România - Capitala, iunie 1940 (Anul 3, nr. 735-749)

1940-06-16 / nr. 735

cam­dar IUNIE 1­9 40 Sâmbătă Zile­ trecute 166 Zile rămase 200 Ortodox : Sf. Prof. Amos Catolic Sf. Vitu .­­ , Protestant : Vitus Ebraic : 9 Siv. 5700 S. Behalose Răsăritul­­soarelui- 4.30 Apusul soarelui 20.01. . V­REMEA Buletinul Institutului Meteorologic Central Temperatura maximă de eri a atins 27 gr. la T. Măgurele şi 17 gr. la ,Pre­deal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat intre: 19 gr. la Buzău şi 5 gr. la Predeal. Presiunea­ în uşoară creştere va­riază între: 765 mm. la Balcic şi 760 mm. la Oradea Mare. BUCUREŞTI OBSERVATORUL BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 762 mm. Ce­rul p. noros. Vânt de la Sud cu 3 m. pe sec. Temperatura 27 gr. Tempera­­ratura maximă pe sol 42 gr. iar cea minimă pe sol 12 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol 47 gr. In aer li­ber 28 gr. și în apărător 29 gr. TIMPUL PROBABIL LA 15 VI 940 Presiunea în ușoară creștere cu 1—2 mm. Cerul variabil în Nord şi mai mult senin în restul ţării. Vânt slab de la SW. Temperatura în creş­tere. Averse in cursul zilei în jumă­tatea de N. a ţării. M­EMENTO Premiere GRADINA COLOS: Miercuri 19 Iunie: Un vals ca pe vremuri. COMOEDIA: Luni 17 Iunie: Banca Nemo. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (fostă adina Forum, Piaţa Palatului, telef. â7)’A^i’d^^Iunie °ra 9,30 sea141 ExpoaSţli bAfezipl­jRpjh&n; Expoziţia de artă cnmo-japoneză, colecţia col. Băgulescu, Sala „Dalles". Retrospectiva Horaţiu Dumitriu.­ ­FARMACIILE DE S­ER­V D IN NOAPTEA DE 15 IUNIE 1940 Farmacia „Cerb" Vasiliu (O. Las­­căr) Calea Victoriei 70; Farmacia „Flora" Al. Cepleanu, • B-dul Maria 12 (Piaţa Mare); Constantin D. Roşu, Calea Moşilor 45; Gh. Dan, Calea Gri­­viţei 183; Ecaterina Mihăilescu Calea Griviţei 431, Farm. „Sf. Maria*’ (Gh. Draguş), St­r. Viitorului 114; Dr. A. Voitonovici, Calea Victoriei 206; Lucia Constantinescu Dr. Chijic, Şos. Mihai ,Bravu­ 203; Farm. Bendorî Alexandru, Calea Moşilor 272; Gh. Paraschivescu Calea Dudeşti 57 ; E. Paraschivescu, Calea Şerban Vodă 81; Farm. „Sf. Va­sile" Dr. Voloianu str. l1 Iunie, 23 ; Dr. L. V. Ullmann, Str. Dr. C.­Da­vila, 7; Farmacia Moldoveanu, Herăstrău ; C. Mărgineanu, Şos. Crângaşi 62; Au­rora Drăgomir C-tinescu, Şos. Giur­giului 93; Tîta­ Săndulescu -Dr. fiamat, Prelungirea' 13 Septembrie, 2 ; Mayer Bernstein, Prelungirea Rahovei. 10 ; Farm. „Sf. Cruce" Elena Grossu, Bă­­neasa; Farm. „Colentina" A... Tirel­­man, Colentina,­ Şos. R, Ferdinand 6 ; Valeria Luca, Bucureștii Noui; Cristina Micu Popescu,­ Calea Văcărești 299. 919 16. VI. 194020 ROMANIA Nr. 735 SPECTACOLELE TEA­TRE COMOBUIA (telefon 4.71.71) : In fie­­­,­care seară la ora 8.45 si Joia, Sâm­băta şi Dumineca în matineu la 4 d. m. Un băiat şi jumătate. GRADINA. IZBÂNDA (Calea Văcă­reşti 21, telef. 3.44.45) : „Izbânda Bu­­curestilor“. . . LIGA CULTURALA (telefon 4.60.60), GRADINA VOLTA BUZESTI (telefon­­ 5.66.49) . In fiecare seară Accelera­tul 402. In fiecare seară la ora 8,45 şi Du­minecă la ora 4: Bucureştii acum 100 de ani. Sâmbăta la ora 4 d. m.: Isus. MUNCA ŞI VOE BUNA (telef. 4.5.33): In fiecare seară la ora 8,30 : Duduia Măriuca iar Sâmbăta şi Dumi­neca la ora 3 d. m. Copiii Căpita­nului Grant. LUNA BUCUREŞTILOR: In fiecare seară la ora 9 Spectacol de muzic­­ali. Centru ARO : Lanţuri sfărîmate, cu Victor Mc. Laglen, Brian Aherne şi June Lang. Jurnale: Paramount şi U.F.A. şi „Ţara Moţilor". SCALA : Pisica şi cetaarul, cu Paulette Goddard. Jurnale. CARLTON : Vreau să-mi înşel bărba­tul­ şi jurnale de război. TRIANON : Insula Emigranţilor, cu Don Ameche. Jurnale noi cu ulti­mele eveţiimente. SALA şi GRADINA CAPITOL: Pyg­malion, cu Leslie Howard şi Wendy Hiller. PALAS-BULEVAR­d: Vrăjitorul din Oz cu Frank Morgan şi Razzia cu Walla­ce Beery. FEMINA , D. Topper divorţează, cu cu Constance Bennett. REGAL: Sora de noapte cu Carole Lombard, Anne Shirley. Jurnal Pa­ramount. ROXY: Când femeia spune nu cu Olivia de Havilland şi Ink Powell. SAVOY: Cei trei muşchetari , cu Ritz Broters şi Paradisul pierdut cu Fer­nand Gravey. SELECT: Fecioarele trăsnite cu Fre­­derick March şi Virginia Bruce. A. R. P. A.: Pantera neagră, operă complectă. Jurnal de război Para­mount şi UFA. OMNIA: S. O. S. Carfax (opera com­plectă) . FORUM: Emigranta şi Trebuie să mă iubeşti. FRANKLIN: Kentuky (Oraşul pasiuni­­­­lor cu Loretta­ Young şi Regina car­navalului cu Sonia Henie. ELYSEE: Ştrengarul cu Boobi Breen Aceasta e linia. Maginot. BIZANTIN: Atac In Mediterană cu Richard Greene şi Desmoşteniţii soar­­tei cu Wallace Beery şi Mikey Rooney. RIALTO: Fugara cu Joan Bennett şi Miezul nopţii cu Claudete Colbert. NISSA: Intre două femei cu Warner , Baxter şi Prizonierele destinului cu , Marcele Chantal. *1 mM AMERICAN: Adevăr cu orice preţ cu Raimu şi JaQueîlme: DgMba­c şi E­­•'■•ftigma mdrţfl.' — AIDA: Cocoşatul de la Notre Dame şi Fracul verde. BARCELONA: Dragostea mea te chia­­mă cu Janette Mac­Donald şi Nopţi de groază în Hong-Ko­ng. CARMEN: Honolulu şi Spaima Vestu­­lui sălbatec COTROCENI: Doi camarazi şi Suzana. UNIC: Suferinţele unei mame şi Ulti­ma aventură a lui Sherlock Holmes. DIANA (Calea Griviţei 110) : Atlantis cu Ray Coovigan, operă complectă. DIUHIU (Str. Romană): Ordin de che­mare şi Brigada Nordului. DACIA: Plăcerea nebunilor cu Norma Shearer şi Emigranţii. DIANA: Spaima Vestului sălbatic cu John Wayne­ şi Bulu, tigrul alb. EDISON (sală Şi grădină) : Gunga Din cu Douglas Fairbanks Jr. şi Nevasta brutarului şi Revistă cu D’Ayol. FLORIDA: Beau Geste şi Triunghiul. GRAND: Teroare cu Edward Robinson şi Andy Hardy Cowboy cu Mickey Roney. GLORIA: Parada cea mare şi Prinţesa Ludmilla. IZLANDA: Copil de trupă cu Constant Remy şi Cântecul deşertului cu Zarah Leander. ILEANA (sala şi terasa) : Ultima noap­te cu Charles Boyer şi Irene Dunne şi Prietena noastră moartea cu Lionel Barrymore. LIA: Suferinţele unei mame cu Kay Francis şi Ultima aventură a lui Sherlock Holmes. MARCONI: Prinţul Pojarsky, opera complectă şi Jurnale de război şi ro­mânesc; trupa D’Ayol. LUCIFER: Panică în Univers cu Bus­ter Crabe şi Cazacii cu Vera Korene. MILANO: Cocoşatul de la Notre Dame şi Suferinţele unei mame cu Kay Francis MODEL: Şobolanul cu Ruith Chatter­ton şi Charlie Chan la Olimpiadă. MARNA: Omul cu masca de fier, jur­nal, complectare şi Trupa de reviste Titi Mihăilescu. LIZEANU (Strada Lizeanu-Tei) : Ulti­ma baricadă şi Vasul robilor. MIORIŢA: 13 scaune cu Hans Moser şi Apus de glorie cu Victor Francen. NERO: Viaţa e un joc şi Plăcerea ne­­­­bunilor. . NONI: Doi camarazi cu­­ Erich W. Stroheim şi .Tarantela cu Janette MacDonald. ' ODEON: Beau Geste cu Gary Cooper şi Gorila cu­­ Fraţii Ritz. PACHE: Doamna­­din Malacca şi Te­roare. PARIS: Sclavii vieţii cu Claude Rains şi Jackie Cooper şi Viena cântă. Vie­n­uia dansează cu­ Paul Hörbiger şi Hans Moser. . ." ? .V V. PELEŞ (Colentina 84) : Pernei condam­...natejni Адпе Shirley şi. Sten,şi Bran Eroi fără­­ voe. • ■ .. . ’ • ’ RAHOVA: Zenobia cu Bran şi Lan şi Parisul la miezul nopţii cu Raimu. REX: Mocirlă cu Françoise Roseau şi Michel Simon şi . Nu sunt: criminal. SPLENDID: Invitaţia la fericire cu I­­rene Dune şi Jungla Morţii. TRIUMFI James Jess Brigandul şi Vestul sălbatec. TOMIS: Cavalcada Hollywodului cu Alice Fay. Don Ameche, Al. Jolson, Malec: Animale năzdrăvane şi jurnal O. N. C. UNIU: Suferinţele unei mame şi Ulti­ma aventură a lui Sherlock Holmes. VOLGA : Moartea obosită şi Fugara. CINEMATOGRAFE Teatrul „Muncă şi Voe Bună" Astăzi, la ora 3 d. a., în matineu pentru copii, se dă „Copiii­­Căpita­nului Grant“ dramatizare în 7 ta­blouri de M. Riss Karaki după ro­mânul Cu acelaş nume al lui Jules Verne. In fiecare seară, la ora 8.30 pre­cis, marele succes „DUDUIA MĂ­­­RIUCA“ comedie în 3 acte de Const. Colonaş. In fruntea distribuţiei: Maria Sandu, Joujou Pavelescu, Şte­­­fania Popescu, Alex.. Giugariu, N. N. Matei, Ion Manta,­Ion Gheor­­ghiu, George Maica­n. Moartea Poetului 15 IUNIE 1889. In împrejurări tragice, la casa de sănătate a d-rului Suţu,­ moare Mihail Eminescu. Cetind presa vremii pare că nu erau prea mulţi aceia care să-şi dea sea­ma, atunci, de imensa pierdere pe care o încer­ca literatura ro­mână prin pre­timpuria dispa­riţie a genialu­lui poet. Sunt impresio­nante rândurile apărute în „Consti­tuţionalul, sub titlul „Poetul Emi­­nescu s’a stins”. Le transcriem: „Durerea acelora cari au fost prie­tenii lui, cari l’au cunoscut în tai­nele vieţii lui, cari ştiu cum Emi­nescu îşi râdea de mizerie şi nu vrea să ştie de dânsa, când îşi a­­vânta gândul în lumea închipuirii, — durerea tuturor acelora cu cari a râs şi a plâns Eminescu, cu care a cântat şi a suspinat poetul, trebue să fie adâncă, mută, sfâşiitoare, la vestea ce le-o dăm. Eminescu s’a stins ca un luceafăr. Razele gân­dirii lui, ca şi raze de stele de mult stinse în văzduh, vor străbate şi lumina încă multă vreme in poezia noastră. Moartea lui Eminescu este o du­rere pentru întreaga cugetare româ­nească, după cum durere rost-au pen­tru toţi şi suferinţele, lui... Mult a scris poetul. Neastâmpărul unei cu­getări bogate este păstrat în colec­ţia Convorbirilor, Timpului, Româ­niei libere, Fântânei Blanduziei. Un mic volum, publicat de d. Maio­­rescu conservă giuvaerurile acestei fantezii ce spintecă nemărginirea”. 15 IUNIE - scenă de război la Giurgiu, cu 63 de ani în urmă 15 IUNIE 1877. In continuă core­spondenţă cu­ tatăl Său, principele Anton, domnitorul Carol I îi ,scria următoarele, în această zi, privitor, la Vizita­ pe care o. .faci ese răniţilor din Giurgiu după gi în timpul unui puternic bombardament "turcesc, pre­liminar la înteţirea­­războiului­­pen­tru neatârnarea­ României. „Trenul­­meu a trebuit să­­ se o­­prească la doi kilometri de' gară, căci aci ajungeau­ bombele, și m'am cttrs pe joi" pîintre" viî"Ta“spital," ca-’­re e situat afară de oraş. Bombarda­rea era violentă în momentul ace­sta, şi era îngrozitor de văzut fuga nebună a locuitorilor din oraş. Fe­meile cu copiii lor mici, în braţe, plângeau şi ţipau, alergând cât le ţineau picioarele spre a eşi din do­meniul bombelor ce le urmăreau. Eu i-am încurajat prin cuvinte de mân­­găere şi prin sume de bani. Era ce­va mişcător de ascultat cum mă ru­gau femeile să nu merg mai departe deoarece spitalul e expus bombelor. Şi, în adevăr, când m’am apropiat de clădire, a­ căzut o granată la 20 de paşi de mine, fără ca, să explo­deze; iar când fui la­­ uşa spitalului,, veni alta care crăpă cu zgomot; al­tele trecură pe deasupra acoperişu­lui şi loviră clădirile învecinate. Era­ sfâşietoare priveliştea răniţilor din care uni erau literalmente sfâşiaţi, de granate... Am stat la spital până a început să se întunece, în timpul acesta bom­bardarea devenise tot mai violen­tă. Oraşul Giurgiu a suferit foarte mult şi va ajunge o movilă de dărâ­mături dacă va ţine tot aşa. Rusciu­­kul e armat cu mai bine de o sută de tunuri de calibru mare. Bubuitul neîntrerupt "al tunurilor era ceva măreţ, şi fulgerile unei furtuni , care se "apropia iluminau într’un chip în­sufleţit .Dunărea acoperită de­ cea­ţă”. (Memorii, Vol. 10). I. C. Massim 15 IUNIE 1877 : S’a stins din viaţă profesorul şi academicianul. I. C. Massi­m. Vestind prematura moarte a acestui mare cărturar , „România Liberă" a lui I­.­­Eug. Laurian pu­blica rândurile acestea în fruntea "numărului său diri"'5/17 Iunie­ . ION C. MASSIM, acel luprafăr al şcoale­­lor, care cu razele scu­r­ţei lumină mintea şi încălzi inma atâtor gene­­raţiuni, nu mai este! S’a stins şi dânsul!... Pierdere mare pentru ş­coa­lă, pierdere mare pentru ţară. Liceul Sf. Sava şi Academia Ro­mână vor purta mult timp doliu. I. C. Massim era un apostol neobosit al sciin­ţei, un lucrător fără repaus. Munca pentru o idee îl consumă re­pede. Astăzi se depune în mormânt acela care aduse la viaţa sciinţei a­­tâtea mii de tineri. Să plângem pentru dânsul ! Să plângem pentru n­oi ! Bătrânii se duc şi un pol mare rămâne intre tineri... Originar din Gropeni (Brăila) un­de se născuse în 1825, el studiase în­ ţară şi la Paris. Era un adevărat e- Tudit şi a fost unul din marii clas­­icăli ai vremii lui. A dat la iveală o­­seamă de lucrări de gramatică grea­­­că şi­ română şi­ împreună cu A.­­­Treb. Laurian a lucrat la alcătuirea Dicţionarului şi Glosarului­­, Аса­­lei­imi­ei Române, operă de întinsă, eru-i idiţie şi de muncă osârdică. вВВВКПВВ&ВВб!ЯЯЯЯВВКВВЯВКЯЯЯиМВЯЯтЯфБЗРЯИНЯ11ВЯЯИВ Asîaseară primu! festival de dansuri româneşti la teatrul luna Bucreștilor” Două grandioase spectacole de ba­let vor avea loc azi. Sâmbătă şi mâi­ne, Duminecă la ora 11,30 inelegantul teatru, construit în „Luna Bucureş­tilor", din Parcul Regele Carol 11 Ambele spectacole fac parte dintr-o serie de reprezentaţii din cele mai alese, ce se vor desfăşura, pentru distrarea vizitatorilor „Lunii Bucu­­reştilor”, ifitregind astfel farmecul pe care această Expoziţie îl prezintă a­­nul acesta. Azi Sâmbătă, la ora 6,30 vom asis­ta la un spectacol de balet, format din dansuri româneşti, stilizate după o concepţie originl­ă, oferit de şcoala de dans a maestrei Vera Proca Ciortea. Va fi lui nou prilej pentru confirmarea calităţilor de pedagoga a Pr°fesoarci, precum şi a inspiratelor d-sale compoziţii. Mâine, Duminecă, tot la ora 6,30 se va produce studio­ul de balet al d-rei Elena Penescu-Liciu, prima balerină a Operei Române. Şcoală de dans a d-rei Elena Penescu- Liciu are pre­gătit un program de evoluţii coregra­fice, special închinate copiilor şi care vor constitui o adevărată reve­laţie. Pentru organizarea acestor două spectacole de balet conducătorii „Lu­­ nei Bucureştilor" trebue felicitaţi din toată inima. R­EVISTE A apărut al doilea număr din „Chemarea Vremii" revistă săptă­mânală, socială șî culturală. Director d. Ion Sân-Gîorgiu. Colaborează d-nii: Ion Sân-Gior­­giu, Mihail Manoilescu, Pant, Sites­­cu, I. V. Soricu, D. I. Cucu, Alexan­dru Randa, Ștefan Ionescu, Timeus, G. C. Nicolescu și d-na Marietta Sa­­dova. Prețul 5 lei. ннянаяяяявяяяяяв!яяяяяяяяяяяввавях8!(5ат;.’”9^я;г9явяяяявв9 IBBBBBBBBBBBBBHBBBBBBBI deûtoUîHàя нпымпе&п- Ш ш шёяшг ■ВЯВВЯЯКаЯв&ПЯ 81 NoИ!ХNo?3!4ЯЯВ1г ''ЯВВНВЯЯВЯЯааВЯВВНЯЯНННЯПЯЯЯВНННбЯЯЯЕЙЯВННННЯВНЯЯНЯМ RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 6.45. ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-jurnal. Gimnastică ritmică. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi igienice. închiderea emisiunii. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00. Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igieni­ce. 12.10: Muzică, .variaţă (discuri), : Cân­tece de dragoste-vals­­ de­­toţi. 'Strauss ; Selecţiuni de melodii vechi; Valse Alle­magne şi­ Studiu nr. 1 de Rubinstein (piftii: Mark' 'Hamburg); Clăii de lună şi­­ Nocturnă de Masseflet; ‘ Selecţiuni din opereta „Tenorul ducesei” de Kt­n­­neke. 12.50: Coruri din opere (discuri) ; Coruri din „Paiaţa” de Leoncavallo” (Corul şi orch. Covent Garden dirij. de Vincenzo Bellezza) ; Corul piticilor şi al silfelor din „Damnaţiunea lui Faust” de Berlioz Corul şi Orch. Pas­­deloup) ; Corul vânătorilor din „Frei­­schuetz” de Weber şi Cor din „Vasul Fantomă” de Wagner (Corul şi Orch. Operei din­­ Berlin) ; Coruri din „Hal­­ka” de Moniuszko şi „Boris Godunow” de Mussorgsky; (Corul şi Orch. Operei din Hamburg dir. de. Eugen Jochum). 13.20. Ora; Spectacole; Ştiri artisti­ce şi culturale; Sport. 13.30 : Orchestra Radio dirijată de Constantin Bobescu; Uvertură la ope­ra comică „De aş fi rege” de Adam; Farandola de Bizet; Malaguena de Moszkowski; Dansul orelor de Pon­­chielli. 14.00; Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei Radio; voce: Petre Munteanul Aria lui Nadir din „Pescuitorii de per­le" de Bizet (voce: Petre Munteanul; Intr’un templu chinezesc de Ketelbey; Visul lui „Manon" de Delibes (voce: Petre Munteanul ; Arie din „Lakmé" de Delibes (voce: Petre Munteanu)­; To read­or şi Andaluza de Rubinstein; Arie din „Ţara surâsului" de Lehar (voce: Petre Munteanu); Sânge vienez-vals de Johann Strauss. 15.00: Radiofonice; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 18.00: ORA STRAJERILOR. I. D-ra Viorica Litzica, Comandam­ta Falangei Străjerelor: De vorbă cu străjerii. II. „Solia învierii” scenariu radiofo­nic de X. V. Soricu, muzica de Nelu Ionescu, interpretat de străjerele şi străjerii Legiunii Bucureşti. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.01: Actualităţi culturale. 19.16: Orch Jazz-Hot, cond. de Al­fred Thomas; voce Emil Staeter: Hold Tight, Its way past my dreaming, Fleet foot flogie foxtroturi (voce) ; Compa­­dritta, tango de Rodriguez; Vila nueva tango de Rodriguez; Black raspbery Jam, fox de Pats Waller; Și îngerii cântă, Jeepers creepers și Tip-tui-tin (voce). 19­ 55: Radio jurnal in limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCU­REŞTI 20.05; Excursiile şcolare de profesor Const. Kiriţescu. 20.20: Pavel Prokopieni (voce): Arie din „Nabucodonosor” de Verdi; Arie din .Demonul” de Rubinstein; Elegie de Massenet; Vistula de Gali; Codrule, codruţule de Aurel Eliade; Sole de Slo­­nov. 20.45 . • Radio-jurnal (I). 21.05: Poşta Radio. 21.20. . Muzică­­uşoară italiană Orch. „Luceafărul” voce: d-ra Maria Teresa Ferrero. Vis de dragoste, foxtro-t sin­copat, de Greppi; Despărţire, slov de D’Anzi (voce: d-ra Maria Teresa Fer­­rero) . Dacă mi se vorbește de tine, vals lent de Bixio (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero; II tico, tico, rumba de Perazzi; In cer­e, un cântec de iubire, tango habanera de Brune (voce d-ra Maria Teresa Ferrero) ; Mă chiamă Viscardo, vals briliant de Mascheroni (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero); Rumba brasiliera de Faccilongo; Tu, numai tu, slow de Fruataci (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero); Monterosa, vals de Ancilotti; Cântecul meu, foxtot de Bixio (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero; Nu-mi pasă, foxtrot de Lao (voce: d-ra Maria Teresa Ferrero). 22.10: Radio jurnal (II); Sport. 22.30: Continuarea concertului Orch. „Luceafărul”; Muzică de dans, regi­­ne la campagnola, foxtrot de Lazzaro; Inima mea ți-a compus o melodie, tango de Anatol Albin; Două foxtro­turi din filmul „Vrăjitorul din Oz” de Arlem; Pour vous Madame-slow de Vasilescu; Un vals havaian de Winkler Foxtrot de Sandauer. 23.00: Muzică variată (discuri). 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză, germană, engleză și italiană ■ 212.­’ RADIO CHISINAU 20 kw. 14.00: Ora. Jocuri românești din Transilvania executate de orch. Reg. 90 infanterie din Sibiu, dirijată de subit. Gh. Dimitriu; Sălişteanca şi Ha­­ţegana din Sălişte; Ca la Haţeg şi în­vârtită ardeleană; Ca la Făgăraş şi Avrigeana; Răşinăreanca şi Haţegana ca la Răşinari; Bătuta din Sibiu. 14.30: Radio jurnal.­­ 14.45: Muzică uşoară (discuri). 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21.00: Ora. Concertul arch. Sindica­tului Artiştilor Instrumentişti din Chi­­şinău, dirijată de Victor Iuşchevici . 21.40: Heinrich Schlusnus cântă lie­duri (discuri). 22.00: Radio jurnal. Teatrul „tip Murale” Astăzi şi în fiecare seară la orele 8:45, Teatrul Ligii Culturale reprezintă „Bucureştii acum 100 de ani“, două ac­te de comedie cu muzică ,risc la 1848 de I. Dimitrescu, în direcţia de­­ scenă a orlu­i Nicolae Maşini şi mu­zicarea­ lui Atanase Zlatov. Interpreţii, d-nele Sofica Ionescu, Paula Culitz, Evelin Gruia,­ BUzana Demetrian, Dorin Sireteanu, Ar­sene Popovici, C. Sincu, Nicolae Baltasiu, P. Asan, Traian M. Popescu şi Dinu Ma­­cedonschi. Când este timp frumos şi cald, spec­tacolul se joacă cu plafonul descoperit. Vedeţi acolo ce poate realiza vred­nicia mâinilor femenine şi înţelegeţi rostul maşinelor. „Fe­meea este vii­torul Ţării" şi Statul se va ridica prin munca femeii". Vizitaţi târgul industriei casnice, reveniţi apoi acasă îmbogăţite de idei noi pentru înfrumuseţarea in­teriorului. La conac sunt perdele îndemâna­­te, drapate din pânză topită, cari filtrează o lumină cipice. Mobilier trainic şi frumos, îmbrăcat în pânză vopsită. Pânza de­­ cânepă întrebuinţată pentru lingerie de pat, e trainică şi răcoroasă. Feţele de mese şi şerve­ţele, îmi spunea o d-nă care le-a fo­losit odată, nu mai schimbă mate­rialul. Ne putem îmbrăca din cap până în picioare cu pânza noastră. Şi din ce se spală şi se poartă devine mai frumoasă şi mai mlădioasă. Sinclair Lewis­ este un ,,leader" a politicii externe. Să cunoaştem cânepa Această plantă textilă se cunoaşte cu mii de ani înainte de Cristos şi e originară din Asia. A fost cunoscu­tă de japonezi, chinezi şi indieni cu mult înaintea europenilor. Şi as­tăzi este foarte apreciată la aceste popoare. In Europa a fost adusă prima oară în sudul Franţei acum 1700 de ani, de unde­­apoi prin Italia şi Bungaria au trecut şi la noi, cultivându-se la început în Bucovina şi în Transilva­nia. Astăzi se cultivă în toată ţara şi am văzut ce imens izvor de­­bogăţie este. Florile acestei plante sunt de d­ouă feluri: flori bărbăteşti aşezate­ pe tul­pinele cânepii care se coace vara şi flori femeeşti pe­­tulpinele cânepii de toamnă. Aceasta din urmă­ dă să­mânţa. Cânepii nu-i plac ţinuturile unde suflă vântul, fiindcă îi vatămă fi­brele. Se simte bine la căldură şi în­ climat nu prea umed. . Femeile în jurnalismul american In cursul unei recepţii la hotelul Waldorf-Astoria, organizată de aso­ciaţia femeilor ziariste, d-na Roose­velt a remis recompensele decernate de comitetul ziari­smului pe anul 1939. D-na Sonia Tamara, coresponden­tă pentru străinătate a ziarului New York Herald, a primit o sută de do­lari pentru cele mai bune reportagii. D-na Tamara, care se află la Bel­grad unde urmărea lucrările confe­rinţei Balcanice a mulţumit prin Radio. D-na Helen Worden de la „New­ York Telegram" a fost premiată pentru articolele variate; d-na Vir­ginia Pope de la „New-York Times" a luat premiul „coloanei speciali­zate". In jurnalismul american femeile ocupă un loc important. Se ştie că d-na Roosevelt „prima doamnă­­ a Statelor Unite" dă în fiecare zi iun scurt articol pentru „Public Ledger" din F­iladelfia şi miss Dorothy Thomson (soţia celebrului romancier Ce mâncăm azi 1) Supă de legume strecurată, 2) Puiu umplut. Cantităţi pentru şase persoa un pui şi jum., 100 gr. unt, of rar iută, un d­i lapte, 2 ouă, sare, 10 stafide­­negre sau roşii, 50 gr un Se curăţă puiul de fulgi, se o­p­leşt­e, se curăţă înăuntru şi se г aripele şi se umple cu următoa compoziţie. Se freacă untul spu, se adaugă miezul de la frânzei înmuiat în lapte şi stors bine, freacă până se face ca­­e­are­se adaugă gălbenuşele, sarea, sti­cl­el­e şi carnea bine tocată de la mătatea de pui. Se­­umple puiul greg, se coase bine cu faţă ca să iasă umplutura, se stropeşte­ cu­ înfierbântat pe deasupra şi se dă cent. . . ' . ”* Poate fi servit la mari şi cu "cos­'de roşii, bine" scăziut. 2) Căpşuni cu­ zahăr si ce­aha.

Next