România - Provincie, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 584-599)

1940-01-16 / nr. 584

4 Amdl 111 No. 584 Serviciul Publicității 4.89.05 c pagini LEI Pasagiul Victoria -Г IMU aME TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Calea Victoriei 50 Direcţia şi Redacţia: Scara B Et I Administraţia: Scara C. EI 1 BIROURILE W/WWWWWUWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWUWWWW O politică paşnică dar şi hotăr Sunt cuvintele pline de înţe­lepciune şi de fermitate pe care Maiestatea Sa Regele le-a rostit recent : „Evenimente independente de voinţa noa­stră şi hotărît nedorite de noi, au făcut că în anul de a trecut şi în acela care vine efortu­l de căpetenie ce va trebui realizat este perfectarea şi desăvârşirea apărării naţio­nale. Niciodată această expre­sie, care adesea s-a considerat ca o formulă administrativă, nu ia un înţeles mai viu şi mai puternic decât astăzi : apăra­rea naţională. Ea conţine scurt şi lămurit politica noastră paş­nică, dar şi hotărîtă... Cuvintele Suveranului şi Au­gustele îndrumări pe care le cuprind, corespund odată mai mult — cu o înaltă vibraţie nouă în pragul acestui an — sentimentului însuş al poporu­lui nostru regăsit astăzi în e­­fortul, comun, de solidarizare şi de realizare, pe care-l impun destinele naţionale. Cu ochii ţintă la viitor, tre­­bue să ne adunăm toate pute­rile pentru a-i asigura teme­liile. Cu încordări dârze şi conţinute, trebue să ne pregă­tim liniştea dorită. Calmul la care râvnim­, al zi­lelor ce vor veni, nu se poate câştiga la loterie. Certitudinile la care râvnim nu le putem lăsa diriguite de jocul întâm­plării, atât de capricioase în salturile ei de pândă şi de pri­mejdii. Mărturisindu-Şi bucuria şi încrederea reînoită în puterea morală a soldatului român, Maiestatea Sa Regele adăuga— în urma petrecerii Crăciunului între ostaşii care stau de stra­jă la graniţa de vest — acest a­devăr care, cunoscut şi înţeles în afară, se cuvine înţeles în toată adâncimea şi mai ales în­făptuit pe­ o cât mai largă în­tindere, înlăuntrul ţării : „Nu ne întărim, nu desăvârşim în­zestrarea oştirei noastre în­­tr’un spirit agresiv, ci într’un spirit decis de apărare a ceea­­ce este al nostru”... Dela acest spirit se alimen­tează acţiunea de înalt interes naţional întreprinsă cu vigoare de conducători şi susţinută cu unanimitate de simţire şi de faptă, de toate conştiinţele ce­tăţeneşti şi româneşti. In acest spirit mărturisim şi mărturisirea lui este ecoul pu­ruri viu al istoriei şi tradiţiei noastre, în care vremea cea nouă vine să grefeze partea ei de suflet şi contribuţia ei ma­terială. Deci şi în apărarea a ceea ce este al nostru... nu poate suna pentru orice român, altfel, de­cât acel testament transmis de la Mircea cel Bătrân prin gra­iul lui Eminescu : „Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul”... Gustul apucător şi tentaţia invaziei nu le-am cunoscut dealungul trecutului nostru ci le-am înfruntat şi le-am biruit numai, oridecâte ori , din par­tea altora — ne-au ameninţat. „Un gând de pace” să ajutăm deci din răsputeri la desăvâr­şirea înzestrării oştirei. Acela care ţine în mâinile-I ferme şi August ocrotitoare, destinele poporului român, ne dă îndreptarul de lumină prin zilele tulburi ce ne încearcă. „O politică paşnică — dar şi hotărîtă”... Iată porunca su­premă a ceasului de faţă. ЛПЯЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЯЛПЛПЛПЛЛЛЛЛЛЛЛ1М\ЛЛЛПЛЛЛЛЛЛЛЛЯП*4ЛПД, VASELE DE RĂZBOI GERMAN, IN CONSTRUCŢIE, SUNT ECHIPATE CU TUNURI DE 375 MM. LONDRA, 13 (Rador). — Redac­torul naval al ziarului „Daily Tele­­graph”, examinând construcţiile na­vale germane în curs, constată că personalul ocupat în şantiere este mult mai numeros ca în 1914, dar ca munca sa este de o calitate infe­rioară. La Wilhelmshafen lucrează 34.000, iar la Kiel 40.000 de lucrători, ceea­ce înseamnă că personalul este de 12 ori mai numeros ca în 1933. S-au ivit greutăţi deoarece planu­rile prevedeau o construcţie prea uşoară a contra-torpiloarelor. In mai multe rânduri a fost nevoe de întă­rirea lor în partea centrală, căci în unele cazuri supra­structura a cedat în centru cu cinci centimetri. Maşinile nu funcţionează bine şi se citează pilde de torpiloare rămase în pană, care au trebuit să fie re­morcate până in port. Niciun vapor german nu este înar­mat până acum cu tunuri mai mari de 275 mm., dar cele patru vapoare de linie aflate în construcţie vor fi înarmate cu tunuri de 375 mm. Unele defecte de material au apă­rut în cursul exerciţiilor de tragere, ivindu-se crăpături la turele, după câteva salve. Redactorul naval precizează că a­­rama a fost înlocuită prin aliaje u­­şoare. Consecinţa este că tunurile se uzează mai repede, iar apa de mare are un efect corosiv asupra acestor aliaje. In încheere, ziarul arată că singu­rele vapoare germane de linie com­plet terminate sunt „Gneisenau” şi „Scharnhorst”, care posedă amân­două baterii anti-aeriene de o efica­citate excepțională. ARMATA MOTORIZATA FRANCEZA Car de asalt francez l PE FRONTUL DE VEST Infanterist german la un post de observaţie pe frontul de vest GUVERNUL JAPONEZ DEMISIO­NEAZĂ ASTĂZI TOKIO, 13. (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Ştefani”, află că guvernul Abe va demisiona Du­minecă 14 Ianuarie şi că principele Konoye va fi însărcinat cu form­­­­rea noului cabinet. MARI MANEVRE IN STATELE­ UNITE WASHINGTON, 13. (Rador).— Im­portante manevre combinate ale ar­matei şi marinei se vor desfăşura în California. In acest scop, 5000 soldaţi părăsesc azi Tacoma (Washington), pe bordul a trei convoiuri, escortate de mai multe vase de război. Un alt convoi cu o mie de soldaţi va transporta şi un important material de artile­rie grea şi unităţi motorizate, în timp ce 1500 soldaţi vor sosi în Ca­lifornia pe uscat. Faza cea mai importantă a mane­vrelor va consista în debarcarea materialului şi transportarea lui la uscat cu ajutorul unor vase mici, sub focul inamicului. AVION GERMAN DOBORÂT IN MAREA NORDULUI LONDRA, 13 (Rador). — Avionul german doborît la Firth of Forth Sâmbătă dimineaţa de avi°ane bri­tanice era un aparat „Heinkel“ de bombardament. După atac, avionul german s-a scoborît vertical spre su­prafața mării, dar aviatorii englezi şi-au dat seama că aceasta nu con­stituia o manevră normală. Un pilot britanic a coborît până la 25 de metri deasupra mării și a continuat să tragă asupra avionului german, care amerizase. Din aparatul german a ieșit un aviator cu o barcă de cauciuc. Câteva minute mai târziu, avionul german a dispărut în adânc. O barcă britanică a salvat pe aviatorul ger­man, care a comunicat că ceilalți trei membri ai echipajului fuseseră omorîți în cursul luptei. Inundaţii în Libia TRIPOLIS, 13 (Rador).— O ploaie torenţială, fapt cu totul excepţio­nal în Libia, a inundat mai multe zone din provincia Fezzan, şi mai ales regiunea Murzuk. Mai multe case ale indigenilor au fost distruse. Cinci oameni şi nu­meroase vite au pierd * CA UN OMAGIU AL MUNCII SALE NEOBOSITE, D. MINISTRU MITRĂ CONSTANTINESCU ESTE RUGAT SĂ ACCEPTE PREŞEDINŢIA CELUI MAI FRUMOS COMITET CETĂŢENESC DE INIŢIATIVĂ PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI D. profesor universitar Victor Iul­­covici, secretar general al Frontului Renaşterii naţionale a ţinut ori, ca în numele fruntaşilor vieţii noastre intelectuale şi economice să facă d-lui Mitiţă Constantinescu mini­strul Finanţelor o impresionantă comunicare, prin care iniţiatorul ideii bonurilor pentru înzestrarea armatei este rugat să accepte preşe­dinţia unui comitet cetăţenesc de iniţiativă, compus din aproape în­treaga elită a Capitalei. Comunicarea aceasta, pornită din­­tr’un spontan elan de recunoştinţă cetăţenească, faţă de acela care zi de zi s’a străduit pentru încoronarea unui­­ desăvârşit succes a operii de înzestrare a armatei, constitue, cre­dem cea mai frumoasă recompen­să și cel mai frumos omagiu pe care opina publică prin glasul d-lui pro­fesor Victor Vâlcovici le acordă d-lui ministru Mitiță Constantinescu. Opera aceasta de înzestrare a ar­matei printr’o emisiune de bonuri, ideală cu atâta modestie de mini­strul Finanţelor noastre, operă că­reia d. Mitiţă Constantinescu i-a închinat toată puterea sa de muncă în serviciul Patriei, a dat rezultatele binemeritate de acela care a ştiut să răscolească toate conştiinţele ro­mâneşti, înmănunchindu-le pentru înzestrarea scumpei noastre oştiri, înconjurat de afecţiunea şi oma­giul adus laborioasei sale activităţi, d. ministru al Finanţelor poate fi încredinţat de rodul bogat pe care entuziasmul şi patriotismul tuturo­ra, îl va aduce operii de înzestrarea armatei. COMUNICAREA D-LUI PROF. VICTOR VÂLCO­­VICI­ ­ Secretarul general al Frontului Renaşterii Naţionale d. prof. univer­sitar Victor Vâlcovici a trimis d-lui ministru Mitiţă Constantinescu a­­ceastă impresionantă comunicare : „Animaţi de dorinţa de a fi cât mai utili ţării în opera de colectare a obolului obştesc pentru înzestra­rea armatei şi încălziţi de flacăra unui entusiast fără margini, pe care o purtaţi pretutindeni cu pres­tigiu şi cu o înălţătoare pasiune, ne-am constituit într’un comitet ce­tăţenesc în scopul de a prilejui mo­bilizarea tuturor bunelor intenţii. „Aducându-vă aceasta la cunoş­tinţă, vă rugăm să acceptaţi a pa­trona strădania noastră cetăţenea­scă, pornită din cuget curat pentru a o înscrie cu cel mai mare folos în linia nobilei acţiuni de strângerea rândurilor în faţa primejdiei, acţiu­ne pe care o conduceţi cu atâta com­­petiţă şi cu atâta sacrificiu de sine“. Preşedinte, VICTOR VÂLCOVICI Membrii: prof. Gh. Alexianu, re­zident regal; general Victor Dom­brovsky, primarul municipiului; ge­neral Rodrig Medreamui­, prefectul poliţiei; colonel Victor Nanu pre­fectul judeţului Ilfov; D. Ernest Ene; prof. dr. N. Gheorghiu; prof. dr. C. Bungeţeanu; prof. ,N S. Pe­­nescu; D. P. Niculescu-Ritz; D. D. Negel; D. Mociorniţa; inginer Cezar Popescu; general Papazoglu; Ale­xandru Sam­oil; Georgescu­ Delafras; inginer C. Orghidan; A. Zănescu; A. Axenfeld; dr. V. Fildermann; Maxi­imian Sanielevici; Nicolae Tanaso­­ca; Fr. Rochus; K. Zambaccian; Ste­fan Djaburov; preot prof univ. P. Vintilescu; C. I. Vasilescu-Duca; arh. A. Cuhna; Eremia Muntenescu; N. N. Ioaniţiu; Gh. Iorgu Dorojan; Bucur Bunescu; Nicu Petrescu; Vir­gil Petrescu; D. Dumitrescu-Militari; N. Atanasiu-Peleanu; Paul Kamer­­ling; I. Karmitz; Sigmund Bîrlm­ann; Chr. Penescu-Kertsch ; • Bernard Kaufmann,, Iosif Waiszmann;. Şte­fan Georgescu, secretar F. R. N. pen­tru judeţul Ilfov; Mitică Simion; N. Martin; Ştefan Moţoiu; Iulian Pe­ter, secretarul general аГ­ reziden­sei­­ regale Bucegi. RĂSPUNSUL D-LUI MI­NISTRU DE finanțe Adânc impresionat de acest mare gest patriotic, pornit din iniţiativa fruntaşilor Capitalei, d. ministru de Finanţe Mitiţă Constantinescu,­­ a trimis d-lui profesor universitar Vic­tor Vâlcovici, următorul răspuns : „Am luat cunoştinţă cu nespusă bucurie de comunicarea pe care mi-aţi făcut-o referitoare la consti­tuirea din proprie iniţiativă în Ca­pitala Ţării, a unui comitet cetăţe­nesc cu scopul de a sprijini marea operă de înzestrare a scumpei noa­stre oştiri, cum şi de propunerea pe care mi-o faceţi ca să patronez această patriotică strădanie cetă­ţenească şi odată cu răspunsul meu că acept în totul propunerea fă­cută, vă rog să primiţi şi să trans­miteţi şi celorlalţi domni membri ai comitetului, viile mele mulţumiri şi întreaga admiraţie pentru această frumoasă manifestare patriotică. Ministrul Finanţelor, M. CONSTANTINESCU Lupta pe care d. Mitiţă Constanti­nescu o desfăşoară pentru desăvâr­şirea înzestrării oştirii­ noastre, con­stitue una din­ cele mai frumoase pagini de muncă şi abnegaţie în­scrisă în Cartea Neamului. D. MITIŢĂ CONTANTINESCU AMICIŢIA BULGARO-TURCA Un comunicat oficial bulgar SOFIA, 13. (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite următorul comunicat oficial : întrevederea ce a avut loc între d. Kiosselvanoff, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de Afaceri Străine al Bulgariei, şi d. Menemencioglu, secretar general al ministerului de Afaceri Străi­ne al Turciei, a dat prilejul să se noteze încă odată desvoltarea ami­ciţiei cordiale ce a urmat după tratatul bulgaro-turc din 18 octom­brie 1925 şi să confirme concordanţa completă a punctelor lor de ve­dere în ce priveşte menţinerea păcii în Balcani şi salvgardarea neutralităţii proclamate de guvernul bulgar. Această întrevedere a permis deasemeni să se scoată în evidenţă că măsurile recent adoptate de guvernele bulgar şi turc în ce pri­veşte retragerea trupelor de la frântirea comună au constituit o nouă manifestare a politicei de amiciţie plină de încredere ce există între cele două ţări. S’a constatat că hotărîrea guvernului turc, de a respecta neutra­litatea Bulgariei, şi aceea a guvernului bulgar, de a veghea la stricta observare a acestei neutralităţi, sunt în întregime conforme cu exi­genţele politicei urmate de cele două ţări şi cu acelea ale relaţiilor lor de bună vecinătate. REPORTERII AMERICANI PE FRONT Reporterul american Jordan, vizitând frontul german, In tovărăşia câtorva ofiţeri germani

Next