România - Capitala, iunie 1940 (Anul 3, nr. 735-749)
1940-06-16 / nr. 735
camdar IUNIE 19 40 Sâmbătă Zile trecute 166 Zile rămase 200 Ortodox : Sf. Prof. Amos Catolic Sf. Vitu . , Protestant : Vitus Ebraic : 9 Siv. 5700 S. Behalose Răsăritulsoarelui- 4.30 Apusul soarelui 20.01. . VREMEA Buletinul Institutului Meteorologic Central Temperatura maximă de eri a atins 27 gr. la T. Măgurele şi 17 gr. la ,Predeal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat intre: 19 gr. la Buzău şi 5 gr. la Predeal. Presiunea în uşoară creştere variază între: 765 mm. la Balcic şi 760 mm. la Oradea Mare. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 762 mm. Cerul p. noros. Vânt de la Sud cu 3 m. pe sec. Temperatura 27 gr. Temperaratura maximă pe sol 42 gr. iar cea minimă pe sol 12 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol 47 gr. In aer liber 28 gr. și în apărător 29 gr. TIMPUL PROBABIL LA 15 VI 940 Presiunea în ușoară creștere cu 1—2 mm. Cerul variabil în Nord şi mai mult senin în restul ţării. Vânt slab de la SW. Temperatura în creştere. Averse in cursul zilei în jumătatea de N. a ţării. MEMENTO Premiere GRADINA COLOS: Miercuri 19 Iunie: Un vals ca pe vremuri. COMOEDIA: Luni 17 Iunie: Banca Nemo. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (fostă adina Forum, Piaţa Palatului, telef. â7)’A^i’d^^Iunie °ra 9,30 sea141 ExpoaSţli bAfezipljRpjh&n; Expoziţia de artă cnmo-japoneză, colecţia col. Băgulescu, Sala „Dalles". Retrospectiva Horaţiu Dumitriu. FARMACIILE DE SERV D IN NOAPTEA DE 15 IUNIE 1940 Farmacia „Cerb" Vasiliu (O. Lascăr) Calea Victoriei 70; Farmacia „Flora" Al. Cepleanu, • B-dul Maria 12 (Piaţa Mare); Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Calea Griviţei 183; Ecaterina Mihăilescu Calea Griviţei 431, Farm. „Sf. Maria*’ (Gh. Draguş), Str. Viitorului 114; Dr. A. Voitonovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai ,Bravu 203; Farm. Bendorî Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu Calea Dudeşti 57 ; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; Farm. „Sf. Vasile" Dr. Voloianu str. l1 Iunie, 23 ; Dr. L. V. Ullmann, Str. Dr. C.Davila, 7; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău ; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi 62; Aurora Drăgomir C-tinescu, Şos. Giurgiului 93; Tîta Săndulescu -Dr. fiamat, Prelungirea' 13 Septembrie, 2 ; Mayer Bernstein, Prelungirea Rahovei. 10 ; Farm. „Sf. Cruce" Elena Grossu, Băneasa; Farm. „Colentina" A... Tirelman, Colentina, Şos. R, Ferdinand 6 ; Valeria Luca, Bucureștii Noui; Cristina Micu Popescu, Calea Văcărești 299. 919 16. VI. 194020 ROMANIA Nr. 735 SPECTACOLELE TEATRE COMOBUIA (telefon 4.71.71) : In fie,care seară la ora 8.45 si Joia, Sâmbăta şi Dumineca în matineu la 4 d. m. Un băiat şi jumătate. GRADINA. IZBÂNDA (Calea Văcăreşti 21, telef. 3.44.45) : „Izbânda Bucurestilor“. . . LIGA CULTURALA (telefon 4.60.60), GRADINA VOLTA BUZESTI (telefon 5.66.49) . In fiecare seară Acceleratul 402. In fiecare seară la ora 8,45 şi Duminecă la ora 4: Bucureştii acum 100 de ani. Sâmbăta la ora 4 d. m.: Isus. MUNCA ŞI VOE BUNA (telef. 4.5.33): In fiecare seară la ora 8,30 : Duduia Măriuca iar Sâmbăta şi Dumineca la ora 3 d. m. Copiii Căpitanului Grant. LUNA BUCUREŞTILOR: In fiecare seară la ora 9 Spectacol de muzicali. Centru ARO : Lanţuri sfărîmate, cu Victor Mc. Laglen, Brian Aherne şi June Lang. Jurnale: Paramount şi U.F.A. şi „Ţara Moţilor". SCALA : Pisica şi cetaarul, cu Paulette Goddard. Jurnale. CARLTON : Vreau să-mi înşel bărbatul şi jurnale de război. TRIANON : Insula Emigranţilor, cu Don Ameche. Jurnale noi cu ultimele eveţiimente. SALA şi GRADINA CAPITOL: Pygmalion, cu Leslie Howard şi Wendy Hiller. PALAS-BULEVARd: Vrăjitorul din Oz cu Frank Morgan şi Razzia cu Wallace Beery. FEMINA , D. Topper divorţează, cu cu Constance Bennett. REGAL: Sora de noapte cu Carole Lombard, Anne Shirley. Jurnal Paramount. ROXY: Când femeia spune nu cu Olivia de Havilland şi Ink Powell. SAVOY: Cei trei muşchetari , cu Ritz Broters şi Paradisul pierdut cu Fernand Gravey. SELECT: Fecioarele trăsnite cu Frederick March şi Virginia Bruce. A. R. P. A.: Pantera neagră, operă complectă. Jurnal de război Paramount şi UFA. OMNIA: S. O. S. Carfax (opera complectă) . FORUM: Emigranta şi Trebuie să mă iubeşti. FRANKLIN: Kentuky (Oraşul pasiunilor cu Loretta Young şi Regina carnavalului cu Sonia Henie. ELYSEE: Ştrengarul cu Boobi Breen Aceasta e linia. Maginot. BIZANTIN: Atac In Mediterană cu Richard Greene şi Desmoşteniţii soartei cu Wallace Beery şi Mikey Rooney. RIALTO: Fugara cu Joan Bennett şi Miezul nopţii cu Claudete Colbert. NISSA: Intre două femei cu Warner , Baxter şi Prizonierele destinului cu , Marcele Chantal. *1 mM AMERICAN: Adevăr cu orice preţ cu Raimu şi JaQueîlme: DgMbac şi E•'■•ftigma mdrţfl.' — AIDA: Cocoşatul de la Notre Dame şi Fracul verde. BARCELONA: Dragostea mea te chiamă cu Janette MacDonald şi Nopţi de groază în Hong-Kong. CARMEN: Honolulu şi Spaima Vestului sălbatec COTROCENI: Doi camarazi şi Suzana. UNIC: Suferinţele unei mame şi Ultima aventură a lui Sherlock Holmes. DIANA (Calea Griviţei 110) : Atlantis cu Ray Coovigan, operă complectă. DIUHIU (Str. Romană): Ordin de chemare şi Brigada Nordului. DACIA: Plăcerea nebunilor cu Norma Shearer şi Emigranţii. DIANA: Spaima Vestului sălbatic cu John Wayne şi Bulu, tigrul alb. EDISON (sală Şi grădină) : Gunga Din cu Douglas Fairbanks Jr. şi Nevasta brutarului şi Revistă cu D’Ayol. FLORIDA: Beau Geste şi Triunghiul. GRAND: Teroare cu Edward Robinson şi Andy Hardy Cowboy cu Mickey Roney. GLORIA: Parada cea mare şi Prinţesa Ludmilla. IZLANDA: Copil de trupă cu Constant Remy şi Cântecul deşertului cu Zarah Leander. ILEANA (sala şi terasa) : Ultima noapte cu Charles Boyer şi Irene Dunne şi Prietena noastră moartea cu Lionel Barrymore. LIA: Suferinţele unei mame cu Kay Francis şi Ultima aventură a lui Sherlock Holmes. MARCONI: Prinţul Pojarsky, opera complectă şi Jurnale de război şi românesc; trupa D’Ayol. LUCIFER: Panică în Univers cu Buster Crabe şi Cazacii cu Vera Korene. MILANO: Cocoşatul de la Notre Dame şi Suferinţele unei mame cu Kay Francis MODEL: Şobolanul cu Ruith Chatterton şi Charlie Chan la Olimpiadă. MARNA: Omul cu masca de fier, jurnal, complectare şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. LIZEANU (Strada Lizeanu-Tei) : Ultima baricadă şi Vasul robilor. MIORIŢA: 13 scaune cu Hans Moser şi Apus de glorie cu Victor Francen. NERO: Viaţa e un joc şi Plăcerea nebunilor. . NONI: Doi camarazi cu Erich W. Stroheim şi .Tarantela cu Janette MacDonald. ' ODEON: Beau Geste cu Gary Cooper şi Gorila cu Fraţii Ritz. PACHE: Doamnadin Malacca şi Teroare. PARIS: Sclavii vieţii cu Claude Rains şi Jackie Cooper şi Viena cântă. Vienuia dansează cu Paul Hörbiger şi Hans Moser. . ." ? .V V. PELEŞ (Colentina 84) : Pernei condam...natejni Адпе Shirley şi. Sten,şi Bran Eroi fără voe. • ■ .. . ’ • ’ RAHOVA: Zenobia cu Bran şi Lan şi Parisul la miezul nopţii cu Raimu. REX: Mocirlă cu Françoise Roseau şi Michel Simon şi . Nu sunt: criminal. SPLENDID: Invitaţia la fericire cu Irene Dune şi Jungla Morţii. TRIUMFI James Jess Brigandul şi Vestul sălbatec. TOMIS: Cavalcada Hollywodului cu Alice Fay. Don Ameche, Al. Jolson, Malec: Animale năzdrăvane şi jurnal O. N. C. UNIU: Suferinţele unei mame şi Ultima aventură a lui Sherlock Holmes. VOLGA : Moartea obosită şi Fugara. CINEMATOGRAFE Teatrul „Muncă şi Voe Bună" Astăzi, la ora 3 d. a., în matineu pentru copii, se dă „CopiiiCăpitanului Grant“ dramatizare în 7 tablouri de M. Riss Karaki după românul Cu acelaş nume al lui Jules Verne. In fiecare seară, la ora 8.30 precis, marele succes „DUDUIA MĂRIUCA“ comedie în 3 acte de Const. Colonaş. In fruntea distribuţiei: Maria Sandu, Joujou Pavelescu, Ştefania Popescu, Alex.. Giugariu, N. N. Matei, Ion Manta,Ion Gheorghiu, George Maican. Moartea Poetului 15 IUNIE 1889. In împrejurări tragice, la casa de sănătate a d-rului Suţu, moare Mihail Eminescu. Cetind presa vremii pare că nu erau prea mulţi aceia care să-şi dea seama, atunci, de imensa pierdere pe care o încerca literatura română prin pretimpuria dispariţie a genialului poet. Sunt impresionante rândurile apărute în „Constituţionalul, sub titlul „Poetul Eminescu s’a stins”. Le transcriem: „Durerea acelora cari au fost prietenii lui, cari l’au cunoscut în tainele vieţii lui, cari ştiu cum Eminescu îşi râdea de mizerie şi nu vrea să ştie de dânsa, când îşi avânta gândul în lumea închipuirii, — durerea tuturor acelora cu cari a râs şi a plâns Eminescu, cu care a cântat şi a suspinat poetul, trebue să fie adâncă, mută, sfâşiitoare, la vestea ce le-o dăm. Eminescu s’a stins ca un luceafăr. Razele gândirii lui, ca şi raze de stele de mult stinse în văzduh, vor străbate şi lumina încă multă vreme in poezia noastră. Moartea lui Eminescu este o durere pentru întreaga cugetare românească, după cum durere rost-au pentru toţi şi suferinţele, lui... Mult a scris poetul. Neastâmpărul unei cugetări bogate este păstrat în colecţia Convorbirilor, Timpului, României libere, Fântânei Blanduziei. Un mic volum, publicat de d. Maiorescu conservă giuvaerurile acestei fantezii ce spintecă nemărginirea”. 15 IUNIE - scenă de război la Giurgiu, cu 63 de ani în urmă 15 IUNIE 1877. In continuă corespondenţă cu tatăl Său, principele Anton, domnitorul Carol I îi ,scria următoarele, în această zi, privitor, la Vizita pe care o. .faci ese răniţilor din Giurgiu după gi în timpul unui puternic bombardament "turcesc, preliminar la înteţirearăzboiuluipentru neatârnarea României. „Trenulmeu a trebuit să se oprească la doi kilometri de' gară, căci aci ajungeau bombele, și m'am cttrs pe joi" pîintre" viî"Ta“spital," ca-’re e situat afară de oraş. Bombardarea era violentă în momentul acesta, şi era îngrozitor de văzut fuga nebună a locuitorilor din oraş. Femeile cu copiii lor mici, în braţe, plângeau şi ţipau, alergând cât le ţineau picioarele spre a eşi din domeniul bombelor ce le urmăreau. Eu i-am încurajat prin cuvinte de mângăere şi prin sume de bani. Era ceva mişcător de ascultat cum mă rugau femeile să nu merg mai departe deoarece spitalul e expus bombelor. Şi, în adevăr, când m’am apropiat de clădire, a căzut o granată la 20 de paşi de mine, fără ca, să explodeze; iar când fui la uşa spitalului,, veni alta care crăpă cu zgomot; altele trecură pe deasupra acoperişului şi loviră clădirile învecinate. Era sfâşietoare priveliştea răniţilor din care uni erau literalmente sfâşiaţi, de granate... Am stat la spital până a început să se întunece, în timpul acesta bombardarea devenise tot mai violentă. Oraşul Giurgiu a suferit foarte mult şi va ajunge o movilă de dărâmături dacă va ţine tot aşa. Rusciukul e armat cu mai bine de o sută de tunuri de calibru mare. Bubuitul neîntrerupt "al tunurilor era ceva măreţ, şi fulgerile unei furtuni , care se "apropia iluminau într’un chip însufleţit .Dunărea acoperită de ceaţă”. (Memorii, Vol. 10). I. C. Massim 15 IUNIE 1877 : S’a stins din viaţă profesorul şi academicianul. I. C. Massim. Vestind prematura moarte a acestui mare cărturar , „România Liberă" a lui I.Eug. Laurian publica rândurile acestea în fruntea "numărului său diri"'5/17 Iunie . ION C. MASSIM, acel luprafăr al şcoalelor, care cu razele scurţei lumină mintea şi încălzi inma atâtor generaţiuni, nu mai este! S’a stins şi dânsul!... Pierdere mare pentru şcoală, pierdere mare pentru ţară. Liceul Sf. Sava şi Academia Română vor purta mult timp doliu. I. C. Massim era un apostol neobosit al sciinţei, un lucrător fără repaus. Munca pentru o idee îl consumă repede. Astăzi se depune în mormânt acela care aduse la viaţa sciinţei atâtea mii de tineri. Să plângem pentru dânsul ! Să plângem pentru noi ! Bătrânii se duc şi un pol mare rămâne intre tineri... Originar din Gropeni (Brăila) unde se născuse în 1825, el studiase în ţară şi la Paris. Era un adevărat e- Tudit şi a fost unul din marii clasicăli ai vremii lui. A dat la iveală oseamă de lucrări de gramatică greacă şi română şi împreună cu A.Treb. Laurian a lucrat la alcătuirea Dicţionarului şi Glosarului, Асаleiimiei Române, operă de întinsă, eru-i idiţie şi de muncă osârdică. вВВВКПВВ&ВВб!ЯЯЯЯВВКВВЯВКЯЯЯиМВЯЯтЯфБЗРЯИНЯ11ВЯЯИВ Asîaseară primu! festival de dansuri româneşti la teatrul luna Bucreștilor” Două grandioase spectacole de balet vor avea loc azi. Sâmbătă şi mâine, Duminecă la ora 11,30 inelegantul teatru, construit în „Luna Bucureştilor", din Parcul Regele Carol 11 Ambele spectacole fac parte dintr-o serie de reprezentaţii din cele mai alese, ce se vor desfăşura, pentru distrarea vizitatorilor „Lunii Bucureştilor”, ifitregind astfel farmecul pe care această Expoziţie îl prezintă anul acesta. Azi Sâmbătă, la ora 6,30 vom asista la un spectacol de balet, format din dansuri româneşti, stilizate după o concepţie originlă, oferit de şcoala de dans a maestrei Vera Proca Ciortea. Va fi lui nou prilej pentru confirmarea calităţilor de pedagoga a Pr°fesoarci, precum şi a inspiratelor d-sale compoziţii. Mâine, Duminecă, tot la ora 6,30 se va produce studioul de balet al d-rei Elena Penescu-Liciu, prima balerină a Operei Române. Şcoală de dans a d-rei Elena Penescu- Liciu are pregătit un program de evoluţii coregrafice, special închinate copiilor şi care vor constitui o adevărată revelaţie. Pentru organizarea acestor două spectacole de balet conducătorii „Lu nei Bucureştilor" trebue felicitaţi din toată inima. REVISTE A apărut al doilea număr din „Chemarea Vremii" revistă săptămânală, socială șî culturală. Director d. Ion Sân-Gîorgiu. Colaborează d-nii: Ion Sân-Giorgiu, Mihail Manoilescu, Pant, Sitescu, I. V. Soricu, D. I. Cucu, Alexandru Randa, Ștefan Ionescu, Timeus, G. C. Nicolescu și d-na Marietta Sadova. Prețul 5 lei. ннянаяяяявяяяяяв!яяяяяяяяяяяввавях8!(5ат;.’”9^я;г9явяяяявв9 IBBBBBBBBBBBBBHBBBBBBBI deûtoUîHàя нпымпе&п- Ш ш шёяшг ■ВЯВВЯЯКаЯв&ПЯ 81 NoИ!ХNo?3!4ЯЯВ1г ''ЯВВНВЯЯВЯЯааВЯВВНЯЯНННЯПЯЯЯВНННбЯЯЯЕЙЯВННННЯВНЯЯНЯМ RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 6.45. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Gimnastică ritmică. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00. Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică, .variaţă (discuri), : Cântece de dragoste-vals detoţi. 'Strauss ; Selecţiuni de melodii vechi; Valse Allemagne şi Studiu nr. 1 de Rubinstein (piftii: Mark' 'Hamburg); Clăii de lună şi Nocturnă de Masseflet; ‘ Selecţiuni din opereta „Tenorul ducesei” de Ktnneke. 12.50: Coruri din opere (discuri) ; Coruri din „Paiaţa” de Leoncavallo” (Corul şi orch. Covent Garden dirij. de Vincenzo Bellezza) ; Corul piticilor şi al silfelor din „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz Corul şi Orch. Pasdeloup) ; Corul vânătorilor din „Freischuetz” de Weber şi Cor din „Vasul Fantomă” de Wagner (Corul şi Orch. Operei din Berlin) ; Coruri din „Halka” de Moniuszko şi „Boris Godunow” de Mussorgsky; (Corul şi Orch. Operei din Hamburg dir. de. Eugen Jochum). 13.20. Ora; Spectacole; Ştiri artistice şi culturale; Sport. 13.30 : Orchestra Radio dirijată de Constantin Bobescu; Uvertură la opera comică „De aş fi rege” de Adam; Farandola de Bizet; Malaguena de Moszkowski; Dansul orelor de Ponchielli. 14.00; Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei Radio; voce: Petre Munteanul Aria lui Nadir din „Pescuitorii de perle" de Bizet (voce: Petre Munteanul; Intr’un templu chinezesc de Ketelbey; Visul lui „Manon" de Delibes (voce: Petre Munteanul ; Arie din „Lakmé" de Delibes (voce: Petre Munteanu); To reador şi Andaluza de Rubinstein; Arie din „Ţara surâsului" de Lehar (voce: Petre Munteanu); Sânge vienez-vals de Johann Strauss. 15.00: Radiofonice; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 18.00: ORA STRAJERILOR. I. D-ra Viorica Litzica, Comandamta Falangei Străjerelor: De vorbă cu străjerii. II. „Solia învierii” scenariu radiofonic de X. V. Soricu, muzica de Nelu Ionescu, interpretat de străjerele şi străjerii Legiunii Bucureşti. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.01: Actualităţi culturale. 19.16: Orch Jazz-Hot, cond. de Alfred Thomas; voce Emil Staeter: Hold Tight, Its way past my dreaming, Fleet foot flogie foxtroturi (voce) ; Compadritta, tango de Rodriguez; Vila nueva tango de Rodriguez; Black raspbery Jam, fox de Pats Waller; Și îngerii cântă, Jeepers creepers și Tip-tui-tin (voce). 19 55: Radio jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.05; Excursiile şcolare de profesor Const. Kiriţescu. 20.20: Pavel Prokopieni (voce): Arie din „Nabucodonosor” de Verdi; Arie din .Demonul” de Rubinstein; Elegie de Massenet; Vistula de Gali; Codrule, codruţule de Aurel Eliade; Sole de Slonov. 20.45 . • Radio-jurnal (I). 21.05: Poşta Radio. 21.20. . Muzicăuşoară italiană Orch. „Luceafărul” voce: d-ra Maria Teresa Ferrero. Vis de dragoste, foxtro-t sincopat, de Greppi; Despărţire, slov de D’Anzi (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero) . Dacă mi se vorbește de tine, vals lent de Bixio (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero; II tico, tico, rumba de Perazzi; In cere, un cântec de iubire, tango habanera de Brune (voce d-ra Maria Teresa Ferrero) ; Mă chiamă Viscardo, vals briliant de Mascheroni (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero); Rumba brasiliera de Faccilongo; Tu, numai tu, slow de Fruataci (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero); Monterosa, vals de Ancilotti; Cântecul meu, foxtot de Bixio (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero; Nu-mi pasă, foxtrot de Lao (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero). 22.10: Radio jurnal (II); Sport. 22.30: Continuarea concertului Orch. „Luceafărul”; Muzică de dans, regine la campagnola, foxtrot de Lazzaro; Inima mea ți-a compus o melodie, tango de Anatol Albin; Două foxtroturi din filmul „Vrăjitorul din Oz” de Arlem; Pour vous Madame-slow de Vasilescu; Un vals havaian de Winkler Foxtrot de Sandauer. 23.00: Muzică variată (discuri). 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, engleză și italiană ■ 212.’ RADIO CHISINAU 20 kw. 14.00: Ora. Jocuri românești din Transilvania executate de orch. Reg. 90 infanterie din Sibiu, dirijată de subit. Gh. Dimitriu; Sălişteanca şi Haţegana din Sălişte; Ca la Haţeg şi învârtită ardeleană; Ca la Făgăraş şi Avrigeana; Răşinăreanca şi Haţegana ca la Răşinari; Bătuta din Sibiu. 14.30: Radio jurnal. 14.45: Muzică uşoară (discuri). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21.00: Ora. Concertul arch. Sindicatului Artiştilor Instrumentişti din Chişinău, dirijată de Victor Iuşchevici . 21.40: Heinrich Schlusnus cântă lieduri (discuri). 22.00: Radio jurnal. Teatrul „tip Murale” Astăzi şi în fiecare seară la orele 8:45, Teatrul Ligii Culturale reprezintă „Bucureştii acum 100 de ani“, două acte de comedie cu muzică ,risc la 1848 de I. Dimitrescu, în direcţia de scenă a orlui Nicolae Maşini şi muzicarea lui Atanase Zlatov. Interpreţii, d-nele Sofica Ionescu, Paula Culitz, Evelin Gruia, BUzana Demetrian, Dorin Sireteanu, Arsene Popovici, C. Sincu, Nicolae Baltasiu, P. Asan, Traian M. Popescu şi Dinu Macedonschi. Când este timp frumos şi cald, spectacolul se joacă cu plafonul descoperit. Vedeţi acolo ce poate realiza vrednicia mâinilor femenine şi înţelegeţi rostul maşinelor. „Femeea este viitorul Ţării" şi Statul se va ridica prin munca femeii". Vizitaţi târgul industriei casnice, reveniţi apoi acasă îmbogăţite de idei noi pentru înfrumuseţarea interiorului. La conac sunt perdele îndemânate, drapate din pânză topită, cari filtrează o lumină cipice. Mobilier trainic şi frumos, îmbrăcat în pânză vopsită. Pânza de cânepă întrebuinţată pentru lingerie de pat, e trainică şi răcoroasă. Feţele de mese şi şerveţele, îmi spunea o d-nă care le-a folosit odată, nu mai schimbă materialul. Ne putem îmbrăca din cap până în picioare cu pânza noastră. Şi din ce se spală şi se poartă devine mai frumoasă şi mai mlădioasă. Sinclair Lewis este un ,,leader" a politicii externe. Să cunoaştem cânepa Această plantă textilă se cunoaşte cu mii de ani înainte de Cristos şi e originară din Asia. A fost cunoscută de japonezi, chinezi şi indieni cu mult înaintea europenilor. Şi astăzi este foarte apreciată la aceste popoare. In Europa a fost adusă prima oară în sudul Franţei acum 1700 de ani, de undeapoi prin Italia şi Bungaria au trecut şi la noi, cultivându-se la început în Bucovina şi în Transilvania. Astăzi se cultivă în toată ţara şi am văzut ce imens izvor debogăţie este. Florile acestei plante sunt de două feluri: flori bărbăteşti aşezate pe tulpinele cânepii care se coace vara şi flori femeeşti petulpinele cânepii de toamnă. Aceasta din urmă dă sămânţa. Cânepii nu-i plac ţinuturile unde suflă vântul, fiindcă îi vatămă fibrele. Se simte bine la căldură şi în climat nu prea umed. . Femeile în jurnalismul american In cursul unei recepţii la hotelul Waldorf-Astoria, organizată de asociaţia femeilor ziariste, d-na Roosevelt a remis recompensele decernate de comitetul ziarismului pe anul 1939. D-na Sonia Tamara, corespondentă pentru străinătate a ziarului New York Herald, a primit o sută de dolari pentru cele mai bune reportagii. D-na Tamara, care se află la Belgrad unde urmărea lucrările conferinţei Balcanice a mulţumit prin Radio. D-na Helen Worden de la „New York Telegram" a fost premiată pentru articolele variate; d-na Virginia Pope de la „New-York Times" a luat premiul „coloanei specializate". In jurnalismul american femeile ocupă un loc important. Se ştie că d-na Roosevelt „prima doamnă a Statelor Unite" dă în fiecare zi iun scurt articol pentru „Public Ledger" din Filadelfia şi miss Dorothy Thomson (soţia celebrului romancier Ce mâncăm azi 1) Supă de legume strecurată, 2) Puiu umplut. Cantităţi pentru şase persoa un pui şi jum., 100 gr. unt, of rar iută, un di lapte, 2 ouă, sare, 10 stafidenegre sau roşii, 50 gr un Se curăţă puiul de fulgi, se opleşte, se curăţă înăuntru şi se г aripele şi se umple cu următoa compoziţie. Se freacă untul spu, se adaugă miezul de la frânzei înmuiat în lapte şi stors bine, freacă până se face caearese adaugă gălbenuşele, sarea, sticlele şi carnea bine tocată de la mătatea de pui. Seumple puiul greg, se coase bine cu faţă ca să iasă umplutura, se stropeşte cu înfierbântat pe deasupra şi se dă cent. . . ' . ”* Poate fi servit la mari şi cu "cos'de roşii, bine" scăziut. 2) Căpşuni cu zahăr si ceaha.