România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)
1939-08-16 / nr. 435
16. Vili. 1939 ROMANIA No. 435 RON DE PARTICIPARE ===== LA CONCURSUL de VARĂ al ZIARULUI „ROMANIA“ NUMELE ADRESA Strângeţi zilnic aceste cupoane şi înaintaţi-te pe toate odată la sfârşitul concursului. Data ultimă se va anunţa la tipm. ^\|VUVUUUUUUVVtMnAWNo^VAWWWUVWMAIVMAnnnAnnAnAIVVUVI MARTI 15 No. 9 AUGUST 193? No. 435 Poşta concursului „CONCURENŢA" ZIZIN.— Redăm aceste semnificaţii omise din unele ediţii: 206. în magazina; 209. Hotarul de la răsărit; 234. Două litere din Sud; 235. Exclamaţie; 236. Solo de broască... Deasemenea, la nr. 133 a apărut „prescurtaui” în loc de „persecut^u^ • BOGDAN. — Este vorba de Romani, nu de Sciţi (nr. 51). Restul e în regulă. Lt. TARZAN. — Din cauză că bonurile s’au publicat ceva mai târziu, termenul de trimitere a soluţiilor se prelungeşte cu 4 zile, adică până la 7 Septembrie. LEONID P. STUDENT.— înaintaţi problema odată cu toate bonurile. DRAGHICESCU, LOCO. — Lămuririle nu se dau decât prin ziar, fără nicio excepţie. In poşta de faţă aveţi toate semnificaţiile omise. — La 134 sunt bune numai ultimele 3 litere. 2) Revizuiţi cuvântul dela 2 vert. şi veţi obţine o altă iniţială pt. 35 oriz. Restul cuvintelor cer răbdare — pentru a fi găsite — şi, uneori, câteva informaţii, spre a fi înţelese (loess, Iam, etc.). _UN CITITOR. — Da, repetăm, „întâmpinare" este sinonim şi cu „răspuns". Cât priveşte nr. 13 vert. singur aţi observat că este „rezultă" şi nu „rezultat”. „CAMPION". Dacă ieşiţi primul, nu v’ar conveni premiul din frunte, ci un altul? Pentru dvs. sau oricare cititor care s’ar clasa în acest loc, vom face o excepţie, în sensul că puteţi să vă alegeţi oricare alt câştig de pe listă... CURTEA DE ARGEŞ înzestrată de la natură cu frumuseţi neasemănătoare, înconjurată cu dealuri împodobite cu păduri de brad şi stejar, cu aer curat, ozonificat, lipsit de curenţi, staţiunea climatică Curtea de Argeş, atrage an, cu an, sezemişti cari rămân credincioşi staţiunii Viaţa este foarte eftină la Cartera de Argeş. In piaţă se găsesc de toate cu preţuri mult mai reduse ca în alte staţiuni climatice. Camere cu chirie eftină se găsesc la tot pasul. Timpul foarte frumos care persistă a atras în localitatea noastră următorii noui sezonişti: Din Bucureşti, d-na Florica Petroşanu, d-na Elena Dumitrescu, d Luciu I. Vasile, d. Corist. Ionescu, d. Militaru Paul, d-na Naetasia D-tru, d. Marin Buceagiu, d-na Any Ovamisian, d-na Aricescu Florica, d-na Tătănoiu Ana, d. Andrei Nicolae, d. Petre Tache si d-na Elena Pavlu. Bazargic: d-na Sofia Georgescu. Sibiu d. Scheianu Violet. Segarcea- Telorman d. Mustăciosu Minus. Cinfrângeni-Argoș d. Iuliu Halmagiu. BUŞTENI După cum am arătat în mai multe rânduri staţiunea climatică Buşteni, aşezată la poalele munţilor Bucegi, nu dă găzduire numai vizitatorilor ce vin aci să-şi găsescă liniştea, dar găzdueşte pe mulţi turişti români şi streini ce voesc a cunoaşte cu deamănuntul fiecare colţ de stâncă, fiecare prăpastie, ajutaţi de pitoane şi frânghii. In localitate ni, există un cămin pentru aceşti turişti unde cu puţini bani să-şi poată găsi odihna consumată prin urcări şi coborîri de stânci. Farmecul muntelui nu vezi prin a merge pe şoseaua naţională şi a te uita la el, ci a trăi clipe de adevărată plăcere legat de o frânghie ■■■■■■■■■ВОБГЗП? !!!■■■■■■■■■ Şi unde vezi în dreapta, în stânga sub picioare numai prăpastie. Clubul alpin Român ai cărui membri sunt cu toţii alpinişti încercaţi în frunte, cu neobositul preşedinte activ dr. Steopoie, au hotărît şi au clădit în localitate un cămin pentru aceşti turişti în genul celor din străinătate. Duminecă 6 August cor. s’a făcut inaugurarea acestui cămin unde au luat parte la slujba religioasă foarte mulţi turişti, toţi membrii Clubului Alpin şi un public numeros. Totodată s’a făcut inaugurarea şi Cabanei Metalice ce a fost construită tot de acest Club și care se află așezată pe Valea Coştilei la jumătatea muntelui numit „Refugiu”. Poiana Ţapului Pentru a distra publicul vizitator — care a venit şi in anul acesta în număr atât de mare la Poiana Ţapului— Oficiul Naţional de Turism local, a organizat, din iniţiativa preşedintelui său, mari serbări populare în frumosul parc al staţiunei. Aceste serbări vor avea loc Marţi 15 August, şi cuprind un bogat şi variat program, din care menţionăm: un concurs pentru premierea celui mai frumos copil (faţă de marele număr de copii, comitetul a hotărît să distribue mai multe premii), un concurs de ştafetă, de volley şi de tenis. Deasemeni se va ţine o conferinţă, a cărei subiect va interesa şi distra desigur pe numeroşii ascultători. Vor fi şi multe alte surprize. Serbările de la Poiana Ţapului vor fi onorate cu prezenţa mai multor funcţionari superiori ai subsecretariatului de Stat al Propagandei şi ai Oficiului Naţional de Turism. PLAIURILE BUCOVINEI Fundul Moldovei La poalele munţilor Bucovinei pe Obcina Mestecănişului cu culmile „Dealul Negru” „Cocoşul” şi „Măgurele”, pe ambele maluri ale râului Moldova într’o poziţie dintre cele mai pitoreşti, se află situată comuna Fundul Moldovei din judeţul Câmpulung-Moldovenesc. In plină natură în aerul ozonat a pădurilor de brad, localitatea Fundul Moldovei este astăzi un admirabil loc de recreaţie şi reconfortară. Aci, sălbătăciunea naturei se împleteşte minunat cu mâna isteaţă a omului. Staţiune climaterică situată la altitudine de 763 m, adăposteşte mulţi vizitatori veniţi din Bucureşti Iaşi, Cernăuţi şi alte localităţi. Cum mergi pe şoseaua naţională, pe o lungime de 24 km., cât ţine comuna Fundul Moldovei, vezi înşiruindu-se frumoasele gospodării ale harnicilor moldoveni, ai căror strămoşi erau vânzători de zimbri. Bătrânii satului cunosc din gura bunicilor, că mândrul Dragoş Vodă a coborît din munţii Maramureşului pe valea Moldovei vânând zimbrii, până la Boureni jud Baia. In împrejurimi, pe vârfurile culmilor împădurite se văd şi astăzi tranşeele de beton şi amplasamentele de tunuri făcute de armatele austriace şi române. Pe vremea aceea fundenii moldoveni treceau în chip eroic aceste linii de foc îndeplinind diferite misiuni importante şi trecând clandestin moldoveni din trupele austro-ungare în vechiul regat, formând apoi vestitele unităţi ale voluntarilor bucovineni. Aci vezi înşiruindu-se vreo douăzeci şi cinci de prăvălii de coloniale şi vreo zece cârciumi sub umbrele brazilor, căci fundenii obişnuesc să poposească cam des mai ales la umbra sticlelor. Interesându-ne de priiina acestui obiceiu, ni s’a spus că aşa au apucat din bătrâni. In mijlocul comunei se află şcoala primară Nr. 2 condusă cu multă pricepere de d. N. Grigoriu, un element tânăr, capabil, ajutat de harnicul dascăl D. Goma. Ambii preocupaţi de progresul real al acestui sat, ne-au împărtăşit o serie de realizări şi de proecte edilitare. Biserică ortodoxă, ctitorie moştenită de veacuri, clădită din lemn, străjueşte cu cinste credinţa strămoşească. Pe lângă acest monument istoric de mare valoare se mai află în comună încă trei biserici,din care una se găseşte în construcţie. In aceste sfinte locaşuri ce radiază credinţă şi lumină, slujesc cu vrednicie venerabilii păstori: Arcadie Mercedeş,Ioan Prelipcianu şi Gheorghe Paşcanu. VIAŢA ECONOMICĂ Regiunea bogată în păduri şi vite, asigură existenţa tihnită celor 7.000 locuitori din Fundul Moldovei, care se îndeletnicesc cu exploatarea pădurilor şi creşterea vitelor. Lipsa unei organizări cooperatisteeste mult simţită în această localitate. Frumoasele vite din vestita rasă Simental, cât şi produsele lor cunoscute din punct de vedere calitativ, nu sunt valorificate îndeajuns. Se simte nevoia unei cooperative agricole de valorificare a producţiunilor şi de aprovizionare a populaţiei rurale. Industria forestieră e reprezentată prin 4 făbrici de cherestea, iar cea minieră de 3 fabrici de var. Noul regim silvic, ce a f°st aplicat în această regiune cu toată seriozitatea produce oarecari nemulţumiri în rândurile sătenilor care nu preţuesc cum se cuvine această podoabă şi bogăţie necesară a Bucovinei. Comuna construeşte o bge populară din fondurile propriului buget, care este destul de important, având venituri mari pe care le procură pădurile din împrejurimi, proprietatea comunei. Ţinutul construeşte în sat fântâne model, iar obştea satului, cu ajutorul Fondului Bisericesc Regional, se grăbeşte a termina un locaş sfânt al credinţei. Intensificarea comerţului românesc constitue iarăşi o problemă care trebuie rezolvată cu toată grija cuvenită. Pentru aceasta ar trebui capital întrucât actualii comercianţi români se luptă cu mari greutăţi şi cu o concurenţă sdrobitoare. Cooperaţia este singură chemată să vină în ajutor în această chestiune şi suntem convinşi că prin Serviciul Social al jud. Câmpulung-Moldovenesc care desvoltă o intensă şi rodnică activitate în această direcţie în întregul judeţ, acest imperativ va fi realizat. VIAŢA CULTURALĂ tru cultura şi literatura română din Bucovina a fost transformată în anul 1936 în Căminul Cultural „Lumina’* afiliindu-se la Fundaţia culturală regală „Pricipele Carol*’. Căminul posedă: Banca Populară „Moldova”, biblioteca, depozit de medicamente, o frumoasă echipă de teatru. Căminul are local propriu în curtea, căruia se găseşte un frumos monument ridicat în memoria eroilor care au căzut pe câmpul de lupte în războiul mondial. Şcolile în număr de 3 aduc un preţios aport cultural prin serbări şcolare, şezători şi diferite manifestaţiuni artistico-culturale. Tabăra de străjere din Roman, Dorohoi şi Botoşani a desfăşurat şi ea o bună propagandă culturală, lăsând o dâră de lumină în acest colţ de vatră românească. Cu toate că în comună există Cercul bunilor gospodari, activitatea în acest domeniu e staţionară. E de menţionat că echipa regală studenţească care a lucrat din anul 1936 în apropiaţa comună Sadova sub conducerea d-lui inspector Gh. Macarie şi d. Toporaş actualul comandant a şcoalei Serviciului Social din Câmpulung a schimbat sub toate raporturile nu numai satul Sadova dar a contribuit şi la luminarea satului Fundul Moldovei. Pentru desvoltarea comunei Fundul Moldovei e nevoie de repararea şi întreţinerea şoselei judeţene pe un parcurs de 24 km. cât ţine satul şi punerea în funcţiune a unui automotor care să îmbunătăţească legătura feroviară cu capitala judeţului, oraşul Câmpulung situat la 15 km. depărtare. Fundul Moldovei va deveni în scurtă vreme un centru de seamă şi totodată staţiune climaterică foarte Viaţa culturală este animată de --------cei 16 luminători ai satului, vrednici căutată, dascăli şi trei venerabili duhovnici. Fosta secţie a vechei Societăţi pen ALEX. SCRIPNIC „Sportivi” antrenându-se pe plaja de la Mamaia BĂILESCU SĂRAT - BRĂILA O nouă sene de vizitatori a sosit i staţiune BRAILA, 8. — Pe zi-Ce trece, a-fluenţa vizitatoriolr în staţiunea calneară Lacu Sărat — aşezată intr’o regiune pitorească la depărtare le numai 5 km. de oraşul Brăila — , mai mare. Apa şi nămolul Lacului Sărat •— cu efecte minunate în vindecarea reumatismului, a boalelor de piele, de nervi, a tuturor boalelor de femei, etc. s’au făcut atât de renumite, încât au venit să-şi caute sănătatea în această staţiune suferinzi din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi din străinătate. Pe lângă efectul curativ al băilor staţiunea se prezintă anul acesta în condiţiuni superioare şi din punct de vedere al confortului. De asemenea, traiul e cât se poate de eftin, graţie măsurilor ce s’au luat din timp, pentru împiedicarea speculei. Vizitatorii sosiţi în ultimele zile în staţiune sunt: Din străinătate: Francisca Hidingrater, din Viena; Alfred Pincas, Ioanca Iordanov şi Ecaterina Gavrilova Cericov, din Sofia; Elia Graf, medic, din Budapesta; Eparhinonda Pandazidu, din Istanbul. Din Bucureşti: Dochiţa Dumitrescu, Mary Hondrea-Nicolau, Jeni Nicolaescu, Iosefina Boeru, Georgeta Ştefănescu, Lucia Cosmis, Frusina Ionescu, Victoria Dolgolof, Eufrosinna Bârşenescu, subit. Adrian, Maria Moscu, Florica Chirilă, Elena Mihai şi Marieta Constantinescu. Din Gaalţi: col. Raţă, Paula col. Mironescu, Artemiza Papadopol, Irina Papadopol, Maria Procopiu, S. Miranov, Ecaterina Vidraşcu, Joia Stoian, Maria Tătulescu, Ioana Ionescu, Tomina Stăinescu- ' Ioan Şerban,' Elena Antoniade, Vagheliţa ИВВВИВИИВЙВВВВВВВВВИВВаВИИЕКИЙВИДДИИИИИИИМШМИДИИИД^ Chiriţă, Elena Moraru, Constantin' ' Ispas’şi Ecaterina Cosma. Din alte localităţi: Adela Stefanovici şi Didina Tănăţoiu, din Botoşani; Dumitru Constantin din Teleorman; Aneta Cavadia din Fălciu, Elena ştefănescu şi col. Păun din Bârlad; d-na dr. Stupnichi, din. Cernăuţi; căp. Gh. Tânjală, , din Jimbolia; Aneta Miron, din Putna; Maria Cristu, din Constanţa; Ştefania Maver, din Giurgiu; Elfenal Buraga din Cahul; Eugenia M. Tudouîrache, din Hârşova, Catinca Scutant din Ungureni; Maria Caramele din Cahul, Elena Brăduşianu din Mo. . reni; Gheorghe Bujoreanu din Bol-' grad, Gheorghe Albu din Chişinau; Mihu Dragomir din Ciocile (Brăila). Din Brăila: col. Ioan Munteanul , Adela Popa, Andrei Procopie, O. Bezi, Const. şi Elena Eftodos, d-na, şi d ing. Petre Melas, Elena Stroiescu, Ioan Mihalache, d-na dr. Lavinie Brănescu, Constantin Piro-:panschi, Aneta Zaharescu, Elena Constantinescu, Eugenia ing.. Lange, Aeta Niculescu,Maria Serbări, Alexandrina Alexandrescu, Irina Gheorghiu, Dionisie Balaban, Elena Pascal, Stan Tarulea şi Constanţa Bărbulescu. Unul din parcurile staţiunii Lacu-Sărat Niculiţel-Tulcea . O nouă şi frumoasă localitate a expeditor, d-ra şi d. Gr. Mateescu, îmbogăţit lunga listă a staţiunilor climatice româneşti. E înconjurată din trei părţi de muriţi cari cu drept cuvânt se pot numi „bătrâni" cu o pădure seculară de o frumuseţe rară, cu isvoare reci şi ciripit vesel de păsărele. Nu de mult a fost declarată şi „comună model"; sperăm că se va bucura de atenţia mult meritată şi va fi trecută în rândul staţiunilor climatice „consacrate”. Printre numeroşii vizitatori am remarcat. Din Franţa-Verdun : d. Georges Francois Drugas. Bucureşti: d-ra Mitu M. Jecu, ing arch. Romulus Paraschivescu şi d-ra dr. Silvia Ipăteanu. Galaţi : d. şi d-na maior Mihăilescu cu familia: avocat T. Gheorghei, av. P. Mihai, av. P. Vârtosu, fam. Diaconu industriaş, d. Fică Bogdanescu- student; d-ra Angela Carol studentă;’ d-rele Schely şi Goga - Braverman, d-rele Lucia şi O ţtg.Constantinescu, d.M. Gavriles- Cu furie. G. F. R., d. M. Raizis importator, d. L. Scortaru avocat şi d. Chirian Noe cu familia. Brăila : d-na şi d. Frangopol, comerciant, d-na şi d. Chiriac industriaş, d. Emanoil Filip student. Tulcea: d-na Henri Ivanof, av. Sandu Constantinescu, d-ra Obreja, fam. Buiuca, fam. D. Nicolaf, fant. H. Ivanog, fam.Mi Popescu,famni I. Istrate, Constantin Lucescu, stu-’ . dent; Iorgu Popoiu comerciant; I. Stefanov comerciant; d-ra Luciaia Cârlanu, d-ra Veronica Pantelimon, d. Constantin Bejan armator la Constanţa, fam. av. Dropol, fam. H. Rusalii, comerciant; fam. Gregorian, fam. Iosipescu, d. G. Ionescu student. : -:" Din alte localităţi .. .in-ţ-; Fam. N. Gurgău-Sibiu, d. şi d-na Ivanovici Giurgiu, d. av. Badoiu, Ш Bârlad; d-ra Elisabetha Armencian-- « Ismail, fam. Oceakovschi-Chişinău; fam. ing. Greculescu-Cernăuţi;. fam. căp. Zaharia- Satu Mare; fam., Dr, Niculescu-Sulina; fam. Gherovici- Ismail; d. Asan Abdulachim, stud.. „ Bazargic; d. B. sotniţchi-Suceava, student: d. N. Munteanu, Bolgrad, , d-ra Elvira Panaitescu studenta- • Iași; fam. Gonstantin C..,Negură Ari;gricultor-Tecuci; fam. I. Tomescu, industriaş-Focşani şi d. Vinicius Le- ■ onida Stere, student, etc., etc. вавяавандааншпвяяавдс:авваяивнв1яябввйгввав^1авн1в11авва13ЕЩВвовшвяввввнввввввпя: BĂILE SĂRATE TELEGA Intr’o poziţie minunată la o altitudine de aproape 550 m., se află staţiunea balneară şi climaterică „TELEGA”. Satul Telega are case frumoase şi înconjurate de livezi cu diferiţi pomi fructiferi. Băile „TELEGA” sunt o serie de lacuri sărate, unele din ele cu nămol şi iod foarte bun, foste guri de ocnă de unde se extrăgea sarea cu mult înainte de anul 1568, când a luat fiinţă satul Telega. Băile sărate „Telega” sunt clasate printre cele mai concentrate băi, conţinând următoarele săruri: 271.7688 gr. la litru, clorură de sodiu şi o bromură de sodiu, clorură de potasiu, clorură de amoniu, clorură de calciu, sulfat de calciu, sulfat de magneziu, bicarbonat de magneziu, bicarbonat de zinc, etc., care ridică concentraţia la 276,9679 gr. la litru, deci aproape 300 gr. Aceste băi sunt bune pentru următoarele boli: reumatism poli articular acut, poli articular cronic, reumatism osos, mușchiular, nevralgine reumatice, sciatică reumatică, lumbago, nefritele reumatice, etc. In ancheta făcută de către d. medic balneolog Filip Țopa, printre vizitatorii din cursul sezonului 1936- 1938 s’a constatat că un număr dintre vizitatori au renunţat la băile gratuite ce le-au avut în alte staţiuni mai mici şi au venit să facă cură la Băile „Telega”, cu bani, fiind pe deplin mulţumiţi de rezultatul obţinut aci COSTUL BĂILOR Una bae caldă clasa I-a cu sudaţie, 45 lei, iar cu abonament 40 Iei. Una bae caldă clasa II-a, fără sudaţie 35 lei, iar cu abonament 30 lei Una bae rece 11 lei, în care intră şi costumul de bae. Lacul este înzestrat şi cu o foarte frumoasă plajă. Deasemeni medicul balneolog stă la dispoziţia vizitatorilor, dând consultaţii chiar în localul băilor. Administraţia comunală în frunte cu d. primar, Ioan Mărăcine, a luat măsurile necesare pentru ca sezoniştii să aibă totul la îndemână, în ceea ce priveşte aprovizionarea cu alimente de primă necesitate. Locuinţele sunt confortabile şi accesibile oricărei pungi, iar piaţa de zarzavat bine aprovizionată, este încă un avantaj pentru cei ce doresc să-şi facă menajul în casă. Iată acum cine a mai sosit aici în c cursul ultimelor săptămânii Din Bucureşti: Popescu Maria, cpt. ştefan Davidescu, cu familia, Elena Cornea, familia Sever Mirescu, Azarie Mica, Teodora Gavrilescu, Ana Rădulescu, Mircea Pârvulescu, Aurelia Pârvulescu, prof. Alex. Popescu- Telega, Cornelia Popescu-Telega, Bianca col. Greceanu, Constantin Greceanu, familia Victor Petrescu, familia Radu Georgescu, familia Negreanu-Buc., Elena Spiridon, Cleopatra Vasilescu, cpt. Frăţilescu, cu familia, d. Panaitescu-Buc., d. Cărbunescu-Buc., Lucia Costăchescu, Gheorghe Sabanu, Maria Herghelegiu, familia. Struţeanu, Florica Gheorghe, Anişoara Enescu, Ilie Dumitrescu, Paraschiva Jurebie, Maria Simionescu, d. Musines, familia NicolăescuBuc., col. Văleanu-Buc. cu familia. Din Ploeşti: Aurica Pană, familia Jean Mihoilescu, Alex. Petrescu familia Stănescu, Vasile Popescu, Ioan Ioşivoiu cu familia: Stelian Mihăilescu, Aurica Franco, Voica Pricop, Raţele Gracov, Vida Simon, familia Tudor Dumitrescu, Elena şi Lelia Mihalaşcu, Manda’ Baciu, Păunica Teodorescu, Elena Bilaşcu, familia Aurelian Florian, familia Măcinic, familia Aburel, fattuilia Dubgori. Din diferite localităţi: M. Grossu- Brăila, Iacob Iliescu-Predealul-Sărat, Vasile Ţopa-Sinaia, Petre Vidalli- Trestieni, Lina Jlovits-Craiova, Illyas Ludovic-Salonta Bihor, Costică Giută , Cluj, Miturcă Gheorghe- Sinada, Traian CodreanulBârlad, Tănase 'Gazau- Foesimi, §tefani*- -c»- Dinu-^utuiUi'. , Buzău, Tudor Cristache, cu fam.Târgșoru-vachi, Gheorighe R. Milea- Bazargic, Gh. Ştefănescu-Câmpina, Gh. Stancu-Teşila, familia Costea- Teşila, familia Petre Rădulescu-Câmpina,pr. Teodor Georgescu, cu 'îam.I Salcia, Nedelcu Stoica-Strâfriberii, Ută Constantin-Bordebi, Victor Fроstol-Brebu, Ilie Iacob-Mistea, Vasile Belciug-Bertea.; ■ _ ' ' ’ ' Staţiunea balneo- climatică Telega Stroeşti-Argeş Staţiunea climatică Strooeşti-Argeş situată în centrul Vâlsanului,-acoperită de păduri seculari de stejar şi brad, străbătută de şoseaua judeţeană Mirişani-Brădeşti, la 15 kim.-bord gara Merişani şi 10 km. est-C. 1. Argeş, cu temperatura dulce şi ferită de curenţi, cuapă, potabilă excoperitâ şi traversată dela nord la sud de râul Vâlsari, cu apă limpede ca cristalul şi răcoritoare, este’, 'cercetată din ani în an'de cât mai mulţi vizitatori. ” Case frumoase şi confortabîle sut destule, păsări, ouă, lapte, zorzâvături etc. se găsesc de prisos la fiecare gospodar. Câteva prăvălii, magazine, cârciumii şi restaurante pun la dispoziţia vizitatorilor tot strictul necesar în schimbul unor modeste preţuri. Ca mijloc de locomoţiune: trăsuri, brişci şi autobuze. Serviciul poştal zilnic. Primăria aui luat o serie iil-r-'-agie de măsuri pentru .rirgelitâ meirtfiritizare a -сотнвд*.