Io­nescu, Tomina Stăinescu- ' Ioan Şer­­ban,' Elena Antoniade, Vagheliţa ИВВВИВИИВЙВВВВВВВВВИВВаВИИЕКИЙВИДДИИИИИИИМШМИДИИИД^ Chiriţă, Elena Moraru, Constantin' ' Ispas’şi Ecaterina Cosm­a. Din alte localităţi: Adela St­efa­­novici şi Didina Tănăţoiu, din Bo­toşani; Dumitru Constantin din Te­leorman; Aneta Cavadia din Făl­­ciu, Elena ştefănescu şi col. Păun din Bârlad; d-na dr. Stupnichi, din. Cernăuţi; căp. Gh. Tânjală, , din Jimbolia; Aneta Miron, din Putna; Maria Cristu, din Constanţa; Şte­fania Maver, din Giurgiu;­ Elfenal Buraga din Cahul; Eugenia M. Tudo­uî­rache, din Hârşova, Catinca Scutant din Ungureni; M­ar­ia Caramele din Cahul, Elena Brăduşianu din Mo­. . reni; Gheorghe Bujoreanu din Bol-' grad, Gheorghe Albu din Chişinau;­ Mihu Dragomir din Ciocile (Brăila). Din Brăila: col. Ioan Munteanul , Adela Popa, Andrei Procopie, O. Bezi, Const. şi Elena Eftodos, d-na, şi d ing. Petre Melas, Elena Stro­­iescu, Ioan Mihalache, d-na dr. La­­vinie Brănescu, Constantin Piro-:­­­panschi, Aneta Zaharescu, Elena Constantinescu, Eugenia ing.. Lange, Aeta Niculescu,­­Maria Serbări, Ale­xandrina Alexandrescu, Irina Gheor­ghiu, Dionisie Balaban, Elena Pas­cal, Stan Tarulea şi Constanţa Băr­­bulescu. Unul din parcurile staţiunii Lacu-Sărat N­icul­iţe­l-Tulcea . O nouă şi frumoasă localitate a expeditor, d-ra şi d. Gr. Mateescu, îmbogăţit lunga listă a staţiunilor climatice româneşti. E înconjurată din trei părţi de muriţi cari cu drept cuvânt se pot numi „bătrâni" cu o pădure secula­ră de o frumuseţe rară, cu isvoare reci şi ciripit vesel de păsărele. Nu de mult a fost declarată şi „comună model"; sperăm că se va bucu­ra de atenţia mult meritată şi va fi trecută în rândul staţiunilor climatice „consacrate”. Printre numeroşii vizitatori am remarcat. Din Franţa-Verdun : d. Georges Francois Drugas. Bucureşti: d-ra Mitu M. Jecu, ing arch. Romulus Paraschivescu şi d-ra dr. Silvia Ipăteanu. Galaţi : d. şi d-na maior Mihăi­­lescu cu familia: avocat T. Gheor­ghei, av. P. Mihai, av. P. Vârtosu, fam. Diaconu industriaş, d. Fică Bogdanescu- student; d-ra Angela Carol studentă;’ d-rele Schely şi Goga - Braverman, d-rele Lucia şi O­ ţtg.Constantinescu, d.­­M.­­ Gavriles- Cu furie. G. F. R., d. M. Raizis impor­tator, d. L. Scortaru avocat şi d. Chirian Noe cu familia. Brăila : d-na şi d. Frangopol, comerciant, d-na şi d. Chiriac in­dustriaş, d. Emanoil Filip student. Tulcea: d-na Henri Ivanof, av. Sandu Constantinescu, d-ra Obreja, fam. Buiuca, fam. D. Nicolaf, fant. H. Ivanog, fam.­­Mi Popescu,­­famni I. Istrate, Constantin Lucescu, stu-’ . dent; Iorgu Popoiu comerciant; I. Stefanov comerciant; d-ra Luciai­a Cârlanu, d-ra Veronica Pantelimon, d. Constantin Bej­an armator l­a Constanţa­, fam. av. Dropol, fam. H. Rusalii, comerciant; fam. Gre­gorian, fam. Iosipescu, d. G. Ionescu student. : -:" Din alte localităţi .. .in-ţ-; Fam. N. Gurgău-Sibiu, d. şi d-na­­ Ivanovici Giurgiu, d. av. Badoiu, Ш Bârlad; d-ra Elisabetha Arm­encian-- « Ismail, fam. Oceakovschi-Chişinău;­ fam. ing. Greculescu-Cernăuţi;. fam. căp. Zaharia- Satu Mare; fam., Dr­­, Niculescu-Sulina; fam. Gherovici- Ismail; d. Asan Abdulachim, stud.­. „­­ Bazargic; d. B. sotniţchi-Suceava, student: d. N. Munteanu, Bolgrad, , d-ra Elvira Panaitescu studenta- • Iași; fam. Gonstantin C..,Negură Ari;­gricultor-Tecuci; fam. I. Tomescu, industriaş-Focşani şi d. Vinicius Le- ■ onida Stere, student, etc., etc. вавяавандааншпвяяавдс:авваяивнв1яябввйгввав^1авн1в11авва13ЕЩВвовшвяввввнввввввпя: BĂILE SĂRATE TELEGA Intr’o poziţie minunată la o alti­tudine de aproape 550 m., se află sta­ţiunea balneară şi climaterică „TE­LEGA”. Satul Telega are case frumoase şi înconjurate de livezi cu diferiţi pomi fructiferi. Băile „TELEGA” sunt o serie de lacuri sărate, unele din ele cu nămol şi iod foarte bun, foste guri de ocnă de unde se extrăgea sarea cu mult înainte de anul 1568, când a luat fiinţă satul Telega. Băile sărate „Telega” sunt clasate printre cele mai concentrate băi, conţinând următoarele săruri: 271.7688 gr. la litru, clorură de so­diu şi o bromură de sodiu, clorură de potasiu, clorură de amoniu, clorură de calciu, sulfat de calciu, sulfat de magneziu, bicarbonat de magneziu, bicarbonat de zinc, etc., care ridică concentraţia la 276,9679 gr. la litru, deci aproape 300 gr. Aceste băi sunt bune pentru urmă­toarele boli: reumatism poli articular acut, poli articular cronic, reuma­tism osos, mușchiular, nevralgine reumatice, sciatică reumatică, lum­bago, nefritele reumatice, etc. In ancheta făcută de către d. me­dic baln­eolog Filip Țopa, printre vi­zitatorii din cursul sezonului 1936- 1938 s’a constatat că un număr din­tre vizitatori au renunţat la băile gratuite ce le-au avut în alte staţiuni mai mici şi au venit să facă cură la Băile „Telega”, cu bani, fiind pe de­plin mulţumiţi de rezultatul obţi­nut aci COSTUL BĂILOR Una bae caldă clasa I-a cu sudaţie, 45 lei, iar cu abonament 40 Iei. Una bae caldă clasa II-a, fără su­daţie 35 lei, iar cu abonament 30 lei Una bae rece 11 lei, în care intră şi costumul de bae. Lacul este înzestrat şi cu o foarte frumoasă plajă. Deasemeni medicul balneolog stă la dispoziţia vizitatorilor, dând con­sultaţii chiar în localul băilor. Administraţia comunală în frunte cu d. primar, Ioan Mărăcine, a luat măsurile necesare pentru ca sezo­niştii să aibă totul la îndemână, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu a­­limente de primă necesitate. Locuinţele sunt confortabile şi ac­cesibile oricărei pungi, iar piaţa de zarzavat bine aprovizionată, este în­că un avantaj pentru cei ce doresc să-şi facă menajul în casă. Iată acum cine a mai sosit aici în c cursul ultimelor săptămânii Din Bucureşti: Popescu Maria, cpt. ştefan Davidescu, cu familia, Elena Cornea, familia Sever Mirescu, Aza­­rie Mica, Teodora Gavrilescu, Ana Rădulescu­, Mircea Pârvulescu, Aure­lia Pârvulescu, prof. Alex. Popescu- Telega, Cornelia Popescu-Telega, Bianca col. Greceanu, Constantin Greceanu, familia Victor Petrescu, familia Radu Georgescu, familia Ne­­greanu-Buc., Elena Spiridon, Cleopa­­tra Vasilescu, cpt. Frăţilescu, cu fa­milia, d. Panaitescu-Buc., d. Cărbu­­nescu-Buc., Lucia Costăchescu, Gheorghe Sabanu, Maria Herghele­giu, familia. Struţeanu, Florica Ghe­orghe, Anişoar­a Enescu, Ilie Dumi­trescu, Paraschiva Jurebie, Maria Si­­mionescu, d. Musines, familia Nico­­lăescuBuc., col. Văleanu-Buc. cu fa­­milia. Din Ploeşti­: Aurica Pană, familia Jean Mihoilescu, Alex. Petrescu fa­milia Stănescu, Vasile Popescu, Ioan Ioşivoiu cu familia: Stelian Mihăiles­­cu, Aurica Franco, Voica Pricop, Raţ­ele Gracov, Vida Simon, familia Tu­dor Dumitrescu, Elena şi Lelia Mi­­halaşcu, Manda’ Baciu, Păunica Te­­odorescu, Elena Bilaşcu, familia Au­­relian Florian, familia Măcinic, fa­milia Aburel, fattuilia Dubgori. Din diferite localităţi: M. Grossu- B­răi­la, Iacob Iliescu-Predealul-Sărat, Vasile Ţopa-Sinaia, Petre Vidalli- Trest­ieni, Lina Jlovits-Craiova, Illyas Ludovic-Salonta Bihor, Costică Giută , Cluj, Miturcă Gheorghe- Sinada, Tra­­ian CodreanulBârlad, Tănase 'Gazau- Foesimi, §tefani*- -c»­- Dinu-^utuiUi'. , Buzău, Tudor Cristache, cu fam.­­Târgșoru-vachi, Gheorighe R. Milea- Bazargic, Gh. Ştefănescu-Câmpina, Gh. Stancu-Teşila, familia Costea- Teşila, familia Petre Rădulescu-Câm­­pina,pr. Teodor Georgescu, cu 'îam.I Salcia, Nedelcu Stoica-Strâfriberii, Ută Constantin-Bordebi, Victor Fро­­stol-Brebu, Ilie Iacob-Mistea,­ Vasile Belciug-Bertea.; ■ _ ' ' ’ ' Staţiunea balneo- climatică Telega Stroeşti-Argeş Staţiunea climatică Strooeşti-Argeş situată în centrul Vâlsanului,­-acope­rită de păduri seculari de stejar şi brad, străbătută de şoseaua ju­deţea­­nă Mirişani-Brădeşti, la 15 kim.-b­ord gara Merişani şi 10 k­m. est-C. 1­. Ar­geş, cu temperatura dulce şi ferită de curenţi, cu­­apă, potabilă excoperitâ şi traversată dela nord la sud de râul Vâlsari, cu apă limpede ca cris­talul şi răcoritoare, este’, 'cercetată din ani în an'de cât mai mulţi vizi­tatori. ” Case frumoase şi conf­ortabîle su­­t destule, păsări, ouă, lapte, zorzâvă­­turi etc. se găsesc de prisos la fieca­re gospodar. Câteva prăvălii, maga­zine, cârcium­ii şi restaurante pun la dispoziţia vizitatorilor tot strictul necesar în schimbul unor modeste preţuri. Ca mijloc de locomoţiune: trăsuri, brişci şi autobuze. Serviciul poştal zilnic. Primăria aui luat o serie i­il-r-'-agie de m­ăsuri pentru .rirgelitâ meirtfiritizare a -сотнвд*.

Next