România - Provincie, ianuarie 1940 (Anul 3, nr. 584-599)
1940-01-16 / nr. 584
4 Amdl 111 No. 584 Serviciul Publicității 4.89.05 c pagini LEI Pasagiul Victoria -Г IMU aME TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. Provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 Calea Victoriei 50 Direcţia şi Redacţia: Scara B Et I Administraţia: Scara C. EI 1 BIROURILE W/WWWWWUWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWUWWWW O politică paşnică dar şi hotăr Sunt cuvintele pline de înţelepciune şi de fermitate pe care Maiestatea Sa Regele le-a rostit recent : „Evenimente independente de voinţa noastră şi hotărît nedorite de noi, au făcut că în anul de a trecut şi în acela care vine efortul de căpetenie ce va trebui realizat este perfectarea şi desăvârşirea apărării naţionale. Niciodată această expresie, care adesea s-a considerat ca o formulă administrativă, nu ia un înţeles mai viu şi mai puternic decât astăzi : apărarea naţională. Ea conţine scurt şi lămurit politica noastră paşnică, dar şi hotărîtă... Cuvintele Suveranului şi Augustele îndrumări pe care le cuprind, corespund odată mai mult — cu o înaltă vibraţie nouă în pragul acestui an — sentimentului însuş al poporului nostru regăsit astăzi în efortul, comun, de solidarizare şi de realizare, pe care-l impun destinele naţionale. Cu ochii ţintă la viitor, trebue să ne adunăm toate puterile pentru a-i asigura temeliile. Cu încordări dârze şi conţinute, trebue să ne pregătim liniştea dorită. Calmul la care râvnim, al zilelor ce vor veni, nu se poate câştiga la loterie. Certitudinile la care râvnim nu le putem lăsa diriguite de jocul întâmplării, atât de capricioase în salturile ei de pândă şi de primejdii. Mărturisindu-Şi bucuria şi încrederea reînoită în puterea morală a soldatului român, Maiestatea Sa Regele adăuga— în urma petrecerii Crăciunului între ostaşii care stau de strajă la graniţa de vest — acest adevăr care, cunoscut şi înţeles în afară, se cuvine înţeles în toată adâncimea şi mai ales înfăptuit pe o cât mai largă întindere, înlăuntrul ţării : „Nu ne întărim, nu desăvârşim înzestrarea oştirei noastre într’un spirit agresiv, ci într’un spirit decis de apărare a ceeace este al nostru”... Dela acest spirit se alimentează acţiunea de înalt interes naţional întreprinsă cu vigoare de conducători şi susţinută cu unanimitate de simţire şi de faptă, de toate conştiinţele cetăţeneşti şi româneşti. In acest spirit mărturisim şi mărturisirea lui este ecoul pururi viu al istoriei şi tradiţiei noastre, în care vremea cea nouă vine să grefeze partea ei de suflet şi contribuţia ei materială. Deci şi în apărarea a ceea ce este al nostru... nu poate suna pentru orice român, altfel, decât acel testament transmis de la Mircea cel Bătrân prin graiul lui Eminescu : „Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul”... Gustul apucător şi tentaţia invaziei nu le-am cunoscut dealungul trecutului nostru ci le-am înfruntat şi le-am biruit numai, oridecâte ori , din partea altora — ne-au ameninţat. „Un gând de pace” să ajutăm deci din răsputeri la desăvârşirea înzestrării oştirei. Acela care ţine în mâinile-I ferme şi August ocrotitoare, destinele poporului român, ne dă îndreptarul de lumină prin zilele tulburi ce ne încearcă. „O politică paşnică — dar şi hotărîtă”... Iată porunca supremă a ceasului de faţă. ЛПЯЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЯЛПЛПЛПЛЛЛЛЛЛЛЛ1М\ЛЛЛПЛЛЛЛЛЛЛЛЯП*4ЛПД, VASELE DE RĂZBOI GERMAN, IN CONSTRUCŢIE, SUNT ECHIPATE CU TUNURI DE 375 MM. LONDRA, 13 (Rador). — Redactorul naval al ziarului „Daily Telegraph”, examinând construcţiile navale germane în curs, constată că personalul ocupat în şantiere este mult mai numeros ca în 1914, dar ca munca sa este de o calitate inferioară. La Wilhelmshafen lucrează 34.000, iar la Kiel 40.000 de lucrători, ceeace înseamnă că personalul este de 12 ori mai numeros ca în 1933. S-au ivit greutăţi deoarece planurile prevedeau o construcţie prea uşoară a contra-torpiloarelor. In mai multe rânduri a fost nevoe de întărirea lor în partea centrală, căci în unele cazuri suprastructura a cedat în centru cu cinci centimetri. Maşinile nu funcţionează bine şi se citează pilde de torpiloare rămase în pană, care au trebuit să fie remorcate până in port. Niciun vapor german nu este înarmat până acum cu tunuri mai mari de 275 mm., dar cele patru vapoare de linie aflate în construcţie vor fi înarmate cu tunuri de 375 mm. Unele defecte de material au apărut în cursul exerciţiilor de tragere, ivindu-se crăpături la turele, după câteva salve. Redactorul naval precizează că arama a fost înlocuită prin aliaje uşoare. Consecinţa este că tunurile se uzează mai repede, iar apa de mare are un efect corosiv asupra acestor aliaje. In încheere, ziarul arată că singurele vapoare germane de linie complet terminate sunt „Gneisenau” şi „Scharnhorst”, care posedă amândouă baterii anti-aeriene de o eficacitate excepțională. ARMATA MOTORIZATA FRANCEZA Car de asalt francez l PE FRONTUL DE VEST Infanterist german la un post de observaţie pe frontul de vest GUVERNUL JAPONEZ DEMISIONEAZĂ ASTĂZI TOKIO, 13. (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani”, află că guvernul Abe va demisiona Duminecă 14 Ianuarie şi că principele Konoye va fi însărcinat cu formrea noului cabinet. MARI MANEVRE IN STATELE UNITE WASHINGTON, 13. (Rador).— Importante manevre combinate ale armatei şi marinei se vor desfăşura în California. In acest scop, 5000 soldaţi părăsesc azi Tacoma (Washington), pe bordul a trei convoiuri, escortate de mai multe vase de război. Un alt convoi cu o mie de soldaţi va transporta şi un important material de artilerie grea şi unităţi motorizate, în timp ce 1500 soldaţi vor sosi în California pe uscat. Faza cea mai importantă a manevrelor va consista în debarcarea materialului şi transportarea lui la uscat cu ajutorul unor vase mici, sub focul inamicului. AVION GERMAN DOBORÂT IN MAREA NORDULUI LONDRA, 13 (Rador). — Avionul german doborît la Firth of Forth Sâmbătă dimineaţa de avi°ane britanice era un aparat „Heinkel“ de bombardament. După atac, avionul german s-a scoborît vertical spre suprafața mării, dar aviatorii englezi şi-au dat seama că aceasta nu constituia o manevră normală. Un pilot britanic a coborît până la 25 de metri deasupra mării și a continuat să tragă asupra avionului german, care amerizase. Din aparatul german a ieșit un aviator cu o barcă de cauciuc. Câteva minute mai târziu, avionul german a dispărut în adânc. O barcă britanică a salvat pe aviatorul german, care a comunicat că ceilalți trei membri ai echipajului fuseseră omorîți în cursul luptei. Inundaţii în Libia TRIPOLIS, 13 (Rador).— O ploaie torenţială, fapt cu totul excepţional în Libia, a inundat mai multe zone din provincia Fezzan, şi mai ales regiunea Murzuk. Mai multe case ale indigenilor au fost distruse. Cinci oameni şi numeroase vite au pierd * CA UN OMAGIU AL MUNCII SALE NEOBOSITE, D. MINISTRU MITRĂ CONSTANTINESCU ESTE RUGAT SĂ ACCEPTE PREŞEDINŢIA CELUI MAI FRUMOS COMITET CETĂŢENESC DE INIŢIATIVĂ PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI D. profesor universitar Victor Iulcovici, secretar general al Frontului Renaşterii naţionale a ţinut ori, ca în numele fruntaşilor vieţii noastre intelectuale şi economice să facă d-lui Mitiţă Constantinescu ministrul Finanţelor o impresionantă comunicare, prin care iniţiatorul ideii bonurilor pentru înzestrarea armatei este rugat să accepte preşedinţia unui comitet cetăţenesc de iniţiativă, compus din aproape întreaga elită a Capitalei. Comunicarea aceasta, pornită dintr’un spontan elan de recunoştinţă cetăţenească, faţă de acela care zi de zi s’a străduit pentru încoronarea unui desăvârşit succes a operii de înzestrare a armatei, constitue, credem cea mai frumoasă recompensă și cel mai frumos omagiu pe care opina publică prin glasul d-lui profesor Victor Vâlcovici le acordă d-lui ministru Mitiță Constantinescu. Opera aceasta de înzestrare a armatei printr’o emisiune de bonuri, ideală cu atâta modestie de ministrul Finanţelor noastre, operă căreia d. Mitiţă Constantinescu i-a închinat toată puterea sa de muncă în serviciul Patriei, a dat rezultatele binemeritate de acela care a ştiut să răscolească toate conştiinţele româneşti, înmănunchindu-le pentru înzestrarea scumpei noastre oştiri, înconjurat de afecţiunea şi omagiul adus laborioasei sale activităţi, d. ministru al Finanţelor poate fi încredinţat de rodul bogat pe care entuziasmul şi patriotismul tuturora, îl va aduce operii de înzestrarea armatei. COMUNICAREA D-LUI PROF. VICTOR VÂLCOVICI Secretarul general al Frontului Renaşterii Naţionale d. prof. universitar Victor Vâlcovici a trimis d-lui ministru Mitiţă Constantinescu această impresionantă comunicare : „Animaţi de dorinţa de a fi cât mai utili ţării în opera de colectare a obolului obştesc pentru înzestrarea armatei şi încălziţi de flacăra unui entusiast fără margini, pe care o purtaţi pretutindeni cu prestigiu şi cu o înălţătoare pasiune, ne-am constituit într’un comitet cetăţenesc în scopul de a prilejui mobilizarea tuturor bunelor intenţii. „Aducându-vă aceasta la cunoştinţă, vă rugăm să acceptaţi a patrona strădania noastră cetăţenească, pornită din cuget curat pentru a o înscrie cu cel mai mare folos în linia nobilei acţiuni de strângerea rândurilor în faţa primejdiei, acţiune pe care o conduceţi cu atâta competiţă şi cu atâta sacrificiu de sine“. Preşedinte, VICTOR VÂLCOVICI Membrii: prof. Gh. Alexianu, rezident regal; general Victor Dombrovsky, primarul municipiului; general Rodrig Medreamui, prefectul poliţiei; colonel Victor Nanu prefectul judeţului Ilfov; D. Ernest Ene; prof. dr. N. Gheorghiu; prof. dr. C. Bungeţeanu; prof. ,N S. Penescu; D. P. Niculescu-Ritz; D. D. Negel; D. Mociorniţa; inginer Cezar Popescu; general Papazoglu; Alexandru Samoil; Georgescu Delafras; inginer C. Orghidan; A. Zănescu; A. Axenfeld; dr. V. Fildermann; Maxiimian Sanielevici; Nicolae Tanasoca; Fr. Rochus; K. Zambaccian; Stefan Djaburov; preot prof univ. P. Vintilescu; C. I. Vasilescu-Duca; arh. A. Cuhna; Eremia Muntenescu; N. N. Ioaniţiu; Gh. Iorgu Dorojan; Bucur Bunescu; Nicu Petrescu; Virgil Petrescu; D. Dumitrescu-Militari; N. Atanasiu-Peleanu; Paul Kamerling; I. Karmitz; Sigmund Bîrlmann; Chr. Penescu-Kertsch ; • Bernard Kaufmann,, Iosif Waiszmann;. Ştefan Georgescu, secretar F. R. N. pentru judeţul Ilfov; Mitică Simion; N. Martin; Ştefan Moţoiu; Iulian Peter, secretarul general аГ rezidensei regale Bucegi. RĂSPUNSUL D-LUI MINISTRU DE finanțe Adânc impresionat de acest mare gest patriotic, pornit din iniţiativa fruntaşilor Capitalei, d. ministru de Finanţe Mitiţă Constantinescu, a trimis d-lui profesor universitar Victor Vâlcovici, următorul răspuns : „Am luat cunoştinţă cu nespusă bucurie de comunicarea pe care mi-aţi făcut-o referitoare la constituirea din proprie iniţiativă în Capitala Ţării, a unui comitet cetăţenesc cu scopul de a sprijini marea operă de înzestrare a scumpei noastre oştiri, cum şi de propunerea pe care mi-o faceţi ca să patronez această patriotică strădanie cetăţenească şi odată cu răspunsul meu că acept în totul propunerea făcută, vă rog să primiţi şi să transmiteţi şi celorlalţi domni membri ai comitetului, viile mele mulţumiri şi întreaga admiraţie pentru această frumoasă manifestare patriotică. Ministrul Finanţelor, M. CONSTANTINESCU Lupta pe care d. Mitiţă Constantinescu o desfăşoară pentru desăvârşirea înzestrării oştirii noastre, constitue una din cele mai frumoase pagini de muncă şi abnegaţie înscrisă în Cartea Neamului. D. MITIŢĂ CONTANTINESCU AMICIŢIA BULGARO-TURCA Un comunicat oficial bulgar SOFIA, 13. (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite următorul comunicat oficial : întrevederea ce a avut loc între d. Kiosselvanoff, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de Afaceri Străine al Bulgariei, şi d. Menemencioglu, secretar general al ministerului de Afaceri Străine al Turciei, a dat prilejul să se noteze încă odată desvoltarea amiciţiei cordiale ce a urmat după tratatul bulgaro-turc din 18 octombrie 1925 şi să confirme concordanţa completă a punctelor lor de vedere în ce priveşte menţinerea păcii în Balcani şi salvgardarea neutralităţii proclamate de guvernul bulgar. Această întrevedere a permis deasemeni să se scoată în evidenţă că măsurile recent adoptate de guvernele bulgar şi turc în ce priveşte retragerea trupelor de la frântirea comună au constituit o nouă manifestare a politicei de amiciţie plină de încredere ce există între cele două ţări. S’a constatat că hotărîrea guvernului turc, de a respecta neutralitatea Bulgariei, şi aceea a guvernului bulgar, de a veghea la stricta observare a acestei neutralităţi, sunt în întregime conforme cu exigenţele politicei urmate de cele două ţări şi cu acelea ale relaţiilor lor de bună vecinătate. REPORTERII AMERICANI PE FRONT Reporterul american Jordan, vizitând frontul german, In tovărăşia câtorva ofiţeri germani