România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 543-557)
1939-12-01 / nr. 543
QügNLШ Zile trecute 333. Ortodox: Sf. Ap. Apidrei. Catolic: sf. Ap. Andrei. Evreesc: 17 bisl. 5700. Protestant: Andrei. VREMEA Buletinul Institutului Meteorologie Central Brestumea titmosferică 760 mm. cerul moros, vârată la NW cu 1 ш, pe sec. Temperatura aerului 10 gr. Umiditatea 85%. Temperatura maximă de eri 13 gr. iar minima din cursul nopţii 2 gr. Temperatura maximă pe stil 17 gr. iar cea minimă pe sol1 gr. ERI EA ORA 13 Temperatura pe sol 10 gr. în aer liber 14 gr. şi in apărător 1113 gr. TIMPUL PROBABIL LA 30 NOOEMBRIE Presiunea în creştere cu 5-8 mm. Cterul variabil mai mult senin în W ţării şi mai mult acoperit în partea de SE. Vânt potrivit din sectorul NW, mai puternic pe litoral. Temperatura in scădere, ploi locale în partea de SE. In celelalte regiuni dimineaţa şi seara ceaţă. Noaptea senină cu îngheţ slab In deosebi în N. ţării şi la munte. FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 30 NOEMBRIE Marius Steinberg, Str. C. A. Roesetti 14; Claudia Dr. Rădulescu, Str. Blănari 14; Farm. ,La Galen“, Alex. D. Roşu, Calea Griviţei 78; Filareta Zamfirescu (Aurora Maşu), B-dul Banu Manta 61; Ioan Mihălcescu, Str. Română 156; Farmacia Sceopol (Dr. Arie) Str. Nicolae Bălcescu 14; H. Bttman, Str. Traian 75; Elena Enescu, Dr. Sereid, B-dul Раке Ш; St. N. Cornea (M. Grünbaum), Calea Văcărești 83 ; I. Vespremeanu (O. Bercovici), Calea șerban Vodă 49; Farm. Nicolau (C.Opreanu), Calea Robovei 79; J. Repanovici, Str. 13 Septembrie 83; Gh. Bulandra, Bucureştii Noi; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău; Ecaterina Theodorescu, Militari, B-dul I. Gh. Duca. 16; L. Roşeanu, Şos. Crângaşi 49; Alexandrina Bărbieru, Calea Dudeşti 258; Gh. Gavriliu (Gh. Botez), Şos. Pantelimon 221; Farmacia Zlotescu, Șos. Giurgiului 98; Tita Săndulescu Dr. Hamat Prelung. 13 Septembrie 2; Elena Maximoiu, Parcul Rahovei, Farmacia „Colentina” a. Tirelman, Colentina, Șos. Reg. Ferdinand 6; Farm. ..Sf. Cruce” Elena Grossu, Băneasa NOEMBRIE1 1939 ||Jv Joi Ииииеввйр1 Zile rămase 32. MEMENTO Premiere TEATRUL NATIONAL: Vineri 1 Decembrie a. c. Teatrul Naţional va prezenta, în matineu înainte de premieră, la ora 2 jum., interesanta comedie de caracter .:Nu te iubesc1* 13e d-ra Adriana Kiseleff în regia d-lui V. Enescu. TEATRUL REGINA MARIA: Joi 7 nuvembrie premiera “axinţit teribili de Jean Cocteau. TEATRUL OQMSIJIA! Vineri 3 Decembrie, irevocabil, premiera de mare montare, intr’un cadru de sărbătoare, cu o distribuţie excepţională „Marionette11 de Pierre Wolf. TEATRUL ALHAMBRA EXCLSIOR: Sâmbătă 9 Decembrie premiera Pe frontul Alhambra era numai noutăţi. Conferinţe Astăzi JOI (ora 6 d. a.) Sala Dalles. D. Dr. N. Gruia Ionescu „Viaţa lui Jean Paul Marat” în cadrul ciclului „Figurile revoluţiei franceze”. MARŢI 5 DECEMBRIE (ora 6 d. a.) Sala Dalles. D. avocat Traian Alexandrescu, fost decan al Baroului Ilfov,: „Charlotte Corday—l’ange de l’assassinat” în cadrul ciclului „Figurile revoluţiei franceze”. JOI 7 DECEMBRIE (ora 6 d. a. Sala Dalles. D. arhitect I. D. Benescu fost ministru „Statul şi naţiunea în civilizaţia contemporană’ în cadrul ciclului „Criza civilizaţiei contemporane”. C©ne©2»îe VINERI 1 Decemb.: sala Dalles, concert Cristina Stavrache. Expoziţii La Ateneul Român: Kimon Loghi, expoziţia e deschisă toată ziua până la 29 Noembrie. Expoziţia talentatei pictoriţe ELENA VAVILYNA este deschisă în sala „Dalles". I Joi 29 Noembrie 1939 SPECTACOLELE OPERA ROMANA Astăseară la ora 9 recital de dans ditat de Asociaţia internaţională de dans. TEATRUL NAŢIONAL Telefon 3.94.30 Astăzi matineu la orele 230 Ovlalu, de V. Alecsandri, în regia d-lui Victor Bumbeşti. Joacă: Cleo Pan-Cernăţeanu, Eugenia Zaharia, Cella Dima, Tanţi Economu, Emilia Cosachievici, Speranţa Voinescu, Paula Culiţa, N. Brancomir, Ovid Brădtescu, C. Mitru, P. Dumitriu, Al. Marius, I. Anastasiad, C. Antoniu, T. Păunescu, G. Soare, Eugen Cassian. Seara la orele 8.30 Profesorul Storiţin, de Leopida Andreew in regia d-luiVictor Bimbeşti. Joacă: G. Galbareand, G. Ciprian, N. Bâltăţeanu, D. Grigoriu, I. Rădulescu, E. Cassian, T. Păunescu, I. Horaţiu, Sorana Ţopa, Didy Teodorescu, Corina Constantinescu, Ludmila Rădulescu, Elena Ionescu. STUDIO TEATRUL NATIONAL Telefon 5.15.53 Astăseară la orele 8,30 Să divorţăm, în regia d-lui V. Enescu. Joacă: V. Valentineanu, Marietta Deculescu, M. E. Balaban, Mimi Botta, Dina Mihalcea, Angela Teododorescu, Victoria Corciov, N. Dimitriu, S. Hoban, I. Anastasiad, I. Horaţiu, P. Pătraşcu, N. Cristea, Z. Stoicescu, P. Stoiiiu. TEATRUL LIGII CULTURALE Telefon 4.60.60 Astăseară la orele 8,30 Fiecare cum vede, de Pirandello, direcţia de scenă N. Maxim. Joacă: Vasile Creţoiu de la Teatrul Naţional, Eugenia Voinescu, Nella Mircescu, Ecaterina Maican, Căci Bărbulescu-Sincu, Paula Culitza, Vallia Panait, Carmen Georgescu, Dinu Macedonschi, Cezar Teodoru, Titu Vedea, Jean Tomescu, Gh. Soare, I. Focşeneanu, C. Mihăileanu. TEATRUL MUNICA ȘI VOE BUNA Telefon 4.26.23 In fiecare seară la ora 8,30 precis, „Nunta de datorie11. comedie în 3 acte de Const. Colonaş. Joacă N. N. Matei, Ion ■viii Vasilescu, C Botez, Gh. Darnico, Iliada Munteanu, Maria Sandu,. . ,c .Sincu, Mimi Kovallescu,Iliescu, Nelly Caracioni, I. Livezeanu, V. Bulandra şi Ştefania Popescu. Joia, Sâmbăta şi Dumineca la orele ■2,30matineuri pentru copii Motanul încălţat şi Păpuşica cu piciorul rupt. TEATRUL ALHAMBRA Telefon 4.12.86 In fiecare seară la ora 9 precis şi Joia, Sâmbăta şi Dumineca matineu la ora 3, cu revista Alhambra 4.12.86 de N. Vlădoianu cu muzica de Ion Vashescu şi Ely Roman. Joacă Lisette Verea, Virginica Popescu, Maria Burbea, Maria Tănase, Virginica Romanovsky, Lulu Nicolau, I. Lungeanu, G. Groner, Marcel Emilian, Dan Demetrescu, N Gărdescu, Al Giovani etc. TEATRUL SAVOY Telefon 3.55.03 In fiecare seară la ora 9 și Joia, Sâmbăta și Duminica în matineu, ansamblul Teatrului Vesel reprezintă comedia Părintele cățeilor. Joacă: Vasiliu Birlic, Florica Demian, Romeo Lăzărescu, Niculescu Buzău, Lulu Aurelian, Ion Talianu, etc. TEATRUL COMOEDIA Telefon 4.71.71 In fiecare seară la ora 9 și Sâmbătă şi Duminecă matineuri la ora 3 d. p. Două palme, cu G. Timică Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu, Maria Vauvrina, Fifi Harand, Mircea Septelici, N. Velculescu, N. Antoniu, Romald Bulfinschi. Joia la ora 3 d. m., Sâmbătă și Duminecă la ora 6 d. m. matineuri Păiajenul, cu Leny Caler, George Vraca, Nora Piacentini, Romald Bulfinschi, Silvia Dumitrescu, Maria Vauvrina, Fifi Harand, V. Ronea, Chr. Etterle, Al. Feiles, Mişu Fotino. ALHAMBRA BABY Telefon 3.44.45 In fiecare seară la ora 9 şi Joia, Sâmbăta şi Dur Mmineca matineu : AlSkkhambra Baby, comedie In 20 te şi 57 tablouri, de N.Mădoianu muzica de Ion 17 Vasilescu şi Elly Roman, cu n Teria Tănase, Nutzi Pantazi, Virginica Popescu, Margareta Marian, Narcis Simionescu, Lizette Verea, Marcel Emilian, Virginica Romanowski, H Nicolaide. N Gărdescu, etc TEATRUL DIN CffRINDAR Telefon 4.84.94 In fiecare seară la ora 9 'ivurantul de Alfred Saur, în versiunea românească a d-lor Sică Alemdrescu şi Tudor Muştascu cu Ion Iancovescu înrincipal, încadrat de dinele Zoţa Yann, Clody Bertola, Tineta Gusti, Ecaterina Ionescu, Julietta Penculescu, Eva Dumitrescu şi d-nii Jules Cazaban, D. Mircea Yassy, Coty Hociung Radu Beligan, N. Tomazoglu, Călin’ Botez Al. Dumitrescu, Costin РЧййЬ,, iv Ц/ЫИООв Ibi IJ , .. Joia, Sâmbăta și Dumineca la ora 4 în matipeu Aproape (J^)(cer, cu Mihai Popescu, ЙЩ1®, ’W*% Bertola, M. Anghelescu, Nineta Gusti, Magd. Amdronescu, Didona Rădulescu. TEATRUL „REGINA MARIA” Telefon 3.98.48 In fiecare seară la ora 9 şi Joia, Sâmbătă şi Du ■ninecâ orele 4 matineu ochi pară. Din numensa distribuţie fac par- 3 d-nii Tony Bulanda, V. ■Taximilian, G. Costinescu, George Meceleanu, D. Mugur, N. Mihuţă şi doamnele Sandina Stan, Mizzi Ignătescu, Tantzi Căpăţâna, Florence Lupescu, Valy Teodorescu, Gaby Antoniu, Angela Milian. M CINEMATOGRAFE Centru ARO: „O noapte de pomină” cu G. Timică şi Dina Cocea. Complectare: Film cultural. Jurnal. SCALA: Fata bătrână cu Bette Davis Miriam Hopkins, George Brent. Jurnal Paramount. CARLTON: Cei trei muşchetari cu Ritz Brothers şi Don Ameche. Jurnal şi complectare. TRIANON: Kay Francis în „Suferinţele unei mame”; Flota Britanică şi Jurnal Paramount nou CAPITOL : „Tarzan in Exil” cu Johnny Weismuller şi Maureen O’Sullivan. Jurnal .Metro” şi „O. C. R.‘‘ REGAL : Adio d-le Chips, cu Robert Donat. Jurnal Paramount. PALAS (B-ul Elisabeta, 16): Marele film sovietic „Ţiganii”. Complectare sovietică şi jurnal. FEMINA (B-dul Elisabeta, 12): Noaptea destinului cu Zarah Leander. ROXY: Stan şi Bran. Eroi fără voe cu Stan Laurel şi Oliver Hardy. Jurnal şi complectare. ELYSEE (Str. Doamnei 11): Cheia de aur. Film sovietic. Jurnal O. N. C. Paramount: Dansuri şi cântece ale armatei sovietice. A. R. ,P. A. — Crima din Linia Maginot, Vera Karene şi Victor France. SELECT: Femeea şi leopardul cu Herta Feiler-Hans Souker. FRANKLIN (Ateneul Român) : Alexandru Newsky cu Cerkasov şi Jocheul roşu cu Micky Rooney. FORUM: Farandola şi Desmoşteniţii soartei. OMNIA: Cazacii şi D-na şi D-l detectivi. BIZANTIN (B-dul Elisabeta, 2): Trader Horn şi Vreau să mă mărit cu Danielle Darieux. RIALTO ( B-dul Carol, 21): Ordin de chemare cu Erich von Stroheim şi Fac ce’mi place cu Irene Dunne. NISSA (Intrarea Zalomit, 6) : Ordin de chemare cu Erich von Stroheim şi Frivola D-ra Brent cu Gingers Roger. Camere AIDA (Cal. Rahovei 151) : Andy Hardy iubeşte şi Dineu la Rita. AMERICAN (Moşilor 321) : Cântecul Eroilor şi Andy Hardy cowboy. DACIA: Honolulu şi Nomazii. DIANA: ((Calea Griviţei HO): Prin foc şi sabie şi Curierul secret. DICHHI (Str. Romană 89) : Fiul Păcatului (Ramuntcho), Suez. EDISON (Calea Dudeşti) : Se lasă noaptea, 4 bărbaţi şi un jurământ şi trupa Georgescu-Iaşi. FLORIDA (B-dul Ferdinand 48) : Emigranţii şi Nevasta brutarului. GLORIA (Văcăreşti 44): Ea şi El şi Jurnal. ILEANA (Strada Avrig nr. 1) : Viena- Petrograd şi Misterele Africei. LIA (Griviţei 196) : Noaptea amintirilor şi Frumoasă-i tinereţea. MARNA (Griviţei 80) : Ginger Rogers, Pred Astaire, în Farandola, Un înger de fată şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MIORIŢA (Calea Moşilor 126): Femei în alb şi Cine a ucis pe Gail Preston. MARCONI: In zori de zi, Zile istorice, Jurnal Paramount şi trupa de reviste şi comedii D’Ayol. MILANO (Călăraşi 153): Andy Hardy iubeşte şi Alo Haway. ODEON (Str. 1 Iunie 75): Jertfa Supremă şi Fecioara de azi. PACHE: Serenada primăverei şi Intre glorie şi dragoste. PARIS: Infernul îngerilor, Secretul unei actriţe şi jurnal. REX (Calea Dudeşti 22) : Ordin de chemare şi Noaptea amintirilor. RAHOVA (Calea Rahovei 91) : Farandola şi Săptămâna veseliei. SPLENDID (Morilor 290) : Bengaly şi Totul pentru dragoste. TRIUMF (Griviţei 325) : Serenada primăverii şi Beţivul. TOMIS: Totul pentru dragoste şi Gibraltar. UNIC (Bulev. Filantropiei 57): Noaptea amintirilor şi Nevasta mea subreta. UNIREA (Bul. Filantropiei 143) : Albă ca zăpada şi Menaj parizian. VOLGA (Dorobanţi 1) : Echipa de Onoare, Viaţă fără griji şi Linia Siegfried. VENUS: Ropeodia Diabolică, Dubla existenţă a D-rului Clitterhouse şi jurnal cu ultimele evenimente. VOLTA BUZIEŞŞTI: Manechinul, O familie trăznită, in pauze artişti. I. XIL 1939 ftQMANIA No. 543 COMEMORĂRI 30 NOEMBRIE 1934, Sulbeic, s’a stins dinviaţă, la Braşov, unde era procuror la Curtea de Apel, Cincinat pavelescu, măiestrul epigramei, al sonetului, madrigalului şi serenadelor. Poetul delicat a lăsat stihuri minunat cizelate pe care antollogia poeziei române le va reţine. El s’a născut in Bucureşti la 20 Octombrie 1872. A debutat la „Literatorul” lui Macedonski în 1891. Cu Alex. Macedonski a scris în colaborare piesa „Saul”, jucată la Teatrul Naţional. A colaborat, rând pe rând, la „Lumea Nouă ilustrată”, „Facla”, „Zeflemeaua”, „Luceafărul”, „Convorbiri critice”, „Viaţa literară şi artistică”, „Junimea literară” (Cernăuţi), „Falanga literară şi artistică”, „Flacăra”, „Adevărul”. Poet în adevăratul înţeles al cuvântului Cincinat Pavelescu s’a rânduit printre cei mai autentici reprezentanţi ai liricei române contemporane, întâiul său volum de versuri apare în 1911. In 1924 apar, în editura craioveană „Ramuri”, epigramele sale, — o parte numai din excelentele sale instantanee poetice, de o strălucită valoare artistică. Puternicul talent al lui Cincinat Pavelescu s’a bucurat şi de preţul 30 NOEMBRIE Trei deschizători de drum rea oficială. El a primit premiul naţional pentru poezie. 30 NOEMBRIE 1898: Şi-a dat olictescul sfârşit cel dintâi mare sculptor român: Ioan Georgescu (1855- 1898). Profesor la Şcoala de arte frumoase, el a realizat numeroase opere de artă, care l-au aşezat printre cei mai valoroşi artişti ai ţării Iată câteva din lucrările sale: statuele lui Gh. Lazăr, Protopescu- Pake, Asaki (Iaşi), busturile lui Eminescu, Alecsandri, g-1 Cerat, etc. El a excelat şi în aquarelă şi desenele în peniţă. A fost şi un excelent profesor nu numai un artist desăvârşit. 30 NOEMBRIE 1918: La Chişinău a încetat din viaţă, Fotin Enescu, una din cele mai reprezentative personalităţi ale cooperaţiei române, colaboratorul destoinic şi priceput al lui Haret şi Duca pe acest tărâm. A fost ministru în scurtele guvernări ale generalilor Averescu şi Coandă, din cursul anului 1918. Ca ministru fusese preocupat de creiarea obştilor săteşti şi intensificarea activităţii cooperatiste în mediulrural O moarte năprasnică l-a doborât în plină afirmare a voinţei lui creatoare şi înainte de a fi realizat marea operă la a cărei împlinire era hotărât să se devoteze. CINCINAT PAVELESCU иииивввнкигявагаи!ВВЕИияш1 Ш 11ВШП11111ППШШ No . швявв!шавванввшмнмнн1 STRĂINĂTATE 14.30 : Radio-jurnal; închiderea emisiunii de prânz. 21.00 : Ora; Concert de piaft. Simeon Cogan: Barcarola de Rachmaninoff; Suita de Poulenc; Granada de Albeniz; Alborada del gracioso de Ravel. 21.25 : D-na Ecaterina Melicov (voce) acompaniată la pian de d-na ajril-Й®!0Р,:р,",!‘*!Я1!Я!Я!55И8ШЯ®8ШИВ®81В1йЯ kowski; Arte din ,Nunta Jeanettei" de Massé; Arte din „Latoié” de Delibes; Voci de primăvară — vais de Johann Strauss; Privighetoarea de Alabieff. 21.40 : Muzică de balet (discuri): Nunta Aurorei, balet de Ceaikowsky OOrch, filarmonică din Londra, dirijată de Kurtz). , 22:05 : Radio-Jurnal, închiderea emisiunii. |ЯвИЯВВВВЗЕ1ЯеВЯВВ8®1Е®ЯйВЯВВВ SELECȚIUNI DIN PAIRIS. — 111084 m. 182 kHz.: 830 Inf.; 8.45 Inf.; 10.40 Plăci; 14.45 Concert orchestral; 17 Concert de muzică variată; 21.30 Concert variat; 0.45 Emisiune străină; 1.10 Informații. LONDRA. — 1600 m. 200 kHz.: 1930 muzică uşoară; 20 informații; 20.30 Cabaret radiofonic; 2130 Program distractiv; 20.20 Music-hall; 035 Muzică militară; 1,15 Dans; 2,15 Informaţii. ROMA. 1 420,8 m. 713 kHz.; 2,130 Plăci; 22 Concert simfoniic; 035 Muzică de dans; 10 informaţii în engleză.MILANO. — 368,6 m. 814 kHz.; 21 Ora, Informaţii, Radio-jurnal; 21.30 Orchestră de dans; 22 „Carmen” de Biz&t.BELGRAD. — 437 m. 668 kHz.: 19.30 Concert de orchestră; 20.40 Muzică de diaras- 1 Informații în 1. engleză. BRESLAU. — 315,8 m. 950 kHz.: 08 20 Tpiformații in 1. română^ Plăci; 20 Concert de orchestra; 20.30 Informații în 1. română; 21.15 Concert ;1e orchestră; 23.40 Informații in 1. română; 2330 Concert de orchestră. VIENA. — 506,8 m. 592 kHz. 1820 Informații în 1. română; 20 Plăci; 2030 Inf. în 1. română; 21.15 Concert de orchestră; 20.20 Informații în 1. română; 130 Concert de seară. 21.10 Concert nocturn. BRUXELLES. — 483,9 m. ffi61,3 kHz.; 10 Plăci; 21 Plăci; 22 Pentru soldaţi; 2230 Muzică variată; 24 Informaţii; 0,10 Plăci. INFORMATIUNI IN LIMBA ROMANA RADIO PARIS SI LYON P.T.T.: 213.45. BELGRAD: 21.50. DAVENTRY : 22.20. TIRANA: 19.45. LONDRA: 2226. ROMA şi BARI: 20.19. Programul posturilor româneşti 75 m. RAD IO - ROM ANI A 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică din filme (discuri). Ш3.00: Ora. Radiofonice. Sport. Diverse. 13.10 : Concert de prânz. Orchestra de salon Radio, dirij. de Const. Bobescu: Vertură la opera „Zampa” de Herold; întâlnire la Lehar, potpuriu de Hruby; Potpuriu din opereta „Vânzătorul de păsări” de Zeller. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orhestrei de salon Radio potpuriu de Urbach pe motive de Beethoven; Potpuriu din opereta „EVa“ de Lehar. 15.00 : Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Muzică vocală romantică (discuri). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20.00: Ce este o gravură originală, de Prof. G. Oprescu. 20.15: D-fna Evantia Costlnescu: Cântece napolitane in I-a audiţie: Nonna, Nonna-Surriento... deBonalonta; Fronna, Fronnella de Cerino; îndrăgostita de Attilio Staffelli; Gelozie de Amelto Alfieri; Rămâi cu mine de Enrico Cannio. 20.30: Gh. Ștefănescu: Cântece de noapte: Noaptea de Schubert; Nocturnă de Fauré; Nocturnă de Cesar Frank; Noaptea de Ceaikovsky. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: Programul concertului simfonic, de Em. Ciomac. 21.15 : Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica*, cond. de Alfred Alessandrescu (transmisie de la Ateneul Român) , Simfonia No. 6 în similor (Patetica" de Ceaikovsky. In pauză (22.05—22.25) : Radio-jurnal (II); Sport. 22.25 : Continuarea concertului simfonic: Concertul în si minor pentru vioară şi orchestră de Saint-Saëns (solist: Sandu Albu) ; Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de Paul Dukas. 23.10: Muzică variată (discuri). 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. 212,6 m. RADIO BASARABIA 20 kw. 14.00 : Ora: Concert de prânz-muzică variată (discuri). ШWfhflfUK, îl Ce mâncăm azi 1) Tăiţei de casă opăriţi cu unt proaspăt şi presăraţi cu brânză rasă. 2) Friptură englezească de vacă. Se ia o bucată de rasol alb, se împănează cu slănină şi se freacă cu diferite mirodeniica pentru miticarnea să stea 24 ore. La întrebuinţare, şofăm carnea. Ш PgH!® . tr o tingire grăsime, 3—4 cepe taiate felii subţiri şi % k^r. vin roşu şi fierbem până se frăgezeşte carnea. Această friptură se serveşte la masă cu cartofi fierţi în apă cu sare, turnându-se sosul pe deasupra. In sos se pot adăuga şi puţine ciuperci. 3) Fructe, brânză. Pentm stăpâna casei: mici precepte de curtoazie Dacă aveţi musafiri şi se întâlnesc la dv. mai multe persoane cari nu s’au mai cunoscut, faceţi-i cunoscuţi, câteva cuvinte asupra activităţii lor, asupra gusturilor personale. Nu le faceţi în faţă, un elogiu exagerat, iar jena poate făcându-i să roşească. Daţi-le ocazia să se manifeste in conversaţie, făcându-i să vorbească despre ei, dacă mai ales sunt specialişti... In faţa invitaţilor nu faceţi observaţii servitoarei, dacă nu e perfect stilată, copiilor, dacă purtarea lor nu e ireproşabilă; mai puţin soţului, dacă atitudinea sau cuvintele lui vă cauzează oarecare enervare. Nu-l fulgeraţi cu privirile; nimic care să puc răceală între dv. Dacă se întâmplă ceva, o pană de electricitate, o mâncare greşită, o întârziere la coptul prăjiturii, nu faceţi scuze prea multe, nu vă dezolaţi... la Infinit. Faceţi o simplă şi spirituală remarcă asupra plictiselii care vi se întâmplă şi schimbaţi cu îndemânare conversaţia asupra altui subiect. Dacă sunt treisprezece la masă, dacă se răstoarnă solniţa, dacă se aprind trei ţigări de la acelaş chibrit, feriţi-vă să faceţi această remarcă! Dacă vreunul din invitaţi e superstiţios, sau făcându-se că ar fi, atmosfera se tulbură, pentru restul serii. Cel mai nimerit e să potriviţi astfel ca să nu fiţi niciodată treisprezece la masă, dacă aceasta e superstiţia cea mai răspândită. Dacă cineva refuză să mai servească dintr’un fel de mâncare, nu luaţi acest refuz drept o critică şi mai ales nu insistaţi cu încăpăţinare. Displace lucrul acesta. Moda e de a garnisi masa cu mici buchete de flori; le puteţi oferi musafirilor la plecare. Nu e mare lucru şi acest gest face mare plăcere. îmbrăcămintea şi ocupaţiile Remessine Un număr considerabil de femei lucrează azi prin birouri, bănci şi nu li se îngădue nici o neglijenţă în toaletă. Atât pentru ele cât şi pentru cei cu cari prin serviciu vin în contact, ele trebue să se prezinte totdeauna cu un exterior corect, plăcut, cu bun gust, deşi hotărît simplu. Or, ştiţi, că rochia simplă, nu e mai uşor de reuşit. Cea mai idealtă rochie de secretară sau funcţionară Intr’un erou,e rochia neagră, cu o garnitura alba la gât; un guleraş de rips, la un lenajuni, mâneci lungi, „collantes Apropos de mâneci; e mult mai distins si mai convenabil pentru o funcționară, de a avea mâneci lungi. Ati putea obiecta că se uzeaza rep ede;si-că--*mH preferabile cele scurte. Puteți' aplica: la mâneca lungă,'1 iii Het si tsil jumătăți de mâneci — -dîiî 'sTOÎă1§i'*CTiloare diferită, u*?OTde înlocuit. Pot fi puse în timpul lucrului numai. E vorba de clasica metodă, care rămâne tot cea mai practică. ___ alegerea stofei Bineînţeles, sunt birouri şi birouri. După poziţia pe care o ocupaţi şi după local, veţi alege o altă stofă pentru rochia de lucru. In tot cazul însă, fără excepţie, rochia de birou trebue să fie solidă, confortabilă, dintr’o ţesătură serioasă, care sugerează ideea de ordine şieconomie. Nu scoateţi din minţi pe nimeni schimbând mereu toalete şi arătând eleganţe fragile. Vă vor judeca frivole, cheltuitoare, şi nu defmire de interesul lor. Alegerea cea mai nimerită pentru o ţinută corectă e: jermeul de lână, crepul, şeviotul sau flanela, limrochenul de lână. Stofele cadrilate, budleurile, au avantajul de a nu se lustrui repede de scaune. In tot cazul, nu uitaţi perinita de stat, apără bine rochiile. Culoarea unei rochii de secretară poate fi de orice nuanţă la modă, cu condiţia să nu fie prea strigătoare. Dar cu cât trăiţi mai în apropierea şefilor, cu atât trebue să purtaţi o toaletă mai sobră. Secretara particulară a unui director, de ex. e aproape totdeauna îmbrăcată în negru sau bleumarin. E un prilej de a-şi arăta seriozitatea caracterului, imodestia. Calităţi ce sunt apreciate şi atrag încredere, totdeauna. Cum păstrăm friptura mai mult timp Resturile de friptură sau cotlete fripte se conservă săptămâni întregi chiar, acoperindu-le complet cu grăsime. înainte de întrebuinţare se ia grăsimea la o parte şi se încălzeşte incet carnea, punând puţină apă sau supă. Principalul să se împiedice pătrunderea aerului, ceea ce se obţine cu ajutorul grăsimii, untdelemnului, alcoolului dar şi a sării. Cu sare se presară grăsimile rămase, jumările. Igiena zilnică, îngrijirea picioarelor Nu e o simplu chestiune de curăţenie numai, de a ne spăla în fiecare zi, fără excepţie, pe picioare, dimineaţa şi seara. Bineînţeles că igiena e de asemenea în joc. Puţină apa călduţă, un burete mare, spumă de săpun, clăteală, apoi, cu puţină vată îmbibată cu apă de colonia, funcţionăm picioarele după curăţenie, mai cu seamă printre degete. Piciorul fiind degajat de orice necurăţenie, circulaţia sângelui se produce mai liber; digestia se operează mai ușor, tăierile sunt continuu combătute, degeraturile nu se cunosc, și pe deasupra, această dublă spălare zilnică în felul acesta făcută, răceala picioarelor nu există.