România - Capitala, decembrie 1939 (Anul 2, nr. 543-557)
1939-12-01 / nr. 543
J. 1. XII. 1939 ROMÁNIA No* 543 POLITICA A ROMÂNIEI In faţa comisiuniilor Afacerilor Străine, reunite, ale Camerei şi Senatului — în prezenţa întregului guvern şi a Corpului diplomatic acreditat în Capitală — ministrul Afacerilor Străine, d. Griigore Gafencu şi-a dezvoltat Miercuri după amiază, anunţatul expozeu asupra politicei externe a României. După manifestuil-program transmis ţarei — cu o zi înainte — de preşedintele Consiliului, d. George Tătărescu, prin care dl-sa întărea, în numele întregului guvern: „hotărîrea definitivă a României de a-şi menţine neutralitatea cea mai strictă — expresiune a voinţei obşteşti— precum şi aceia de a întreţine raporturi prieteneşti cu toate popoarele şi în special cu toţi vecinii ei, expozeul ministrului Afacerilor Străine, constitue o amănunţită, clară şi totatât de sinceră analiză a complexului aspectelor politicei externe a României în faţa tuturor problemelor internaţionale actuale. Cu sinceritatea d-sare atât de bine cunoscută şi apreciată în toate cercurile internaţionale europene, cu accente de nestrămutată hotărâre, alternate cu acele ale unei calde şi loiale prietenii, d. Grigore Gafencu a expus cu amănunţime, sentimentele de echitate ce inspiră politica noastră de strictă neutralitate; a insistat cu hotărîre asupra realităţei dorinţei noastre de colaborare cu toţi vecinii noştri „care doresc ca şi noi — fără prejudiciul apărărei depturilor noastre sfinte — un contact mai strâns şi sunt hotărâţi să vegheze, ca şi noi, în bună înţelegere asupra intereselor şi îndatoririlor legate de starea de neutralitate". Şi, în această ordine de idei, ministrul Afacerilor Străine al României, a afirmat: „Nu ne-am dat în lături dela nici o colaborare ce ni s’a oferit, pentru a întări stările politice sau economice din jurul nostru. Fără a ne înşela asupra puterilor noastre, dar şi fără a uita de menirea ce avem de înfăptuit, am căutat să ferim asemenea colaborări de orice spirit agresiv sau exclusivist şi NE-AM STRĂDUIT SA PĂSTRĂM, IN TOATE, ACEA CUMPĂNĂ DREAPTA, TREBUINCIOASA ATAT PENTRU ÎMPLINIREA ÎNDATORIRILOR NOASTRE IN AFARA, CAT SI PENTRU A PĂSTRĂ neatinsa ÎNTREAGA NOASTRĂ NEATÂRNARE". Cu aceiaşi sinceritate a vorbit d. Grigore Gafencu despre legăturile economice şi interesele complimentare existând" între noi şi Germania, ca şi de garanţiile prieteneşti — formulate în termeni precişi şi generali — pe care ni le-a oferit Franţa şi Marea Britanie, Reamintind apoi hotărârile Consiliului de Coroană din 6 Septembrie 1939, care, aprobând, cu unanimitate, acţiunea diplomatică desfăşurată de guvernul prezidat de regretatul şi marele român care a fost Armand Calinescu, precum şi măsurile luate pentru apărarea fruntariilor noastre, ministrul Afacerilor Străine — acelaşi reaminteşte şi rezoluţiuinea luată cu acestt prilej: „de observarea cu stricteţă a regulelor neutralităţei, — stabilite prin Convenţiile internaţionale — faţă de beligeranţii din actualul conflict". Această hotărîre şi atitudine a ţarei noastre, nu a suferit şi nu va suferi nici o modificare, iar ospitalitatea, inspirată din omenia şi calda prietenie pentru poporul polonez, oferită refugiaţilor din Polonia — guvern, civili şi militari (aceştia din urmă, internaţi, conform regulelor internaţionale) — a fost complectată prin hotărârea din 17 Septembrie a guvernului român, care, răspunzând notei guvernului Sovietic prin care îi se făcea cunoscut: „că Statul polon a încetat de a exista", a răspuns: — „Desfășurările evenimentelor din Polonia, precum și faptul că guvernul polon s’a refugiat pe teritoriul nostru, au indicat României păstrarea mai departe a atitudinei sale de strictă neutralitate, continuând să vegheze cu tot patriotismul la siguranţa şi apărarea fruntăriilor sale". Asupra raporturilor României cu U. R. S. S. — raporturi examinate cu un amănunţit şi cordial interes'— d. Grigore Gafencu arată că evenimentul survenit şi adus la cunoştinţa guvernului nostru la 17 Septembrie, nu a modificat cu nimic hotărârile de reciproc respect al frontierelor respective — in înţelesul pactulului Briand-Kellog— intervenite cu zece ani în urmă şi a reamintit cuvintele d-sale rostite la 9 Iunie, precizând hotărârea României, „de a nu ne sprijini pe o mare putere vecină împotriva alteia, pentru a nu da pricină de conflict între aceste puteri la hotarul sau pe teritoriul nostru". — O ROMÂNIE PUTERNICA SI NEATARNATA — a spus cu acel prilej ministrul Afacerilor Străine — ESTE PENTRU STATELE DIN JURUL NOSTRU, O CHEZĂŞIE DE SIGURANȚA, încheindu-şi capitolul privind raporturile noastre cu M»B*1 S. S. cu următoarea mărturisire : — „Cu aceste gânduri am urmărit negocierile ce s’au dus acum de curând între U. R. S. s. şi Turcia. Ne dăm seama die însemnătatea care o poate avea, pentru întărirea stărilor în Balcani şi la Marea Neagră, bunele raporturi tuxeo-sovietice. Şi suntem mulţumiţi că aceste raporturi nu au avut de suferit în urma întreruperii vremelnice a negocierilor". Cu aceiaşi căldură şi prietenie a vorbit d. Grigore Gafencu despre: „străduinţele izbutite de consolidare ale Statului iugoslav, din punct de vedere intern şi internaţional, despre acţiunea internaţională a Turciei __ totdeauna faţă de noi de o nepreţuită realitate — cât şi despre politica înţeleaptă şi prevăzătoare a Greciei, care, prin declaraţia ei de prietenie faţă de Italia, a evidenţiat interesul firesc al Italiei pentru pacea balcanică, fapt care, în România ca şi în toate celelalte capitale prietene, a avut răsunetul cel mai viu. — „Misiunea istorică a Italiei — a precizat d. Gr. Gafencu — de a păstra în aceste zile grele, ideia de ordine europeană, ferită de scăderile şi de distrugerile războiului, poate" avea şi la răsărit o mare şi binefăcătoare înrâurire". In ceea ce priveşte Bulgaria, ministrul Afacerilor Străine al României, relevă cu satisfacţie declaraţia prin care va vesteşte vecinilor săi voinţa ei de pace şi neutralitate, pentru a ajunge apoi la relaţiunile noastre cu Ungaria. : __ „Ne-am străduit de asemenea , declară d. Gr. Gafencu — să netezim raporturile cu Ungaria, printr’o politică înţelegătoare şi clară". Nu este vina noastră dacă sforţările noastre au rămas infructuoase şi, dacă, cu toate dovezile date de noi pentru stabilirea unor raporturi de cordială vecinătate cu Ungaria, ni se răspunde, de partea cealaltă, cu gesturi ca acel de deunăzi, al contelui Csaky. ___ ,ySunt anumite curvinte care nu-şi produc efectul asupra temperamentului nostru latin, înzestrat cu bun simţ şi cu simţul măsurei" a precizat ministrul nostru al Afacerilor Străine. In încheere, d. Grigore Gafencu, într-o strălucită expunere a punctului nostru de vedere în problemele Basmului dunărean, după ce afirmă cu tărie că : — „Noi nu credem că tratatul dela Trianon este nedrept şi MONSTRUOS", mărturiseşte că : „este adevărat ca, de pe urma tratatului dela Trianon au rămas răni care trebuie şi pot fi locuite"; dar aceasta se poate realiza, nu prin distrugerea principiului naţionalităţilor, ci prin colaborări prieteneşti între aceste state — colaborări pe care le dorim şi care cer bunăvoinţă, simpatie activă şi înţelegere pentru aceste vremuri noui. __„In aceste colaborări, precizează ministrul Afacerilor Stăine al României — minorităţile pot şi trebue să fie o trăsură de unire, ele având un rol paşnic de îndeplinit in cuprinsul Statelor în care trăesc. Dar aceasta cu condiţiunea ca aceste minorităţi să nu fie nici stânjenite, nici aţâţate din afară", adăugând că guvernul va cerceta cu obiectivitate şi solicitudine — pentru a le da o rezolvare echitabilă — toate cererile culturale, sociale, economice şi politice ale minorităţilor noastre. Precizând încă odată că, deasupra hotărârei noastre de a ne afirma, în linişte, dar cu fermitate, drepturile noastre, suntem gata de asemeni „de a stabili oricând un contact mai strâns cu toţi cei cari doresc să vegheze — ca şi noi — în bună înţelegere asupra intereselor şi îndatoririlor noastre legate de starea de neutralitate, d. Grigore Gafencu precizează că : — „Neutralitate nu înseamnă însă nepăsare faţă de cele ce se întâmplă şi care pot avea oricând o înrâurire asupra noastră. Nu înseamnă renunţare la credinţa, în dreptatea cauzei noastre pe care o afirmăm azi în zile de furtună, cum o vom afirma mâine în ziua păcii. Nu înseamnă abdicare de la menirea naţională, ce avem de împlinit. Iată de ce trebue să păstrăm încordate puterile noastre de veghe, de apărare, de rezistenţă morală". Aducând un mişcat omagiu de recunoştinţă ostaşilor noştri cari asigură, peste tot întinsul teritoriului naţional, liniştea ţării, ministrul Afacerilor Stăine al României şi-a teminat expunerea d-sale prin cuvintele de un călduros şi respectuos devotament adresat d. sale Regelui Carol al II-lea, cel mai autorizat tălmaciu al credinţelor şi simţimintelor poporului românesc! J. Paleologu Audienţe la a. Gh. Tâtârescu, preşedintele Consiliului de miniştri . D. consilier regal Gh. Tătărescu preşedintele Consiliului de miniştri a primit în audienţă p© d. Sir Reginald Hoare ministrul Marei Britanii la Bucureşti. In cursul dimineţii de eri d. primministru a avut o consfătuire cu d-nii miniştri: Ionescu-Sisesti, Mitiţă Constantinescu, I. Gigurtu și C. Angelescu. Apoi d-sa a lucrat la ministerul înzestrării cu d. ministru Victor Slăvescu. Aniversarea zilei Unirii în şcoli Cu prilejul aniversării unirii Ardealului cu patria-mumă ministerul Educaţiei Naţionale a dat dispoziţiuni să se facă o serbare în toate şcolile din ţară cu ocazia căreia se va vorbi despre însemnătatea zilei, despre unirea Ardealului cu patriamumă şi necesitatea unirii sufleteşti a tuturor cetăţenilor în jurul Tronului pentru apărarea patriei In această zi cursurile vor fi suspendate D. Victor Moldovan, secretar general al F. R. N. şi d. g-ral P. Georgescu, comandantul gărzilor F. R. N. au plecat la Alba lulia Aseară a părăsit Capitala, plecând la Alba lulia, în vederea adunării F. R. N. dela 1 Decembrie, d. Victor Moldovan, secretar general pentru ocupaţunile intelectuale F. R. N. Deasemenea, tot aseară, a plecat şi d. general P. Georgescu, comandantul Gărzilor Naţionale F. R. N., care va participa la solemnităţile comemorative de la Alba-lulia. Desemnarea secretarilor de plasă şi comună F. R. N din ţinutul Succesiv. La ministerul Frontului Renaşterii Naţionale, în seria conferinţelor pentru desemnarea secretarilor de plasă şi comună au fost convocaţi ori, domnii consilieri şi secretari F. R. N., din ţinutul Suceava. Lucrările au fost prezidate de d. ministru Constantin Giurescu, fiind de faţă domnii: Ion Nistor, ministrul Cultelor şi Artelor, Gheorghe Vântu, subsecretar de Stat la Ministerul de Interne şi Grigorovici, subsecretar de Stat la ministerul Muncii. Au mai luat parte la lucrări d-nii: N. A. Stoeanovici, consilier F. R. N., prof. Romulus Gândea, Şerban Flondor şi dr. Octaviian Voronca, secretari ai ţinutului Suceava; C. Ardeleanu, Gh. Melinte şi Ştefan Andreescu, deputaţi.__________ _ Noul secretar general a! ministerului de Domenii D. profesor dr. Al. Munteanu a fost numitsecretar general al ministerului Agriculturii şi Domeniilor, întinsa activitate didactică, ştiinţifică şi administrativă desfăşurată de d-sa, pe rând, la facultăţile de Agronomie din Cluj şi Bucureşti — ca şi la Institutul de Cercetări Agronomice al României, au situat personalitatea noului secretar general al ministerului în primele rânduri ale fruntaşilor agriculturii noastre şi este o chezăşie sigură că va cinsti — în mod deosebit — înaltul post ce i s’a încredinţat. Convocare© secretarilor F. R. N. din ţinutul Nistru Pentru Duminecă 3 Decembrie a. col., sunt convocaţi la Chişinău, toţi secretarii F. R. N. de judeţ, din ţinutul Nistru, în vederea unei conferinţe de cadre. Vor participa şi secretarii de ţinut. Conferinţa va fi prezidată de d. Vitcol Moldovan, secretarul general al F. R. N.-ului pentru ocupaţiuni intelectuale. Audienţele publicului lc d. ministru Gh. Vântu Audienţele publicului la d. Gh. Vântu, subsecretar de Stat la Interne, au fost fixate pentru zilele de Marţi şi Miercuri între orele 10— 12 dimineaţa.__________ Audienţele la d. ministru al Justiţiei . Audienţele pentru public la d. ministru al Justiţiei sunt suspendate până la 7 Decembrie 1939 Dela această dată audienţele au fost fixate astfel : Luni 5—7 p. m. d-nii magistraţi din provincie; Marţi 6—7 p. m.: parlamentari; Miercuri 11—12 luni a. m.: magistraţii din Bucureşti; Joi 11—12 jum. a. m.: înalta Curte de Casaţie; Vineri 11—12 jum. a. m.publicul. Sâmbătă rezervată exclusiv pentru lucrări de minister. D-ni avocaţi se vor anunţa în prealabil d-lui şef de cabine* Mihail Alexandrescu PROGRAMUL NOULUI GUVERN DESTINDEREA,IN LUMINA REALITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DE ASTĂZI Programul noului guvern cunoscut astăzi în ţara întreagă, preocupă fără excepţie lumea românească de pretutindeni. Interesul acesta excepţional se datoreşte în primul rând accentului de sinceritate pe care l-a dat expunerii sale de preşedinte al Consiliului Gheorghe Tătărescu, iar în al doilea rând împrejurării, că programul rostit la microfon cuprinde un sistem clar, toate, dar absolut toate problemele actuale ale vieţii româneşti ca Stat şi Naţiune. Felul în care preşedintele Consiliului a ţinut să ia contact cu ţara, a degajat pe bună dreptate, impresia, că nu ne găsim în faţa unui guvern menit să expedieze afacerilecurente ale Statului, ci in faţa unei misiuni deschizătoare de epocă nouă. D. prim ministru Gheorghe Tătărescu a demonstrat de la început, că e in posesiunea celei mai complecte informaţii asupra tuturor problemelor cari se pun astăzi României şi poporului ei, aşa încât hotărirea d-sale de a, proceda neîntârziat la realizarea primului lot din program, a fost primită cu încredere şi e aşteptată cu nădejdile cele mai bune, înainte de a comenta diferitele capitole ale programului Înfăţişat de d. preşedinte al Consiuluii, Gh. Tătărescu, socotim că trebue reţinut pentru caracterul său general, menit să schimbe însuşi climatul vieţii noastre publice, capitolul privitor la destindere şi la solidaritatea naţională. Oricât de importante şi de grave sunt problemele de care se ocupă primul ministru în programul său, ele nu pot fi apreciate în justa lor valoare, şi nici scontate în beneficiile reale pe cari le nădăjduim din rezolvarea lor, dacă nu se cunoaşte de pe acum spiritul de ansamblu în care vor fi deslegate. In adevăr, de celalce în mod obicinuit se numeşte „climat politic”, depinde nu numai substanţa rezolvării problemelor publice, ci şi metoda şi trăinicia lor. Mai presus de toate, de acest „climat” depinde însă dispoziţia obştească cu care naţiunea aderă la efortul ce i se cere, pentru ducerea la bun sfârşit a proiectelor guvernului. Nu trebue să ne scape din vedere nici o clipă, că sub titlul de proepte nu se înţeleg proecte de legi, ci planuri de consolidare şi de fortificare, a căror împlinire pretinde participarea integrală a ţării şi sacrificiu consimţit din partea tuturor cetăţenilor ei. Din acest punct de vedere este prin urmare mai mult decât importantă atenţiunea care s’a dat stării sufleteşti a masselor, onorate cu sinceritatea deplină a primului ministru şi cu chemarea ce li s’a adresat, de a susţine conştient şi hotărât munca începută în clipa instalării noului guvern. Este un merit strălucit al Domniei Regelui Carol al doilea, de a fi sesizat în fiecare ceas al vieţii noastre publice, oportunitatea celei mai potrivite şi celei mai eficiente atitudini a puterii de Stat. Istoria va reţine înţelepciunea, hotărirea şi energia,, dar şi supleţea incomparabilă a acestei politici mântuitoare, ale cărei roade se vor vedea, mai bine, după ce furtuna de peste hotare se va fi cufundat în spaţiul de dincolo de lume... S’a aruncat deci în tulburarea adânlcă a vremurilor, cuvântul vrăjit: solidaritate românească. Primul ministru a cerut destindere şi împăcare,, sub semnul unui sentiment de frăţietate pe care ni-l impun în primul rând interesul nostru şi în al doilea rând -criza mondială. Este neîndoios, că poporul primeşte cu simpatie caldă chemarea preşedintelui de Consiliu, pentru că interesele lui nu diferă în nici un punct de interesele Statului, ci dimpotrivă, ele se acordă şi se contopesc fără ocolişuri şi fără ezitări. Dealtmitteri poporul nici n’a conceput vreodată desbinarea, a cărei utilitate i-a rămas necunoscută, dar a cărei urâţenie l-a îngreţoşat şi l-a deprimat totdeauna. Rămâne ca ideia destinderii să-şi facă loc în sufletul acelora, cari neadmiţând nici un sistem politic în afară de cel reprezentat prin ei, — au făcut de foarte multe ori opinie separată, exclusiv din consideraţiuni de prestigiu personal ori de interes restrâns. Toţi aceştia au contribuit activ ori pasiv la prăbuşirea vieţii politice de partid, privind fie consternaţi, fie nepăsători sau neînţelegători, cum prăbuşirea ameninţă însăşi aşezarea Statului, mediată de forţa pe cât de tenebroasă, pe atât de dureroasă în strania ei rătăcire, a unui pâlc vagabond de întuneric. Aproape doi ani, privitorii aceştia a asistat la efortul dramatic al Statului de a-şi menţine structura, într’o vreme când primejdiile din afară se rostogoleau vijelios spre hotare. Anii au trecut însă şi lucrurile s’au potolit. Peisajul vieţii româneşti e liniştit şi înseninat; n’a rămas decât igrava atenţiu.ne pe care o datorăm problemelor apărării naţionale. E departe de noi cruzimea de a bănui ce s’ar fi petrecut cu iluştrii privitori, dacă soarta lucrurilor ar fi fost alta. In cadrul unui proces de conştiinţă, e preferabil să se gândească ei înşişi la această întunecată perspectivă, curmată prin eroismul şi sacrificiul altora. Ceiace vrem să subliniem este, că în ceasul când destinderea e e invocată de primul ministru al ţării pentru rezolvarea unor probleme de existenţă ale Statului — atitudinea tuturor trebue supusă unei serioase şi patriotice revizuiri. Nimeni nu se micşorează făcând primul pas spre înfrăţire, dar nimeni nu poate conta pe clemenţa istoriei în care vrea să fiecitat, împietrindu-se în negaţiuni agresive, după ce alţii au măriţit ţara, prin sacrificiu şi încarnare fără egal. Aceasta este reflexiunea bunului simţ românesc, pe marginea destinderii invocate de d. preşedinte al Consiliului Gl. Tătărescu. Indemnitatea de activitate a ofiţerilor şi subofiţerilor nu este impozabilă Ministerul Finanţelor atrage atenţiunea tuturor administraţiilor financiare că potrivit dispoziţiunilor art. X al legii pentru modificarea legii asupra soldelor în armată indemnitatea de activitate acordată ofiţerilor, subofiţerilor şi maeştrilor militari, activi sau concentraţi, nu este supusă la nici o reţinere. Pe baza acestui text legal sunt scutite de impozitul pe salarii, sumele ce se plătesc militarilor cu titlu de indemnitate de activitate. Banca ministerială în timpul expozeului d-lui ministru Gafencu. La stânga, d. G. Tătărescu președintele consiliului de ministrilv î....