România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 780-794)
1940-08-01 / nr. 780
r Anul Ш No. 789 © „AsociŢimi TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52 09 -red. 5.57.7B. Provincia interurban 41. Adstraţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 ZIAR/ NAŢIUNII Ч--Ц O Fiecare român cu simţul realităţii şi cu instinctul sănătos al orientării are datoria elementară, ca alături de Suveranul Ţării, să înfrunte svonurii a născocire ce năpădesc valuri-valuri, ca norii de lăcuste peste holda verde a câmpului. D. NICHIFOR CRAINIC Ministrul Propagandei Naţionale BIROURILE: Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) Calea Victoriei 50. Direcţia şi Redacţia: Scara Et. I. Administraţia: Scara A. Et. II LA OBERSALZBERG ,I LA ROMA S AU DISCUTAT NUMAI PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI DEFINITIVE ÎNŢELEGERI IN BAZINUL DUNĂREAN Convorbirile ce au avut loc asupra tuturor problemelor politice şi economice referitoare la România şi la Sud-Estul European s-au desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie ■eb.„in- jMrat-mîmsbu *«»", Gisurtu, însoţit de d. Mihail Manoilescu, ministeul Afacerilor Străine, sau întors Luni, 29 iulie a. c., la orele 10:15, din calatoria de la Obersalzberg unde au fost invitati de guvernul german, şi d in calatorea la Roma, unde au fost invitaţi de guvernul italian, ? Această călătorie constitue întâiul contact personal al guvernului roша” cu Fuehrei“ui Germaniei şi Ducele Italiei şi cu cei d©î miniştri de afacere străine ai celor două mari puteri, după declaraţia noastră hotărîtă de a ne integra în politica axei. Convorbirile ce au avut Ioc asupra tuturor problemelor politice şi economise, referitoare la România şi la Sud-Estul European, s’au desfăşurat «игч» atmosferă de sinceră prietenie. Din ansamblul lor a reeşit înteresul real şî înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au pentru ţara noastră şi pentru menţinerea păcii în această parte a continentului. In ceea ce priveşte preocupările de viitor ale ţării noastre, atât la Obersalzberg cât şi la Roma, s’au discutat numai principiile generale ne ж *L.?a*'ora guvernele tarilor interesate urmează să lucreze în mod liber ca dunărean conifl*B,iNo ce as* putea duce o definitivă înțelegere în bazinul După călătoria miniştrilor români A vedea mai departe în timp şi în spaţiu.De noua ordine europeană, depinde soarta Europei ameninţată de hegemonia celorlalte continente Este explicabilă, fără îndoială, nerăbdarea oricărui român cu grijă de soarta Patriei, să cunoască mai grabnic şi mai complect rezultatul întrevederilor pe care primul-ministru şi ministrul de Externe al României, le-au avut cu victorioşii conducători ai axei Berlin-Roma. Nerăbdarea va fi satisfăcută la timp, şi în măsura îngăduită de împrejurări ce nu ne aparţin numai nouă. E cert că drepturile noastre au fost expuse şi apărate răspicat, că au fost înţelese şi coordonate în cel mai larg spirit cu litigiile vecinilor, pentru a statornici o pace reală, o prosperitate durabilă, un nou climat politic, în această regiune a Europei, unde de veacuri, energiile naţionale, bogăţiile atât de diverse ale solului, însuşirile atât de netăgăduite dar şi atât de vitreg necultivate ale popoarelor, s'au măcinat sub semnul răsboiului, al vindictelor, al cutropicilor, într’un fel de răzăşească pasiune procesuală de încălcări de hotare şi despăgubiri retrospective. E cert, iarăşi, că înţelegătoarea grijă a axei Berlin-Roma de a stinge aceste istovitoare litigii, nu se întemeiază pe argumente sentimentale-romantice. Vremea romantismului politic a trecut. Şi vremea efuziunilor sentimentale, urmate de exploatări sentimentale. Realismul politic сетеficarea desăvârşită a estului european, o ordine economică şi mai prielnice condiţii de desvoltare tuturor statelor oropsite până acum de istorie, fiindcă numai aşa, după consolidările de aci, se va purcede mai spornic la statornicirea întregei ordine europene pe un plan general, la încheerea păcii, care de astădată va avea mai puţin în vedere controversatele delimitări geografice şi va pune accentul pe o sistematizare a condiţiilor de viaţă, pe o coordonare a intereselor generale, pe o solidaritate europeană. Să luăm aminte. Pacea şi ordinea de mâine, îndeosebi spre aceasta tinde. Solidaritatea europeană ! Hipnotizaţi de măruntele noastre litigii, într’un străvechiu continent unde fiecare hotar a fost mereu stropit cu sânge şi străjuit de morminte, am uitat că dincolo de această peninsulă a Asiei, unde au înflorit civilizaţii şi s’au stins civilizaţii; dincolo, pe întregul glob, continente cu mai numeroasă populaţie şi mai nesăcătuite isvoare de materii prime, îşi dispută hegemonia lumii. Am uitat că Asia se întinde pe o suprafaţă de cinci ori mai mare decât a Europei şi cuprinde peste un miliard de locuitori; că America e de patru ori întinderea Europei şi cuprinde aproape trei sute milioane locuitori; Africa e de trei ori mai întinsă şi cuprinde aproape două sute milioane locuitori — şi că Oceania, cu pusderia ei de insule, deşi cu o mai restrânsă populaţie şi mai înapoiată, e socotită totuşi de un hotărîtor rol în istoria omenirii de mâine, fiindcă hegemonia lumii se va decide în mare parte în Pacific. Toate acestea le scăpăm din vedere, fiindcă am învăţat Istoria dе-un abecedar european, regionalist, particularist, egocentric, care dădea mai mare importanţă hărţuelilor dintre două ducate, cât doi purici pe hartă, decât uriaşelor migraţiuni din alte continente care răsuceau axa istoriei pe o jumătate de mileniu. Astăzi însă, prin suprimarea spaţiului, prin sincronizarea evenimentelor, prin interdependenţa economică tot mai tiranică, mai evident se impune o conştiinţă planetară. Mai evident se proiectează Ыаг sub ţeasta cea mai opacă, importanţa unui miliard jumătate de alţi locuitori ai planetei, care sunt consumatori, producători, îşi caută staţiile lor vitale, ţează pieţile «ИМИНВ1П1 se desmorţesc din letargie, dictează preţuri şi câteodată dictează orientări politice răspunzând la alt capăt al lumii. Niciodată, ca acum, n’a fost mai ameninţată soarta Europei după două mii de ani de hegemonie. Niciodată lipsa de rezistenţă şi de organizaţie a Europei, n’a riscat a primi o mai teribilă sancţiune ca acum, prin definitiva pierdere a prestigiului moral şi a forţelor materiale. După răsboiul trecut, prin simplul automatism al legilor economice, America s’a pomenit deţinând întâietatea economică şi financiară a lumii, s’a pomenit investită şi cu un rol de tutore politic mondial, exact după cum a doua zi dela răsboaiele lui Napoleon, Europa se trezise cu o Anglie fortificată de industrialism, de primele tentacule ale capitalismului neameninţat şi încă neodios pe atunci, de prima utilizare efectivă a imperialismului colonial. Ce-ar mai însemna oare mâine, după acest al doilea răsboiu istovitor, o Europă îreorganizată, anarhizată, bântuită de alte convulsii interne şi de mărunte revendicări teritoriale ? Ce altceva, decât un funebru muzeu al trecutului, faţă de celelalte continente, poate America, poate Asia renăscută, care, ele, vor dicta în acel caz ordinea lumii, fiindcă ele vor decide asupra condiţiilor umane ? Preocupările axei Berlin-Roma mărturisite sau nu, îndeosebi acest orizont mai îndepărtat în spaţiu şi în timp, vizează. O victorie într’un continent prăbuşit, căzut din întâietatea sa milenară ar însemna o altă victorie a lui Varus. De aceia înainte încă de încheierea răsboiului, precăderile problemelor ce se pregătesc pentru pace, merg către o nouă ordine europeană, generală, realistă, urgentă. Ordinea sud-est europeană va fi prefaţa viitoarei ordine europene. Prin ea ne vom menţine sau ne vom ridica toţi de unde suntem; — fără ea, ne vom prăbuşi toţi, de unde am fost. Aşa se cuvin înregistrate şi gândite evenimentele — nu nu-i mai obtuz, în funcţie de Scumpirea sau ieftenirea cu un leu la ciclogramul de caiele, nu numai în funcţie de răfuială cu un vecin cârciobar, pentru cine ştie ce zapis domnesc pe piele de viţel. Facem apel la o solidaritate românească, pentru integrarea ei într’o solidaritate europeană.. Iar această solidaritate europeană nu poate exista fără dreptul la viaţă al fiecăruia, fără egalitatea în abnegaţii, fără a ni se recunoaşte jertfele pe care le-am făcut şi care altfel, ar fi răscolit aci un nou focar al răsboiului — deci încă un pas spre sleirea Europei, unde orice braţ,, fie pe armă, fie pe coarnele plaigului, fie în uzină sau mină, va fi încă mai preţios mâine decât astăzi, în handicaparea dintre continente. CEZAR PETRESCU BUCUREŞTII AI ALES CALEA LOGICEI ŞI A REALITĂŢII ROMA, 29 (Centropa-Press). — Protestul guvernului englez la Bucureşti, este privit de presă ca „o ameninţare ridicolă engleză”. Ziarele subliniază, că Anglia, după ce a „garantat” România, astăzi s’a străduit a sprijini pretenţiile teritoriale ale vecinilor României. România a luat acum, scrie „Popolo d’Italia”, — după ce s’a convins de intrigile întreprins© în dauna sa de statele democratice — măsuri viguroase pantru apărarea sa. Este natural că acestea nu convin acelor care mai dominează încă pentru scurt timp pa malurile Tamiseî şi de aceia România a fost degradată de la rangul de „protejată” la acela de blestemată. Churchill a trimis la Bucureşti un protest energic, fiindcă politica prezentă a guvernului român nu place magnaţilor din City. Diplomaţia Foreign ОШсе-ului s’a pronunţat, în mod surprinzător, pentru revisionism în spaţiul dunărean. Anglia a şi adus la cunoştinţă vecinilor României această schimbare a opiniei sale, în care se întrezăreşte intenţia intrigilor engleze. Bucureştii au ales calea logicei şi a realităţii. Celelalte popoare nu au nevoie să aştepte ajutorul şi aprobarea Angliei. ’ d Franţa a paşeasca pe calea unei poliţiei strict naţionale CLERMONT FERRAND, 29 (Rador). — Agenţia „Havas” transmite : Ziarele franceze de Luni dimineaţa subliniază nevoia pentru Franţa de a păşi pe calea continuităţii politicii strict naţionale. „Le Petit Journal” scrie că nu este suficient ca să fie pedepsiţi cei cari au adus Franţa în situaţia de azi ci Franţa trebue să caute să se ridice din nou prin propriile sale mijloace. L’Oeuvre”, sub semnătura d-lui Deat, declară : Trebue să reîntronăm ideea de patrie, să reclădim naţiunea, să căutăm să restabilim o Franţă nouă în care să predomine voinţa naţiunii şi în care să domnească cu străşnicie ordinea franceză în serviciul căreia să se găsească oameni ce nu pot fi influenţaţi de teamă sau corupţie. LA MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT ITALIAN D-nii I. Giguriu, preşedintele Consiliului de ministri şi Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Straine, mergând la mormântul Soldatului Necunoscut italian, pentru a depune o coroană 1 nn- щ J O I 1 AUGUST 1949 12 papi VIZITELE DELA OBERSALZBERCU ŞI ROMA Pentru a putea trage oarecari concluziuni asupra rezultatelor concrete ale călătoriilor la Obersalzberg şi Roma a d-lor I. Gigurtu , preşedintele Consiliului şi Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine este necesar să amintim, în prealabil — ceea ce s’a precizat atât la Salzburg cât şi la Roma — că obiectul întâlnirilor şi convorbirilor dintre oamenii noştri de Stat şi cei doi conducători ai politicei Axei, a fost de a se stabili elemente concrete „de informaţiuni şi orientări“ asupr problemelor sud-estului european. In al doilea rând şi ca urmare firească a integrărei României în politica Axei, vizita preşedintelui Consiliului şi a ministrului Afacerilor Străine al României în Germania şi Italia spre a lua un prim şi necesar contact cu Fuehrerul Cancelar şi d. Mussolini, cât şi cu cei doi miniştri ai Afacerilor Străine ale celor două puteri ale Axei, a fost, nu numai consecinţa firească a invitaţiunei Berlinului şi Romei ci şi o firească dorinţă şi necesitate a guvernului român de a examina, de comun acord cu d-nii Hitler şi Mussolini, aspectele generale şi condiţiunile speciale ale problemelor sud-estului european, din îndoitul punct de vedere: politic şi economic. Se mai pot preciza încă două caracteristice ale întrevederilor dela Obesalzberg şi Roma: că ele s’au desfăşurat într’o atmosferă de sinceră prietenie şi că, din ansamblul lor, a reuşit interesul real şi înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au pentru România şi pentru menţinerea păcii în această parte a Continentului. Şi, în sfârşit, că în ceea ce priveşte preocupările de viitor ale ţării noastre, atât la Obersalzberg cât şi la Roma, S’AU DISCUTAT NUMAI PRINCIPIILE GENERALE pe baza cărora guvernele ţărilor interesate urmează să lucreze IN MOD LIBER LA STABILIREA CONDITIUNILOR CE AR PUTEA DUCE LA O ÎNŢELEGERE DEFINITIVĂ IN BAZINUL DUNĂREAN. Şi, acuma, concluziunile : 1. —Vizita la Obersalzberg şi la Roma a domniilor Gigurtu şi Manoilescu — răspunzând unei invitaţiuni a ambelor guverne ale Axei — a fost consecinţa firească a orientărei şi integrării României în politica celor două mari puteri. 2. — Dar acest prilej s’a desfăşurat, la Obersalzberg şi Roma, o foarte intensă acţiune de informaţiuni şi orientări asupra problemelor politice şi economice proprii Statelor sud-estului european. ' 3. rn. Aceste vizite s’au desfăşurat într’o atmosferă de sinceră prietenie, interes real şi de înţelegere pentru ţara noastră. ~~ '— după discutarea cu conducătorii Reichului şi Italiei a principiilor lor generale , România urmează a lucra, un mod liber, cu guvernele interesate, la stabilirea condiţiunilor putând duce la o înţelegere definitivă în bazinul dunărean. De aci se poate constata că, deopotrivă de liberi de a lucra împreună cu guvernele celorlalte ţări interesate pentru o înţelegere definitivă in bazinul dunărean, guvernul român îşi va da cele mai reale silinţe pentru a ajunge la o asemeneanţelegere, cu condiţiimân ca să întâlneasca, şi de cealaltă parte, aceiaşi bunăvoinţă şi realitate pentru găsirea unor aranjamente bazate pe realităţile istorice, geografice şi economice, iar nu inspirate din aspiraţiunile sau resentimentele artificiale ale linii romantism, poate înduioşător, dar în flagrantă contradicţie cu adevărurile cunoscute şi recunoscute de toată lumea. La Berlin tot atât ca și la Roma. ln Pafleologis 1 NOUA FRONTIERA VAMALA INTRE BELGIA §1 GERMANIA BRUXELLES, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.B. transmite : Monitorul Oficial din 28 iulie a publicat o ordonanţă a ministerului de finanţe, prin care se fixează noua frontieră vamală între Belgia şi Germania. Această frontieră vamală a fost trasată la o oarecare depărtare de noua frontieră a Reichului, modificată prin încorporarea la Reich A teritoriului Eupen-Malmedy.____ ŞTIRI LIPSITE DE ТЕШУ DIN PRESA AMERIOM BERNA. 29 (Rador). — Cercurile elveţiene au primit cu o unanimă ridicare din umeri ştirea publicată de ziarul .,New-York Herald", care pretindea că Germania ar fi cerut să i să pună la dispoziţie rezervele elveţiene de cereale, de aur şi de petrol. Din izvor autorizat elvețian se declară că această știre este lipsită de orice temei. 7