România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 543-557)

1939-12-01 / nr. 543

J. 1. XII. 1939 ROMÁNIA No* 543 POLITICA A ROMÂNIEI In faţa comisiuniilor Afacerilor Străine, reunite, ale Camerei şi Se­natului — în prezenţa întregului guvern şi a Corpului diplomatic a­­creditat în Capitală — ministrul A­­facerilor Străine, d. Griigore Gafen­cu şi-a dezvoltat Miercuri după a­­miază, anunţatul expozeu asupra politicei externe a României. După m­anifestuil-program trans­mis ţarei — cu o zi înainte — de preşedintele Consiliului, d. George Tătărescu, prin care dl-sa întărea, în numele întregului guvern: „hotă­rîrea definitivă a României de a-şi menţine neutralitatea cea mai stric­tă — expres­iune a voinţei obşteşti— precum şi aceia de a întreţine ra­porturi prieteneşti cu toate popoa­rele şi în special cu toţi vecinii ei, expozeul ministrului Afacerilor Stră­ine, constitue o amănunţită, clară şi tot­­atât de sinceră analiză a com­plexului aspectelor politicei externe a României în faţa tuturor proble­melor internaţionale actuale. Cu sinceritatea d-sare atât de bi­ne cunoscută şi apreciată în toate cercurile internaţionale europene, cu accente de nestrămutată hotărâ­­re, alternate cu acele ale unei calde şi loiale prietenii, d. Grigore Ga­fencu a expus cu amănunţime, sen­timentele de echitate ce inspiră po­litica noastră de strictă neutralitate; a insistat cu hotărîre asupra reali­­tăţei dorinţei noastre de colaborare cu toţi vecinii noştri „care doresc ca şi noi — fără prejudiciul apără­­rei d­epturilor noastre sfinte — un contact mai strâns şi sunt hotărâţi să vegheze, ca şi noi, în bună înţe­legere asupra intereselor şi îndato­ririlor legate de starea de neutrali­tate". Şi, în această ordine de idei, mi­nistrul Afacerilor Străine al Româ­niei, a afirmat: „Nu ne-am dat în lături dela nici o colaborare ce ni s’a oferit, pentru a întări stările politice sau econo­mice din jurul nostru. Fără a ne înşela asupra puterilor noastre, dar şi fără a uita de menirea ce avem de înfăptuit, am căutat să ferim a­­seme­nea colaborări de orice spirit agresiv sau exclusivist şi NE-AM STRĂDUIT SA PĂSTRĂM, IN TOA­TE, ACEA CUMPĂNĂ DREAPTA, TREBUINCIOASA ATAT PENTRU ÎMPLINIREA ÎNDATORIRILOR NOASTRE IN AFARA, CAT SI PEN­TRU A PĂSTRĂ neatinsa ÎN­TREAGA NOASTRĂ NEATÂRNA­RE". Cu aceiaşi sinceritate a vorbit d. Grigore Gafencu despre legăturile economice şi interesele complimenta­re existând" între noi şi Germania, ca şi de garanţiile prieteneşti — for­mulate în termeni precişi şi gene­­rali — pe care ni le-a oferit Fran­ţa şi Marea Britanie, Reamintind apoi hotărârile Consi­liului de Coroană din 6 Septembrie 1939, care, aprobând, cu unanimita­te, acţiunea diplomatică desfăşurată de guvernul prezidat de regretatul şi marele român care a fost Ar­mand Calinescu, precum şi măsurile luate pentru apărarea fruntariilor noastre, ministrul Afacerilor Străi­ne — acelaş­i reaminteşte şi rezo­­luţiuinea luată cu a­cestt prilej: „de observarea cu stricteţă a regulelor neutralităţei, — stabilite prin Con­venţiile internaţionale — faţă de beligeranţii din actualul conflict". Această hotărîre şi atitudine a ţa­rei noastre, nu a suferit şi nu va suferi nici o modificare, iar ospita­litatea, inspirată din omenia şi cal­da prietenie pentru poporul polonez, oferită refugiaţilor din Polonia — guvern, civili şi militari (aceştia din urmă, internaţi, conform regulelor internaţionale) — a fost complecta­tă prin hotărârea din 17 Septembrie a guvernului român, care, răspun­zând notei guvernului Sovietic prin care îi se făcea cunoscut: „că Statul polon a încetat de a exista", a răs­puns: — „Desfășurările evenimentelor din Polonia, precum și faptul că gu­vernul polon s’a refugiat pe terito­riul nostru, au indicat României păstrarea mai departe a atitudinei sale de strictă neutralitate, conti­nuând să vegheze cu tot patriotis­mul la siguranţa şi apărarea frun­tăriilor sale". Asupra raporturilor României cu U. R. S. S. — raporturi examinate cu un amănunţit şi cordial interes'— d. Grigore Gafencu arată că eveni­mentul survenit şi adus la cunoştin­ţa guvernului nostru la 17 Septem­brie, nu a modificat cu nimic hotă­rârile de reciproc respect al frontie­relor respective — in înţelesul pac­­tulului Briand-Kellog— intervenite cu zece ani în urmă şi a reamintit cu­vintele d-sale rostite la 9 Iunie, pre­cizând hotărârea României, „de a nu ne sprijini pe o mare putere ve­cină împotriva alteia, pentru a nu da pricină de conflict între aceste puteri la hotarul sau pe teritoriul nostru". — O ROMÂNIE PUTERNICA SI NEATARNATA — a spus cu acel pri­lej ministrul Afacerilor Străine — ESTE PENTRU STATELE DIN JU­RUL NOSTRU, O CHEZĂŞIE DE SI­GURANȚA, încheindu-şi capitolul privind raporturile noastre cu M»B*1 S. S. cu următoarea mărturisire : — „Cu aceste gânduri am urmărit negocierile ce s’au dus acum de cu­rând între U. R. S. s. şi Turcia. Ne dăm seama die însemnătatea care o poate avea, pentru întărirea stări­lor în Balcani şi la Marea Neagră, bunele raporturi tuxeo-sovietice. Şi suntem mulţumiţi că aceste rapor­turi nu au avut de suferit în urma întreruperii vremelnice a negocie­rilor". Cu aceiaşi căldură şi prietenie a vorbit d. Grigore Gafencu despre: „străduinţele izbutite de consolidare ale Statului iugoslav, din punct de vedere intern şi internaţional, des­pre acţiunea internaţională a Tur­ciei __ totdeauna faţă de noi de o nepreţuită realitate — cât şi despre politica înţeleaptă şi prevăzătoare a Greciei, care, prin declaraţia ei de prietenie­­ faţă de Italia, a eviden­ţiat interesul firesc al Italiei pentru pacea balcanică, fapt care, în Ro­mânia ca şi în toate celelalte capi­tale prietene, a avut răsunetul cel mai viu. — „Misiunea istorică a Italiei — a precizat d. Gr. Gafencu — de a păstra în aceste zile grele, ideia de ordine europeană, ferită de scăde­rile şi de distrugerile războiului, poate" avea şi la răsărit o mare şi binefăcătoare înrâurire". In ceea ce priveşte Bulgaria, mi­nistrul Afacerilor Străine al Ro­mâniei, relevă cu satisfacţie decla­raţia prin care va vesteşte vecinilor săi voinţa ei de pace şi neutralitate, pentru a ajunge apoi la relaţiunile noastre cu Ungaria. : __ „Ne-am străduit de asemenea , declară d. Gr. Gafencu — să ne­tezim raporturile cu Ungaria, prin­­tr’o politică înţelegătoare şi clară". Nu este vina noastră dacă sforţă­rile noastre au rămas infructuoase şi, dacă, cu toate dovezile date de noi pentru stabilirea unor raporturi de cordială vecinătate cu Ungaria, ni se răspunde, de partea cealaltă, cu gesturi ca acel de deunăzi, al contelui Csaky. ___ ,ySunt anumite curvinte care nu-şi produc efectul asupra tempe­ramentului nostru latin, înzestrat cu bun simţ şi cu simţul măsurei" a precizat ministrul nostru al Aface­rilor Străine. In încheere, d. Grigore Gafencu, într-o strălucită expunere a punc­tului nostru de vedere în problemele Basmului dunărean, după ce afirmă cu tărie că : — „Noi nu credem că tratatul dela Trianon este nedrept şi MONSTRUOS", mărturiseşte că : „este adevărat ca, de pe urma tra­tatului dela Trianon au rămas răni care trebuie şi pot fi locuite"; dar a­­ceasta se poate realiza, nu prin dis­trugerea principiului naţionalităţi­lor, ci prin colaborări prieteneşti în­tre aceste state — colaborări pe care le dorim şi care cer bunăvoinţă, simpatie activă şi înţelegere pentru aceste vremuri noui. __„In aceste colaborări, precizea­ză ministrul Afacerilor Stăine al României — minorităţile pot şi tre­­bue să fie o trăsură de unire, ele a­­vând un rol paşnic de îndeplinit in cuprinsul Statelor în care trăesc. Dar aceasta cu condiţiunea ca aceste minorităţi să nu fie nici stânjenite, nici aţâţate din afară", adăugând că guvernul va cerceta cu obiectivitate şi solicitudine — pentru a le da o rezolvare echitabilă — toate cere­rile culturale, sociale, economice şi politice ale minorităţilor noastre. Precizând încă odată că, deasu­pra hotărârei noastre de a ne afir­ma, în linişte, dar cu fermitate, drepturile noastre, suntem gata de asemeni „de a stabili oricând un contact mai strâns cu toţi cei cari doresc să vegheze — ca şi noi — în bună înţelegere asupra intereselor şi îndatoririlor noastre legate de starea de neutralitate, d. Grigore Gafencu precizează că : — „Neutra­litate nu înseamnă însă nepăsare faţă de cele ce se întâmplă şi care pot avea oricând o înrâurire asupra noastră. Nu înseamnă renunţare la credinţa, în dreptatea cauzei noas­tre pe care o afirmăm azi în zile de furtună, cum o vom afirma mâine în ziua păcii. Nu înseamnă abdicare d­e la menirea naţională, ce avem de împlinit. Iată de ce trebue să păs­trăm încordate puterile noastre de veghe, de apărare, de rezistenţă mo­rală". Aducând un mişcat omagiu de recunoştinţă ostaşilor noştri cari asigură, peste tot întinsul teritoriu­lui naţional, liniştea ţării, ministrul Afacerilor Stăine al României şi-a teminat expunerea d-sale prin cu­vintele de un călduros şi respectuos devotament adresat d. sale Regelui Carol al II-lea, cel mai autorizat tălmaciu al credinţelor şi simţimin­­telor poporului românesc! J. Paleologu Audienţe la a. Gh. Tâtâ­­rescu, preşedintele Con­­siliului de miniştri . D. consilier regal Gh. Tătărescu preşedintele Consiliului de miniştri a primit în audienţă p© d. Sir Re­ginald Hoare ministrul Marei Bri­tanii la Bucureşti. In cursul dimineţii de eri d. prim­­ministru a avut o consfătuire cu d-nii miniştri: Ionescu-Sisesti, Miti­­ţă Constantinescu, I. Gigurtu și C. Angelescu. Apoi d-sa a lucrat la ministerul înzestrării cu d. ministru Victor Slă­­vescu. Aniversarea zilei Unirii în şcoli­­ Cu prilejul aniversării unirii Ar­dealului cu patria-mumă ministerul Educaţiei Naţionale a dat dispoziţi­­uni să se facă o serbare în toate şcolile din ţară cu ocazia căreia se va vorbi despre însemnătatea zilei, despre unirea Ardealului cu patria­­mumă şi necesitatea unirii sufleteşti a tuturor cetăţenilor în jurul Tro­nului pentru apărarea patriei In această zi cursurile vor fi sus­pendate D. Victor Moldovan, secre­tar general al F. R. N. şi d. g-ral P. Georgescu, comandantul gărzilor F. R. N. au plecat la Alba lulia Aseară a părăsit Capitala, plecând la Alba lulia, în vederea adunării F. R. N. dela 1 Decembrie, d. Victor Moldovan, secretar general pentru ocupaţunile intelectuale F. R. N. Deasemenea, tot aseară, a plecat şi d. general P. Georgescu, comandan­tul Gărzilor Naţionale F. R. N., care va participa la solemnităţile come­morative de la Alba-lulia. Desemnarea secretarilor de plasă şi comună F. R. N din ţinutul Succesiv. La ministerul Frontului Renaşterii Naţionale, în seria conferinţelor pen­tru desemnarea secretarilor de plasă şi comună au fost convocaţi ori, domnii consilieri şi secretari F. R. N., d­in ţinutul Suceava. Lucrările au fost prezidate de d. ministru Constantin Giurescu, fiind de faţă domnii: Ion Nistor, minis­trul Cultelor şi Artelor, Gheorghe Vântu, subsecretar de Stat la Mi­nisterul de Interne şi Grigorovici, subsecretar de Stat la ministerul Muncii. Au mai luat p­arte la lucrări d-nii: N. A. Stoeanovici, consilier F. R. N., prof. Romulus Gândea, Şerban Flon­­dor şi dr. Octaviian Voronca, secre­tari ai ţinutului Suceava; C. Arde­­leanu, Gh. Melinte şi Ştefan Andre­­escu, deputaţi.__________ _ Noul secretar general a! ministerului de Domenii D. profesor dr. Al. Munteanu a fost numit­­secretar general al mi­nisterului Agriculturii şi Domenii­lor, întinsa activitate didactică, ştiin­ţifică şi administrativă desfăşurată de d-sa, pe rând, la facultăţile de Agronomie din Cluj şi Bucureşti — ca şi la Institutul de Cercetări A­­gronomice al României, au situat personalitatea noului secretar gene­ral al ministerului în primele rân­duri ale fruntaşilor agriculturii noastre şi este o chezăşie sigură că va cinsti — în mod deosebit — înal­tul post ce i s’a încredinţat. Convocare© secretarilor F. R. N. din ţinutul Nistru Pentru Duminecă 3 Decembrie a. col., sunt convocaţi la Chişinău, toţi secretarii F. R. N. de judeţ, din ţinutul Nistru, în vederea unei con­ferinţe de cadre. Vor participa şi se­cretarii de ţinut. Conferinţa va fi prezidată de d. Vitcol Moldovan, secretarul general al F. R. N.-ului pentru ocupaţiuni intelectuale. Audienţele publicului lc d. ministru Gh. Vântu Audienţele publicului la d. Gh. Vântu, subsecretar de Stat la In­terne, au fost fixate pentru zilele de Marţi şi Miercuri între orele 10— 12 dimineaţa.__________ Audienţele la d. ministru al Justiţiei . Audienţele pentru public la d. mi­nistru al Justiţiei sunt suspendate până la 7 Decembrie 1939 Dela această dată audienţele au fost fixate astfel : Luni 5—7 p. m. d-nii magistraţi din provincie; Marţi 6—7 p. m.: parlamentari; Miercuri 11—12 luni a. m.: magistraţii din Bucureşti; Joi 11—12 jum. a. m.: înalta Curte de Casaţie; Vineri 11—12 jum. a. m­.­­publicul. Sâmbătă rezervată exclusiv pen­tru lucrări de minister. D-ni avocaţi se vor anunţa în prealabil d-lui şef de cabine* Mihail Alexandrescu PROGRAMUL NOULUI GUVERN DESTINDEREA,­IN LUMINA REALITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DE ASTĂZI Programul noului guvern cu­noscut astăzi în ţara întreagă, preocupă fără excepţie lumea ro­mânească de pretutindeni. Interesul acesta excepţional se datoreşte în primul rând accen­tului de sinceritate pe care l-a dat expunerii sale de preşedinte al Consiliului Gheorghe Tătăre­scu, iar în al doilea rând împre­jurării, că programul rostit la microfon cuprinde un sistem clar, toate, dar absolut toate proble­mele actuale ale vieţii româneşti ca Stat şi Naţiune. Felul în care preşedintele Con­siliului a ţinut să ia contact cu ţara, a degajat pe bună drepta­te, impresia, că nu ne găsim în faţa unui guvern menit să ex­pedieze afacerile­­curente ale Sta­tului, ci in faţa unei misiuni des­chizătoare de epocă nouă. D. prim ministru Gheorghe Tă­tărescu a demonstrat de la în­ceput, că e in posesiunea celei mai complecte informaţii asu­pra tuturor problemelor cari se pun astăzi României şi poporu­lui ei, aşa încât hotărirea d-sale de a, proceda neîntârziat la rea­lizarea primului lot din program, a fost primită cu încredere şi e aşteptată cu nădejdile cele mai bune­, înainte de a comenta diferitele capitole ale programului Înfăţişat de d. preşedinte al Cons­iuluii, Gh. Tătărescu, socotim că trebue reţi­nut pentru caracterul său general, menit să schimbe însuşi climatul vieţii noastre pu­blice, capitolul privitor la destindere şi la solida­ritatea naţională. Oricât de importante şi de grave sunt problemele de care se ocupă primul ministru în programul său, ele nu pot fi apreciate în justa lor valoare, şi nici scontate în benefi­ciile reale pe cari le nădăjduim din rezolvarea lor, dacă nu se cunoa­şte de pe acum spiritul de ansam­blu în care vor fi deslegate. In adevăr, de celalce în mod o­­bicinuit se numeşte „climat poli­tic”, depinde nu numai substanţa rezolvării problemelor publice, ci şi metoda şi trăinicia lor. Mai pre­sus de toate, de acest „climat” de­pinde însă dispoziţia obştească cu care naţiunea aderă la efortul ce i se cere, pentru ducerea la bun sfâr­şit a proiectelor guvernului. Nu trebue să ne scape din vede­re nici o clipă, că sub titlul de pro­­epte nu se înţeleg proecte de legi, ci planuri de consolidare şi de fortificare, a căror împlinire pre­tinde participarea integrală a ţării şi sacrificiu consimţit din partea tuturor cetăţenilor ei. Din acest punct de vedere este prin urmare mai mult decât impor­tantă atenţiunea care s’a dat stării sufleteşti a masselor, onorate cu sinceritatea deplină a primului mi­nistru şi cu chemarea ce li s’a a­­dresat, de a s­usţine conştient şi ho­tărât munca începută în clipa insta­lării noului guvern. Este un merit strălucit al Domniei Regelui Carol al doilea, de a fi sesizat în fiecare ceas al vieţii noastre publice, oportu­nitatea celei mai potrivi­te şi celei mai eficiente atitudini a puterii de Stat. Istoria va reţine înţelep­ciunea, hotărirea şi ener­gia,, dar şi supleţea in­comparabilă a acestei po­litici mântuitoare, ale că­rei roade se vor vedea, mai bine, după ce furtuna de peste hotare se va fi cufundat în spaţiul de dincolo de lume... S’a aruncat deci în tulburarea adânlcă a vremurilor, cuvântul vrăjit: solidaritate românească. Primul ministru a cerut destin­dere şi împăcare,, sub semnul u­­nui sentiment de frăţietate pe care ni-l impun în primul rând interesul nostru şi în al doilea rând -criza mondială. Este neîndoios, că po­porul primeşte cu simpa­tie caldă chemarea pre­şedintelui de Consiliu, pentru că interesele lui nu diferă în nici un punct de interesele Statului, ci dimpotrivă, ele se acordă şi se contopesc fără oco­lişuri şi fără ezitări. Dea­ltmit­teri poporul nici n’a conceput vreoda­tă desbinarea, a cărei uti­litate i-a rămas necunos­cută, dar a cărei urâţenie l-a îngreţoşat şi l-a depri­mat totdeauna. Rămâne ca ideia destinderii să-şi facă loc în sufletul acelora, cari neadmiţând nici un sistem politic în afară de cel reprezen­tat prin ei, — au făcut de foarte multe ori opinie separată, ex­clusiv din consideraţiuni de pre­stigiu personal ori de interes re­strâns. Toţi aceştia au contribuit ac­tiv ori pasiv la prăbuşirea vieţii politice de partid, privind fie consternaţi, fie nepăsători sau neînţelegători, cum prăbuşirea ameninţă însăşi aşezarea Statu­lui, mediată de forţa pe cât de tenebroasă, pe atât de dureroasă în strania ei rătăcire, a unui pâlc vagabond de întuneric. Aproape doi ani, privitorii a­­ceştia a asistat la efortul dra­matic al Statului de a-şi menţi­ne structura, într’o vreme când primejdiile din afară se rostogo­leau vijelios spre hotare. Anii au trecut însă şi lucrurile s’au po­tolit. Peisajul vieţii ro­mâneşti e liniştit şi înseninat; n’a rămas decât igrava atenţiu.ne pe care o datorăm problemelor apărării naţionale. E departe de noi cruzimea de a bănui ce s’ar fi petrecut cu i­­luştrii privitori, dacă soarta lu­crurilor ar fi fost alta. In cadrul unui proces de conş­tiinţă, e preferabil să se gândea­scă ei înşişi la această întuneca­tă perspectivă, curmată prin e­­roismul şi sacrificiul altora. Ceiace vrem să subliniem este, că în ceasul când destinderea e e invocată de primul ministru al ţării pentru rezolvarea unor pro­bleme de existenţă ale Statului — atitudinea tuturor trebue supusă unei serioase şi patriotice revi­zuiri. Nimeni nu se micşorea­ză făcând primul pas spre înfrăţire, dar nimeni nu poate conta pe clemenţa istoriei în care vrea să fie­­citat, împietrindu-se în negaţiuni agresive, după ce alţii au măriţit ţara, prin sacrificiu şi încarna­re fără egal. Aceasta este reflexiu­­nea bunului simţ româ­nesc, pe marginea des­tinderii invocate de d. preşedinte al Consiliului Gl­. Tătărescu. Indemnitatea de ac­tivitate a ofiţerilor şi subofiţerilor nu este impozabilă Ministerul Finanţelor atrage a­­tenţiunea tuturor administraţiilor financiare că potrivit dispoziţiuni­­lor art. X al legii pentru modifica­rea legii asupra soldelor în armată indemnitatea de activitate acordată ofiţerilor, subofiţerilor şi maeştrilor militari, activi sau concentraţi, nu este supusă la nici o reţinere. Pe baza acestui text legal sunt scutite de impozitul pe salarii, su­mele ce se plătesc militarilor cu titlu de indemnitate de activitate. Banca ministerială în timpul expozeului d-lui ministru Gafencu. La stânga, d. G. Tătărescu președintele consiliului de ministri­l­v î....

Next