România - Capitala, iunie 1940 (Anul 3, nr. 735-749)
1940-06-16 / nr. 735
TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52.09 Redacţia 5.57.76. provincia interurban 41. Administraţia 5.57.77 _________ Serviciul Publicităţii 4.89.05 ROURiLE DUMINICA 16 IUNIE 1940 16 pagini 3 LEI Anul III NO. 735 C. „ ArinflffîiKtrada": Scara C. Ct -FRONTULUI RENAŞTERII NAŢIONALE Calea Victoriei 50 Qîreefia îl Reflacţias Scarst ВЕИ ^ VWWVWWWMWWWWWWW IVVVWWWVWWWVWWWVVWWWWJWAWWIWWVWVWVMWWMWWIIW» MONARHIA ACTIVA Pe marginea volumelor „Cuvântările Regelui Carol II(I : 1930-1940 Era nevoie de acest îndreptar monarhic. De acest document al Istoriei create şi trăite. Urmărind aşa, pas cu pas, desfăşurarea cronologică a evenimentelor, unde prezenţa Suveranului a fost întotdeauna activă, hotărîtoare, perseverentă; reconstituim nu numai zece ani de Domnie, nu numai zece ani din Istoria ţării; reconstituim şi substanţa unei reînvigorate doctrine monarhice. Fără îndoială puterea învăluitoare a cuvântărilor regale, accentele pe rând ferme şi înduioşate, arta în sine a acestor rostiri, caracterul problemelor din atât de diverse domenii identificate în soluţia lor cea mai justă, cea mai realistă, cea mai clar adaptată împrejurărilor schimbătoare şi elementului nostru uman, naţional, permanent, fără îndoială că numai atât ar ajunge pentru a face din această operă o carte de căpătâiu. Dar nu pentru asemenea frumuseţi şi valori în puritatea lor din afară de timp şi de spaţiu, ne sunt scumpe aceste rostiri regeşti. Le pogorîm pe pământ. Iar în rostul lor concret, se dovedesc încă mai preţioase. Căci nu s’au mărginit să interpreteze Istoria. Au creiat Istoria unei decade româneşti. Ne amintim că diferitele doctrine monarhice, învăţate pe băncile Facultăţii la cursurile de drept constituţional, ne-au îmbâcsit mintea cu o sumă de abstracţiuni şi considerente juridicoconstituţionale, care nu mai aveau contact cu nici o realitate. Ne mai amintim, că în cărţile diferiţilor teoreticieni, chiar ale celor mai fanatici scutieri ai principiului monarhic, realitatea se împotmolea confuză, asfixiată, tot din pricina excesului de argumentare în vid, în logica desincarnată. Noi am avut şi avem sub ochi ilustrarea cea mai desăvârşită a monarhiei active, reprezintată printr-un mare Rege, care împlinindu-şi o împovărată misiune a reorganizat — am putea spune: haosul. Ne-a scos la liman. A îndepărtat tot ce era putred şi nărăvit în materialul uman al guvernărilor. A verificat superstiţii constituţionale şi de altă natură. A pus degetul pe rănile noastre sociale. Ne-a disciplinat munca şi firea. A organizat tineretul, adică a pregătit viitorul. Ne-a adus în faţa evenimentelor actuale, atât de decisive pentru destinul naţiei noastre în Europa de mâine, ne-a adus axaţi pe câteva idei forţe şi susţinuţi de o consolidată armătură materială. Nu ştiu în ce compartiment ar putea fixa constituţionaliştii şi teoreticienii monarhiei această Domnie. Şi nici nu interesează, fiindcă s’a încheiat ciclul deşartelor ficţiuni doctrinare. Cuprinzând însă faptele istoric, văzând şi interpretând istoric, rolul covârşitor al Regelui Carol II în Renaşterii Românie! de azi, striveşte orice apologie în spiritul osificat al constituţionaliştilor de odinioară. Realitatea a spulberat fantoma cuvintelor şi formulelor. Trăim această realitate. Ne apără această realitate. Pe când cei care s’au închinat exclusiv la fantomele cuvintelor şi formulelor, le ispăşesc amar. Iată de ce atât de stăruitor ne-am oprit la valoarea documentară, trăită, cronologic confirmată, a celor două volume care închid în scoarţele lor „Cuvântările Regelui Carol II”, din primul deceniu al Domniei. Iată de ce am sacrificat, rezervându-ne alt prilej, sublinierea paginilor de frumuseţe în sine şi de înălţare în sine. Iată de ce în primul rând căutăm elementele monarhiei active, într’o operă în care întotdeauna cuvântul a pregătit, a susţinut, a dinamizat, a desăvârşit o acţiune. Este poate acesta, caracterul dominant. Se vădeşte din separarea cronologic,că a cuvântărilor pe cicluri de realizări, o metodă aproape permanentă de creaţie. Problema nu e prezintată sub aspectul ei cel mai ademenitor. Dimpotrivă. Sunt invocate toate dificultăţile, toate obstacolele. Dar tocmai pentru înfrângerea acestor dificultăţi şi obstacole, se face apel la credinţă, la energie, la perseverenţă, căci nimic durabil nu este creiat în lume fără durerile facerii. Şi totul purcede dela mic la mare, dela un nucleu al realizărilor, dela o experienţă care se complectează cu alte experienţe. Astfel urmărim etapele înarmării, an de an, dela întâiul legământ faţă de oştirea Regelui şi a ţării în ziua încoronării, cu prilejul succesiv al diferitelor manevre unde se verifica progresul înarmărilor, până la ultimile cuvântări din acest an, când ne încumetăm a privi viitorul cu grijă, dar nu cu temerea din 1930. Astfel urmărim tenacitatea ideii regeşti de a salva şi disciplina tineretul, în succesivele etape de desvoltare, începând cu cercetăşia de odinioară şi sfârşind cu admirabila organizare din „Straja Ţării”. Astfel urmărim ciclul preocupărilor sociale, de la celula cea mai vitregită şi numeroasă a satului, investigată la încăput în realităţile sale, stimulată prin iniţiative izolate şi experimentale, pusă astăzi în al doilea rang al preocupărilor, după armată. Astfel urmărim tenacea grijă pentru adaptarea şcolii la realităţile noastre sociale şi economice, cu progresul ideilor şi înfăptuirilor de la an la an, astfel biruinţa bisericii vii; astfel urmărim grija pentru primatul cultural, pentru încurajarea geniului creator naţional şi pentru statornicirea unor condiţii care să scoată creatorul din robia materială. Şi tot astfel, urmărim, încă de la urcarea în scaunul Ţării, până în ziua când a fost învoită noua Constituţie, mai întâi apelurile la unirea şi pacea lăuntrică, mai apoi diferitele strădanii pentru a potoli zavistia partidelor, în sfârşit hotărîrea mântuitoare, rapidă dar îndelung incubată, de a pune capăt zaverelor de partid politic. Toate au trecut printr’o perioadă de preparaţie, cuvântarea anunţa ori îndemna o iniţiativă; printr’o a doua perioadă de experienţe şi de prime nuclee ale realizărilor, cuvântarea sau cuvântările subliniau luptele cu dificultăţile şi marcau o mai energică voinţă de a birui, pentru ca în sfârşit. In cuvântarea finală, când o reformă, o lege, o instituţie, încununau strădania, preocupările să se îndrepte mai departe, încadrând realizarea de eri într’un spaţiu mai vast al realizărilor de mâine. Toate au crescut organic, iar cuvântarea Regelui vestea o faptă în pregătire, în curs sau în încheere, nu exprimau un simplu deziderat lăsat la a altora îndeplinire. Fiindcă deziderat rămânea, fără perseverentă veghe regeasca. Nu alcătuiesc acestea toate breviarul monarhiei active? Nu e martoră Țara din 1940 în contrast cu Ţara din 1930; nu e mărturia cea mai vie a acestei providenţiale monarhii active, încarnată de marele nostru Rege? Am cuteza a spune că volumele cuvântărilor editate de „Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol II”, alcătuiesc aspra confesiune a unui suflet care nu s’a descurajat niciodată, a biruit toate rezistenţele materiei, a animat inerţia materiei. Biruinţa stă înscrisă în realitatea României de azi. In identificarea României de azi cu destinul Monarhiei şi al Dinastiei. Cum s’a desăvârşit această identificare după hiatusul Restauraţiei, vom încerca a lămuri mâine, urmărind mai de-aproape textul cuvântărilor regeşti. CEZAR PETRESCU M. S. REGELE 1ЛЭЛЛЛЛЛЛЛЛЯЛЛЛЛЛЛЛЛ11 ? TRUPELE SPANIOLE AU OCUPAT ORAŞUL TANGER Ocuparea, efectuată de acord cu autorităţile internaţionale, a fost făcută pentru a se garanta neutralitatea acestei zone TANGER, 14 (Rador). _ Cores,pondentul agenţiei „Reuter" transmite: Oraşul Tanger a fost ocupat Vineri de 1200 soldaţi marocani spanioli, de acord cu autorităţile franceze. Situaţia este calmă. Zona va continua să fie administrată sub regimul statutului Internaţional. Autorităţile spaniole afirmă că măsura a fost luată numai pentru a se menţine ordinea. RELATAREA AGENŢIEI „REUTER» MADRID. 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter transmite : Se anunţă că guvernul spaniol a trimis trupe să ocupe Tangerul pentru a garanta neutralitatea acestei zone internaţionale. Se adaugă că ocuparea a fost efectuată de acord cu autorităţile internaţionale.- . - ' - O NOTA OFICIALA MADRID, 14 oficială privitoare la ocuparea Tangerului spune: „Cu scopul de a se garanta neutralitatea zonei şi oraşului Tanger, guvernul spaniol a hotărît să se însărcineze provizoriu cu serviciile de pază", poliţie şi securitate" în zona internaţională şi in acest scop, trupe marocane au sosit la Tanger Vineri (Rador). — O notă dimineaţă. Toate serviciile funcţionează normal. CE TRUPE AU OCUPAT ORAŞUL TANGER. 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani" transmite: Vineri în zori, un corp expediţionar spaniol, compus din trupe motorizate, cavalerie, artilerie şi baterii antiaeriene, provenind din zona spaniolă vecină, a ocupat zona şi oraşul Tanger. Forţe navale spaniole au ocupat portul oraşului. Ocupaţia a fost primită cu bucuşi entuziasm de către colonia spaniolă şi de indigeni. PUNCTELE STRATEGICE |N MÂINILE SPANIOLILOR TANGER, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Stefani" transmite: Trupele spaniole s’au fixat solid pe principalele puncte strategice din Tanger şi dela frontiera zonei internationale. Nu s’a produs nîciun incident. f.i TRUPELE GERMANE AU INTRAT IN PARIS Marile uzine de armament de la periferiile Parisului a fost aruncate în aer WASHINGTON, 14 (Rador). Corespondentul agenţiei Ştefani transmite: Ambasadorul Statelor Unite în Franţa, d- Bullitt, a înştiinţat Departamentul de Stat, prin mijlocirea ambasadorului american pe lângă guvernul polonez din Franţa, d. Biddle, că trupele germane se află „înlăuntrul porţilor î Parisului”. In mesagiul, care a fost PARIS, 14 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite : In momentul intrării germanilor în Paris, trupele inamice venind din toate direcţiile, oraşul părea Vineri dimineaţă aproape „ pustiit’. Magazinele erau închise cu obloanele trase. Cea mai mare parte a francezilor cari nu părăsiseră oraşul au rămas în locuinţele lor. Oraşul era făcut ca un mormânt. Clădirile şi podurile au fost lăsate transmis la ora 24 (Greenwich). Bullitt adăuga că liniştea domneşte în oraş. AVANTGARZILE GERMANE AU PĂTRUNS IN PARIS PRIN POARTA SAINT-DENIS GENEVA, 14. (Rador). — Corespondentul agenţiei „Ştefani” anunţă: In zorii zilei de Vineri, avantgărzile germane au pătruns în Paris prin poarta Saint-Denis, neatinse, dar marile uzini de armament dela periferia Parisului au fost aruncate în aer. Cardinalul Suhard, arhiepiscopul Parisului, nu a părăsit orașul. COMUNICATUL OFICIAL GERMAN ANUNTA INTRAREA TRUPELOR IN PARIS BERLIN, 14 (Rador). — Marele cartier general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : Prăbuşirea totală a întregului front francez între Canalul Mânecii şi linia Maginot, lângă Montmedy, a făcut să eşueze intenţia primitivă a conducerii franceze de a proceda la apărarea capitalei Franţei. In consecinţă, Parisul a fost declarat oraş deschis. Trupele germane victorioase pătrund în acest moment în Paris. TRUPELE ENGLEZE AU INTRAT IN FOC LONDRA, 14 (Rador). — Ministerul Informaţiilor comunică: La sud de Sena, trupele engleze de curând sosite din Anglia, au luat poziţie alături de camarazii lor francezi. ştirile primite până acum arată că curajoasa şi hotărîta disciplină a acestor trupe a produs un excelent efect şi a contribuit mult la menţinerea moralului trupelor aliate, ce luptă fără încetare pentru a opri înaintarea germană. CE PIERDE FRANŢA PRIN OCUPAREA PARISULUI BERLIN, 14 (Rador).— Intr’un raport din sursă autorizată ce a fost remis agenţiei DNR, se precizează între altele: Prin ocuparea Parsiului Franţa pierde unul din centrele cele mai importante ale industriei ei de armament şi ale economiei franceze în general. Cu toate sforţările făcute pentru descentralizarea industriei, mari părţi din industria franceză de război au rămas la Paris şi în împrejurimile Parisului. Pierzând Parisul, Franţa pierde deci, jumătate din capacitatea industriei ei pentru fabricarea motoarelor de avion şi mai mult de jumătate din producţia accesoriilor de avion. TOATE CLĂDIRILE LA BERLIN VOR FI PAVOAZATE TIMP DE TREI ZILE BERLIN, 14 (Rador). Agenţia DNR transmite: Pentru a sărbători marea victorie obţinută de trupele germane din Franţa, victorie ce a fost încoronată prin ocuparea Parisului, precum şi pentru a sărbători terminarea victorioasă a luptei eroice din Norvegia. Fuehrerul a dat ordin ca toate clădirile să fie pavoazate timp de trei zile, aducându-se astfel omagii soldaţilor germani. Clopotele bisericilor vor suna zilnic câte 15 minute. ÎNALTUL comandaMENT FRANCEZ VREA SA EVITE LUPTELE DE STRADA DIN PARIS TOURS, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter anunţă că reprezentantul ministerului de Război şi francez a declarat că înaltul comandament francez vrea să evite luptele de stradă în Paris. " Dacă forţele franceze vor fi nevoite să se mai retragă, ele vor lupta în împrejurimile capitalei şi vor reface liniile înapoia Parisului. Toate dispoziţiunile au fost luate pentru a asigura executarea acestei manevre. Trupele franceze luptă cu cea mai mare hotărâre, dar trebue să facă faţă unui inamic, care dispune de efective şi arme cu mult superioare. Numeroase divizii franceze luptă, fără odihnă de zece zile în şir, pe când germanii au putut arunca în luptă, în momentul critic, trupe proaspete la două sau trei zile. CE SCRIE PRESA ITALIANA ROMA. 14 (Rador). — Agenţia .Ştefani" transmite: Cu titluri enorme pe întreaga pagină întâi, ziarele anunţă intrarea trupelor victorioase germane în Paris. „Germanii au dat o lovitură drept în inimă Franţei, subliniază „Tribuna",căci această metropolă rezuma toate tradiţiile, toată istoria şi toată viaţa naţiunii franceze şi constituia centrul de neînlocuit al Imperiului său". Ziarul arată, pe de altă parte, că Parisul a căzut în împrejurări mult mai grave decât în 1871, căci atunci el a rezistat mai multe luni în timp ce astăzi, o săptămână abia după începerea atacului german contra liniei Weygand, — situată la 100 km, distanță— Capitala s’a predat. „Orașul era tăcut ca un mormânt" Aspecte din Paris, cu câteva zile înainte de intrarea trupelor germane. In primul plan se văd baricadele ce se pregăteau în cazul unei eventuale apărări a Capitalei Franţei t