România - Provincie, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 481-495)

1939-10-01 / nr. 481

1. X. 1939 ROMÁNIA No. 481 ЧМ«Й«|.........1ППППППППГ)ПП ■nnnnnnnnnnirnrYinnnnfWinr^hnrnniVYV,lfVVV>nnr>nrWVW¥My^M>nnnnn, BISERICA CU MULTĂ CUTREMURARE LA MAREA DURERE CE O ÎNCEARCĂ ţara PRIN MOARTEA MARELUI ROMÂN ARMAND CALINESCU PASTORALA SANCTITĂŢII SALE PATRIARHUL NICODIM CĂTRE CLER PREA CUCERNICE PĂRINTE PROTOEREU, , In ultimele zile inima întregei ţări a sângerat încercând cea mai crudă durere prin asasinarea vred­nicului Sfetnic al Tronului şi a ma­relui român, Armand Călinescu. In mărm­uriţi am luat parte la crunta durere care a lovit ţara şi neamul întreg .Istoria ţării româneşti a în­registrat сга mai шаге rătăcire a sufletului românesc. Biserica strămoşească, care dea­­lungul veacurilor a fost părtaşă la toate suferinţele neamului, ia parte cu multă cutremurare la marea du­rere ce o încearcă ţara prin moar­tea acestui mare român. Biserica Ortodoxă se tângueşte pentru pier­derea tocmai în aceste vremuri ex­trem de grele prin care trece ţara a destoinicului om de Stat şi veşte­jeşte fapta criminală a acelor ti­neri rătăciţi, stăpâniţi de violenţa şi răzbunare .Dar tânguirea Biseri­cii este cu­ atât mai mare, cu cât constată copleşită de amărăciune că această crimă întinează lumini­le spiritualităţii româneşti şi co­boară culmile nobleţii sufleteşti a neamului nostru. Cum a fost cu putinţă să se în­tâmple o asemenea fărădelege in ţara noastră, cu moravuri atât de frumoase, de curate? Cum s’a putut săvârşi această crimă de că­tre fiii neamului acesta atât de no­bil, de paşnic, de blând şi de împă­ciuitor? îngrijorarea este mare şi durerea copleşitoare pentru Biseri­ca noastră când priveşte îngrozită la cel mai mare pogorământ al su­fletului creştinesc. Biserica, care este cea mai mare luminătoare şi educatoare a popoarelor, care a ştiut întotdeauna să unească în­­tr’un acord minunat principiul liber­tăţii legitime cu cel al autorităţii, al cerinţelor Justiţiei cu binele pă­cii, vine şi propovădueşte pretutin­deni puternic precum şi din faţa sfintelor altare luminile şi învăţă­turile Sfintei Evanghelii. Propovă­­duieşte pe Iisus Hristos, Dumne­zeul păcii şi al iubirii, făcând să se audă puternic în conştiinţele tutu­ror creştinilor, iubiţi-vă unii pre alţii. Este momentul când poporul no­stru trebuie să rămână în legătură cu idealurile cele mai înalte şi să se inspire din înţelepciunea cea de sus. Căci „înţelepciunea­­care vine de sus este mai întâiu curată, apoi paşnică, blândă, plecată, plină de îndurare şi roduri bune, neosândi­­toare şi nefăţarnică”, după cuvân­tul Sfântului Apostol Iacob. Acea­stă înţelepciune de sus, care se preface în izvor de apă vie în su­fletul omenesc, se opune cu îndâr­jire la satisfacerea capriciilor, fero­cităţii şi închipuirilor bolnave ale oamenilor, înfrânează egoismul, în­vinge patimile, birue demonul din fiinţa omenească, care împinge la brutalitate, cinism şi crimă. Mai mult decât atât, singură această în­ţelepciune poate să făurească ade­văratele personalităţi morale de care are atâta nevoie societatea de azi şi neamul românesc. In lumea în care trăim nu trebuie să predomine omul lăcomiei, al în­gâmfării şi al crudei răzbunări, ci omul duhului, al frăţietăţii evan­ghelice. „Căutaţi mai întâiu împă­răţia lui Dumnezeu şi Dreptatea Lui” spune Mântuitorul, şi care îm­părăţie este înlăuntrul nostru, în inima şi în conştiinţa noastră. Iată pentru ce împărăţia lui Dumnezeu tăgădueşte omul întemeiat pe e­­goism, orgoliu şi păcat şi afirmă o­­mul stăpânit de iubire, învăluit de sfinţenie şi har. De aceia în aceste timpuri de frământare şi îngrijorare, Mântui­torul ne porunceşte tuturor puter­nic să îmbrăţişăm cu toţii o atitu­dine de afirmare pentru îndrumarea şi luminarea sufletului românesc pe cărările înţelepciunii evanghelice. Ne îndreptăm gândul către P. C. Voastră şi pătrunşi de înalta răs­pundere ce apasă pe umerii între­gei Biserici. Vă îndemnam şi vă po­Щда star să luaţi urgente mă­suri ca toţi cucernici preoţi din a­­cel protopopiat să fie la înălţimea chemării lor apostolice, pornind la o viguroasă lucrare de trezire în sufletul credincioşilor a sentimen­telor de pace ,de limpezire morală şi de iubire unii faţă de alţii. Toţi bunii creştini din această ţară sunt datori să ia parte la mo­bilizarea voirtrei or­diniilor­ ti­­mofieişti şi să contribuie la consoli­­darea pe toţi cucernicii preoţi din această de Dumnezeu păzită Eparhie să ai­bă trează în cucerniciile lor con­ştiinţa ortodoxă a misionarului şi simţul răspunderii, înaintea lui Dumnezeu, şi a acestei ţări lăsa­tă nouă moştenire celor de azi, de înaintaşii noştri cu jertfe neîn­chipuit de mari. In toată lumea preoţească să vibreze cultul dato­riei faţă de Dumnezeu şi iată de scumpa noastră ţară, sfătuind, în­drumând şi îndemnând pe credin­cioşi cu timp şi fără timp să-şi în­drepte privirele spre zările lumi­noase ale idealurilor suprafireşti de pace şi bunăvoie pe pământ. Disciplina morală şi ordinea su­fletească să fie pentru fiecare preot dreptar şi lumină cerească. Să se ia aminte ca ordinea minunată care domneşte în univers şi disciplina extraordinară pe care a statorni­cit-o Creatorul în însuşi funcţiona­rea organizm­ului omenesc, este chezăşia dăinuirii firii înconjură­toare şi a bucuriei acestei vieţi. Care cetăţean şi care român se a­­bate dela ordinea şi dela disciplina care trebue să dăinuiască în Stat, se abate dela însuşi legea ordinei şi disciplinei dumnezeeşti. Tălmăciţi credincioşilor înaltul sens al învăţăturii dumnezeşti, pro­povăduită creştinităţii atât de mi­nunat prin Sfântul şi Dumnezeescul Apostol Pavel care în epistola că­tre romani spune: ..Orice suflet să se supună înaltelor stăpâniri căci nu este stăpânire fără numai de la Dumnezeu ; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite. Pentru aceia, cine se împotriveşte Stăpâ­­niifîî', 'sfeT­bîiflntriVcMte m&idiîeHÎ Alii ,,­­».lifr jmpptriy^torit,,- ,ypt *îi :. n­im. ( Sfatul, şi îndemnul nostru căldu­ros* către toţi cucernicii preoţi este acesta: fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii. Cu patriarhiceşti binecuvântări ! NICODIM Arhiepiscop şi Mitropolit, Patriarh S. PATRIARHUL NICODIM ШЯШЙВКНВЯВВПЯаНВВВВШВтЗВВЯШПЕЭВВВВПВВВВВ A MURIT MARIA COJOCÂREANU! Opera Română a suferit o mare pierdere prin moartea Măriei Cojo­­câreanu, valoroasa cântăreaţă româ­nă care a făcut timp de 13 ani o­­noare Instituţiei noastre dramatice. Maria Cojocăreanu era un tempera­ment viu şi de o puritate ideală. De la început Măria Cojocăreanu s’a impus publicului care a preţuit-o şi răsplătit-o întotdeauna. Soprană dra­matică, având un glas vibrant, ex­presiv şi cald, cântăreaţa Aceasta stinsă în floarea carierii, era stăpâ­nă pe un vast repertoriu, şi am pu­tea afirma cu asentimentul tuturor colegelor­, şi ,colegilor săi de operă, că Maria Cojocăreanu­­a rămas neîn­trecută în operele wagneriene, ale căror ordine n.a­­.vor Imai .găsi­­ multă vreme întruchipare, mai pasionantă şi mai emoţionantă ca prin jocul de­gajat de scenă al interpretei, şi a vocei ample, intense, şi de o since­ritate care mişcă sufletul. *­­ Maria Cojocăreanu se bucura de o stimă deosebită din partea cama­razilor de cânt. Era iubită pentru firea ei directă şi sinceră; colegii îi preţuiau cunoştinţele şi se împăr­tăşeau din ştiinţa ei dramatică, risi­pită, prin sfaturi prieteneşti. Maria Cojocăreanu a debutat pe scenă Operei Române din Bucureşti la 4 ianuarie 1926, când a întrerpre­­tat rolul Annei din opera „Ielele” de Puccini. Destinul­ ei artistic a crescut de atunci neîntrerupt, aşa cum legile talentului autentic o cer, contribuind prin aceasta la mărirea prestigiului instituţiei pe care a servit-o cu o rară conştiinciozitate şi dragoste. Maria Cojocăreanu e de neînlocuit. Plângem cu toţii, acei cari am au­zit-o în Aida, Lohengrin, Parsifal, Cavaleria Rusticană, „Nunta lui Fi­garo”, glasul stins în eternitate; toţi melomanii şi-au zdrobit o lacrimă de sincer regret pentru moartea Mă­riei Cojocăreanu, aşa după cum toţi artiştii Operei Române au pierdut un suflet bun şi apropiat, o susţină­toare neîntrecută de roluri dramati­ce. V.­­ MARIA COJOCĂREANU i. ia parte ANIVERSAREA MORŢII JULIEI HAŞDEU Se împlinesc azi 51 de ani de la moartea aceleia care în cultura şi în literatura română, a însemnat una din acele minuni cu care Dumne­zeul popoarelor pune semn secular pe fruntea lor. Julia Haşdeu, care la vârsta de 9 ani scria poezii filo­sofice, la 13-14 ani compunea poe­me, piese de teatru, schiţa drame şi romane, la 17-18 ani, se întrecea pe sine în poeziile scrise în limba fran­ceză, asupra vieţii şi morţii, a avut un sclipitor, dar tragic destin, în­zestrată de Dumnezeu cu un geniu pe care şi-l disputau toate artele, pictura, muzica, poezia, Lilica Haş­deu, n’a cunoscut ce este copilăria, cu farmecul pe care natura şi voio­­şia lăuntrică le pune in slujba ani­lor acestora. Zi şi noapte la studiu, la masa de şcoală, sau acasă, ochii ei obosiţi şi miopi stau aplecaţi pe opere de ştiinţă, pe manuale de fi­lozofie, pe romane şi drame, sau se apleaca pe mărunţişul notelor de piano, pentru a scoate melodii şi armonii în care technica se întrece cu muzicalitatea. Peste trupul voinic din fire, vin însă să-şi agaţe ghiarele două boa­le, care preludiază pe o a treia, fa­tală prin desnodământul ei. Pojarul şi o bronşită cu complicaţii pulmo­nare. Copila rezistă, trece peste ele, dar surmenajul o face să se resimtă repede la munca ce-şi­ impune până, îri ceasuri târzii de noapte. Arta nu dispreţuieşte­ învăţătura. Ba una, strrfiulează pe cealaltă, se agl­ome­­rează cu sete, cu râvnă de întâie-’ tate, cu succese şi glorie scump plătite. A. P. Haşdeu, în atâtea do­menii sclipitor el însuşi, nu intueşte, nu deduce, că un trup, chiar deplin sănătos, nu poate rezista. El cere, el pretinde copilei, sforţări şi hărnicie pentru a eşi strălucitoare la exa­mene: „Nu uita că eşti fiica lui Haşdeu!” Durerile de cap stârnesc; miopia sporeşte, dar studiile nu iartă pe eleva ce trebuie să strălucească pen­tru fata neamului, acolo, la Paris, între străini. Iar Pegas bate din copită, întinde aripi şi-i cere frâu de aur, pentru înălţarea spre Olymp. Julia Haşdeu nu-şi cruţă spiritul, năvalnic şi aprins, nu pre­cupeţeşte nimic spre a corespunde aşteptărilor paterne, acelui bici, cu care Haşdeu ştie a îndemna mereu, îri necunoştinţa crudelor realităţi. De frică sau din modestie, poeta nu destăinueşte tatălui, că orele ei de studii nu se întrerup pentru repaos, ci pentru a înşfăca cu înfrigurare ţara ce scandează mereu în sufletul ei. De aceea, de abea, cu un an înainte ca tuberculoza­­ să doboare definitiv fiinţa ei pământească, sa­vantul află despre imensul labora­tor literar, în care ea îşi distilează multiplele inspiraţii. Era prea târ­ziu! Vacanţele la munte, în Elveţia, supraalimentaţia, medicaţiunea, toa­te nu reuşesc de­cât a adăugi doar câteva zile scurtei existenţe, care se simte chemată dincolo, cu o stărui­toare grabă. Julia Haşdeu se vede destinată nemuririi. Aşteaptă moar­tea, fără a urî viaţa. „Car la mont est féconde et source de lumière...” întreaga ei operă literară, impreg­nată de romantismul lui Victor Hu­go în special, fără a-şi fi primit pecetea finală a geniului căruia era destinată, abundă în mari posibili­tăţi, în realizări care întrec cu mult echivalentul anilor ei. Sunt versuri demne de magistrul poetei, în anii corespunzători şi unuia şi alteia, sunt inspiraţii de talent matur. Fi­­neţa feminină, acea delicateţă şi puritate ce sclipesc în cristalul iu­birii pure, acopăr opera Juliei Haş­deu de un idealism străin lumii pă­mântene în care trăia. Iar proza ei istorică sau lirică, stă impregnată de vastele ei construcţii spirituale, în special încercările literare critice. Sunt studii, precum acel asupra lui Shakespeare, Molière, Corneille,, care dovedesc belşug de cunoştinţi, rafi­nată înţelegere şi adâncă pătrun­dere. Iulia Haşdeu a scris în franţuze­şte. E drept. Câteva versuri au fost turnate şi în­ limba patriei sale. Un lucru însă e constant în toate: marele ei suflet de româncă. Poezii închinate patriei sale, locului natal, preamăririi naţiei sale ne confirmă adevăratul ei suflet românesc. Cine­va citind cartea „Scântee­­toarea viaţă a Juliei Haşdeu” a celui care semnează rândurile acestea, a oblicii spune că poeta ar trebui să treacă numai în antologiile fran­ceze. profundă eroare şi nedreptate! Sufletul omului şi năzuinţele lui sunt una, iar expresia, exprimarea sunt alta! La Júlia Haşdeu primele sunt curat româneşti. Că haina lor e cea franceză, aleasă de copila pre­gătită, prea mult poate, ca atare, asta e altceva. Júlia Haşdeu este o аЭВГ^-Г.-’’ЗДНВНИВИйЕ.Г"^*!ВЕNo­ poetă română şi este cu atât mai­­ mult fala neamului, cu cât prin ea , şi prin limba în care a scris, a făcu­t , cunoscute străinilor largele ei re- ; surse şi o părticică a sufletului­­ nostru. Dacă ar fi trăit, Julia Haşdeu ar fi­,­ avut acum aproape 70 de ani. Vârstă­­ la care uriaşele ei perspective ar fi­,­ reuşit a o consacra în reala ei mă­sură. A coborât însă în masoleul, în care doarme şi azi aproape neal­­terata fiziceşte, graţie unei savante­­ îmbălsămări, la vârsta de 18 ani şi a riî ceva. Pe urma cărui adolescent au curs atâtea lacrimi şi s’au înfiorat de durere atâţia admiratori sinceri?­­. Ea trebuia să tragă peste dânsa , negrul linţoliu a­l unui neam, îndu­rerat şi albul văl­ al nemuririi. Can-­­ didă şi îndumnezeită, prin suferinţă şi geniu, Julia Haşdeu stă ca o efi­gie peste veacuri, deasupra Panthe­­onului românesc. C. Manolache 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora. Cota Dunării și a Barei Sulina. 12.03 : Muzică variată (discuri) ; U­­vertură la operele „Băeții veseli” de Suppé (arch. filarm. din Berlin) ; Me­lodie de Delmet (voce: Yvonne Gall); Floare de lotus-melodie de Paul Line­ké,; Tango .. şi. Paso­dobie, din filmul „IUbego, toate femeile11 de Stolz (Voce: Peter. Apderstil. ..Melodie de Jerochniok); Două melodii populare englezeşti (vo­ce­: Joseph Hislop) ; Iţi­ sărut ochii, de Rudolphe; Canzonetă din filmul „Cân­tecul dragostei” de Cherubini-Bixio şi Adio vis frumos, de Curtis (voce: Be­­niamino Gigli) ; Vals din „Faust” de Gounod. Iţi cer iertare c’am plecat­­romanţă de Cas­san: Două cântece ca­nadiene de Loth: Plimbare cu­ sania la Petersburg de Eilenberg. RADIO ROMANŢA. RADIO BUCU­REŞTI 13.00: Ora. Sport. : 13.05: Concert de prânz.— Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu: Uver­tură la opereta „Frumoasa Galatea” de Suppé: Ploaie de aur-vals de Wald­­teufel; Baletul din opera „Faust” de Gounod; Baletul din opera „Heredia­de” de Massonet: Două valsuri de Cho­pin. 14.00: SPECTACOLE. Știri artistice. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Or­chestrei Radio. 15.10: Actualităţi. RADIO ROMÂNIA 18.00 : ORA STRAJERILOR (Ora li­ terară şi artistică) . I. Preot Gh. Paschia, Duhovnicul Străjii Ţării. De vorbă cu străjerii. II. „Popa Tanda” ticluire radiofoni­că de Ion Damian, după nuvela de I. Slavici. 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : TARA: Sibiul, de Alexandru Hodoș. ' , 19.17: Concert coral (discuri) *. RADIO RO­­­ANIA, RADIO BUCU-20.00: elasipismul d in cultura româ­­neasca,"de" prof. N. T Beresem - ' t 20.15: Muzică de pian de J. S. Bach (discuri)­. 20­00: Quintet de mandoline: A. Gheorghiu, E. Petrescu, R. Jorowschi, X. Cazacu şi G. Cabiaglia; Meditaţie de A. Orenberg; Dansatoarea Lotchen de Max Rhode; Printre chiparoşi, de Gia­­como sartori; Poloneză-aranj. de Ar­thur Scholz; Flori di Prato-vals de G. Sartori; Pepita-vals spaniol de V. Bill; Privighetoarea, polcă aranjată de I. 21.00 • Posta Radio. 21.15* : Dansuri de azi (discuri); Fox-22.00 : Radio-jurnal (I) ; Sport. , 22.25 : Muzică de dans pentru, dife­rite instrumente (discuri) ; 23.00: Radio-jurnal (II). 23.16: Muzică variată (discuri) : Fox de Gordon şi Fox de Berlin; Două tai­­­gouri spaniole (voce: Roşită Barrias); Potpuriu de Derksen; Soartă, soartă, melodie populară de Dendrino; Două foxtroturi de Leslie şi Friend; Rumba de Cueva. 23.45 : Jurnal pentru străinătate în­ limba franceză şi engleză. Iîmpliniţidu-se 51 de ani de la­ moartea ge­niului precoce, care a fost minunata fiică a „magului de la Câmnpina“, rândurile come­morative, închinate în acest număr al «Ro­mâniei literare", îşi au rostul iar. Talentul d-lui general C. Manolache, auto­rul „Scânteietoarei vieţi a Juliei Haşdeu“ — admirabilă reconstituire a uneia dintre cele mai ifluitoare existenţe şi literare şi ome­neşti — înfăţişează, mai la vale, limpede şi expresiv, semnificaţia vieţii şi operei tine­rei poete. Sâmbătă 30 Septembrie 1939 BUSTUL JULIEI HAŞDEU вкишева Noua stagiune a Teatrului Naţional întârziată din cauza reparaţiilor importante, aduse edificiului şi sce­nei, stagiunea Teatrului Naţional se deschide în seara de Luni, 2 Octom­brie cor. Potrivit tradiţiei, care sta­torniceşte ca stagiunea să se des­chidă cu o o piesă românească, se va juca, într’o montare cu totul nouă, capodopera lui I. L. Caragiale, „O scrisoare pierdută”. Actuala direcţie, dorind să asigure în viitor „stilul Caragiale”, în cea­­ce priveşte interpretarea volurilor, a înscenat „O scrisoare pierdută” cu două rânduri de interpreţi. O echipă de artişti tineri va juca, în ritmul imprimat de Caragiale, perpetuând astfel tradiţa interpretării, celei mai bune comedii româneşti. Decoruri noui sunt menite să par­ticipe la determinarea epocii, când se desfăşoară acţiunea. Cadrul proaspăt în care se va re­lua­ O scrisoare pierdută”, se înde­părtează de obicinuitul unei deschi­deri de stagiune. Duminică 1 Octombrie 1939 375 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 9.55 : Ora Religioasă : I. Clopote II. Serviciul religios transmis de la Sf. Patriarhie. 12.00 : Ora. Cota Dunării și a barei Sulina. 12.03: Muzică variată (discuri) . 13.00 : Ora. Sport. 13.05 : Concert de prânz — Orchestra Petrică Motoi, voce: Ion Luican: Arii româneşti; pitulie-vals lent de Marie; Meriţi tu atâtea lacrimi - tango de Walter Vogel: Hai noroc-blues de Ion Vasilescu; Pentru un săruit-melodie de Paolo To­sti; Vis de primăvară - inter­mezzo de Leduc: Pe unde treci-romnţă de Al. Leon; Ţi-am trimis neana trei babe’n peţit-cântec românesc de Tudo­re­ Şerbăinescu; Dancscri româneşti. 13.45: Program oferit de Casa Berÿl­­lon. 14.00: Spectacole; Ştiri artistice. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30 : Continuarea concertului or­chestrei Petrică Motoi: Doine şi jocuri din Făgăraş şi Sibiu; Spune-mi o vor­bă dragă­tv°ro de Anghel Midlescu; Nu spune nn­ tango de Ang­hel Midescu; Vis de d’Ambrosio (vioară: Petrică Mo­toi) ; Cântecel de dor şi of-cântec ro­mânesc de Ion Vasilescu: Jaruri din toate ţinuturile.. României Mari. 16.00: Veşti şi , sfaturi agricole, 15.15—16.15 : Ora Satului organizată de Serviciul Social . I. Semnalul. II. Rugăciunea. II. Sanda Mateiu: Săteanca, stâlpul gospodăriei. IV. Taraful din Gor­i : Cântece popu­lare olteneşti (voce: Пума Burlan). VI D. Dogari­: Gazeta Căminului Cultural. VI. Taraful din Gor­j: Cântece gor­­jenești (voce: Mărită Fălcue). VH. Cetire din Cartea Satului: „In­tre gospodine”. d° T- Pî’imon-Ciulei. VTH. Horă na la Gorj. IX. Semnalul. 16.15. Ora Premilitară . I. Semnalul orei. П Marșul Pregătirii Premilitare. III. Campania­ de muncă de folosor­stesc ."din vara anului 1939, cu premili­­tari universitari școlari, de general Au­rel Alimănescu, inspectorul Muncii­ de folos obştesc. • I IV. Versuri închinate muncii. V. „Muncă şi îndrumare nouă”, sce­nariu­ radiofonic, de At. Mitric. 17.15—18.15 . Ora „Muncă şi voe bu­j­gii . I. "Meseriile în proverbele şi anecdo­tele româneşti, de Alex. Iordan. II. Informaţii tectonice din străină­tate. II. „Roaba lui Pascal”, scenariu rar­diofonic de Teodor Emilian, exec. de actorii teatrului „Muncă şi voe bună”. IV. Jurnalul muncitorului. 18.15 . Ora. Mersul vremii. 18.17 : Muzică populară românească. 19.00: Cronica medicală. 19.15: Jazz „Hot” cond. de Alfred Thomas și N. Mezei; voce: Lauri Lau­­­renz;­­ 19.85: Sport: Rezultate tectonice. 20.00: Săptămâna. 2015: Concert de seară. (Orchestra Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu; voce: d-na Emilia Guţianu; 21.15: Muzică de dans — Orchestra , „Luceafărul”; voce: Liviu Şerban; Un swing — foxtrot de Semprini; Un fox simfonic de Barziza; Nu cunosc dra­­gostea-boston de Baerow; Capriciu­, foxtrot de S. Asti; Mi-a cântat un rus­­tango de Vasilescu (voce: Liviu Şer­ban)­; Dragoste-slow de Colignon; Tu­, vals de Gabriel; Imi cânt iubirea-tan­­go de Mircea Alex; Luna-foxtrot de Bixio; Așteptând tramvaiul-foxtrot de Cantoni; ’ Noaptea-foxtrot de Whiting;­22.00 : Radio-jurnal (I) ; Rezultate sportive. 22.25: Continuarea concertului Or-­ chestrei „Luceafărul” : Prima stea­­slow de Rafaeli; Honolulu-foxtrot de­ Warren; Dona­mia Manolita-tango de Harvey (voce: Liviu Serban); Un vals de Rose; Un foxtrot de Chaplin; Când începe dragostea - foxtrot de Gersh­­­­­win, încearcă și mă uită-tango de Tu­dorel Șerbănescu (voce : Liviu Șerban) Trei fete am iubit de Manzatti (voce: Liviu Serban) . Un vals din filmul Ma­nuela de Washington; Primăvara-passo doble de Rmpoldi. — 23.00: Radio-jurnal (II). 23.10-24.00: Muzică distractivă (dis-, s­curi): Sârdană de Catala; Melodii din­ „Casa cu trei fete” de Schubert-Berté;­ Potpuriu, din „Boema” de Puccini; Două mlodii din filmul „Preţul unui sărut” de Sanders voce: Jose Mojica); Fantezie din „Marele Mogol” de Au- ' dran; Potpuriu de melodii; Clopote de­­ Veselie , de Brauw şi Marş grotesc de Binding.

Next