România - Provincie, august 1940 (Anul 3, nr. 780-794)

1940-08-01 / nr. 780

r Anul Ш No. 789 © „AsociŢimi TELEFOANE: Direcţia 5.57.85. Secretariatul 4.52 09 -red. 5.57.7B. Provincia interurban 41. Ad­straţia 5.57.77 Serviciul Publicităţii 4.89.05 ZIAR/ NAŢIUNII Ч--Ц O Fiecare român cu simţul realităţii şi cu instinctul sănătos al orien­tării are datoria elementară, ca alături de Suveranul Ţării, să în­frunte svon­urii a născocire ce nă­pădesc valuri-valuri, ca norii de lăcuste peste holda verde a câm­pului. D. NICHIFOR CRAINIC Ministrul Propagandei Naţionale BIROURILE: Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) Calea Victoriei 50. Direcţia şi Redacţia: Scara­­ Et. I. Administraţia: Scara A. Et. II LA OBERSALZBERG ,I LA ROMA S AU DISCUTAT NUMAI PRINCIPIILE GENERALE ALE UNEI DEFINITIVE ÎNŢELEGERI IN BAZINUL DUNĂREAN Convorbirile ce au avut loc asupra tuturor problemelor politice şi economice referitoare­ la România şi la Sud-Estul European s-a­u desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie ■eb.„i­n- jMrat-mîmsbu *«»", Gisurtu, însoţit de d. Mihail Manoilescu, mini­­steu­l Afacerilor Străine, sau întors Luni, 29 iulie a. c., la orele 10:15, din calator­ia de la Obersalzberg unde au fost invitati de guvernul german, şi d in calator­ea la Roma, unde au fost invitaţi de guvernul italian, ? Această călătorie constitue întâiul contact personal al guvernului ro­­ша” cu Fuehrei“­ui Germaniei şi Ducele Italiei şi cu cei d©î miniştri de afa­cere străine ai celor două mari puteri, după declaraţia noastră hotărîtă de a ne integra în politica axei. Convorbirile ce au avut Ioc asupra tuturor problemelor politice şi e­­conom­ise, referitoare la România şi la Sud-Estul European, s’au desfăşu­­rat «игч» atmosferă de sinceră prietenie. Din ansamblul lor a reeşit în­te­­resul real şî înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au pentru ţara noastră şi pentru menţinerea păcii în această parte a continentului.­­ In ceea ce priveşte preocupările de viitor ale ţării noastre, atât la Obersalzberg cât şi la Roma, s’au discutat numai principiile generale ne ж *L­.?a*'ora guvernele tarilor interesate urmează să lucreze în mod liber ca dunărean conifl*B,iNo ce as* putea duce o definitivă înțelegere în bazinul După călătoria miniştrilor români A vedea mai departe în timp şi în spaţiu.­De noua ordine europeană, depinde soarta Europei ameninţată de hegemonia celorlalte continente E­ste explicabilă, fără îndo­ială, nerăbdarea oricărui român cu grijă de soarta Patriei, să cunoască mai grabnic şi mai complect rezultatul între­vederilor pe care primul-ministru şi ministrul de Externe al Româ­niei, le-au avut cu victorioşii conducători ai axei Berlin-Roma. Nerăbdarea va fi satisfăcută la timp, şi în măsura îngăduită de împrejurări ce nu ne aparţin nu­mai nouă. E cert că drepturile noastre au fost expuse şi apărate răspi­cat, că au fost înţelese şi coor­donate în cel mai larg spirit cu litigiile vecinilor, pentru a stator­nici o pace reală, o prosperitate durabilă, un nou climat politic, în această regiune a Europei, unde de veacuri, energiile naţio­nale, bogăţiile atât de diverse ale solului, însuşirile atât de netăgă­duite dar şi atât de vitreg ne­cultivate ale popoarelor, s'au măcinat sub semnul răsboiului, al vindictelor, al cutropicilor, în­­tr’un fel de răzăşească pasiune procesuală de încălcări de hota­re şi despăgubiri retrospective. E cert, iarăşi, că înţelegătoarea gri­jă a axei Berlin-Roma de a stin­ge aceste istovitoare litigii, nu se întemeiază pe argumente senti­­mentale-romantice. Vremea ro­mantismului politic a trecut. Şi vremea efuziunilor sentimentale, urmate de exploatări sentimen­tale. R­ealismul politic сете­ficarea desăvârşită a estului european, o ordine economică şi mai prielnice condiţii de desvoltare tuturor statelor oropsite până acum de istorie, fiindcă numai aşa, după consolidările de aci, se va pur­cede mai spornic la statornicirea întregei ordine europene pe un plan general, la încheerea păcii, care de astădată va avea mai puţin în vedere controversatele delimitări geografice şi va pune accentul pe o sistematizare a condiţiilor de viaţă, pe o coordo­nare a intereselor generale, pe o solidaritate europeană. Să luăm aminte. Pacea şi ordinea de mâine, în­deosebi spre aceasta tinde. Soli­daritatea europeană ! Hipnotizaţi de măruntele noa­stre litigii, într’un străvechiu continent unde fiecare hotar a fost mereu stropit cu sânge şi străjuit de morminte, am uitat că dincolo de această peninsulă a Asiei, unde au înflorit civili­zaţii şi s’au stins civilizaţii; din­colo, pe întregul glob, continente cu mai numeroasă populaţie şi mai nesăcătuite isvoare de ma­terii prime, îşi dispută hegemo­nia lumii. Am uitat că Asia se întinde pe o suprafaţă de cinci ori mai mare decât a Europei şi cuprinde peste un miliard de locuitori; că America e de patru ori întinde­rea Europei şi cuprinde aproape trei sute milioane locuitori; Africa e de trei ori mai întinsă şi cuprinde aproape două sute milioane locuitori — şi că Ocea­nia, cu pusderia ei de insule, deşi cu o mai restrânsă populaţie şi mai înapoiată, e socotită totuşi de un hotărîtor rol în istoria omenirii de mâine, fiindcă hege­monia lumii se va decide în mare parte în Pacific. Toate acestea le scăpăm din vedere, fiindcă am învăţat Isto­ria dе-un abecedar european, re­gionalist, particularist, egocen­tric, care dădea mai mare im­portanţă hărţuelilor dintre două ducate, cât doi purici pe hartă, decât uriaşelor migraţiuni din alte continente care răsuceau axa istoriei pe o jumătate de mi­leniu. A­stăzi însă, prin suprimarea spaţiului, prin sincroniza­rea evenimentelor, prin in­terdependenţa economică tot mai tiranică, mai evident se im­pune o conştiinţă pl­a­ne­tară. Mai evident se­­ proiectează Ыаг sub ţeasta cea mai opacă, importan­ţa unui miliard jumătate de alţi locuitori ai planetei, care sunt consumatori, producători, îşi caută staţiile lor vitale, ţează pieţile «ИМИНВ1П1 se desmorţesc din letargie, dic­tează preţuri şi câteodată dic­tează orientări politice răspun­zând la alt capăt al lumii. Niciodată, ca acum, n’a fost mai ameninţată soarta Europei după două mii de ani de hege­monie. Niciodată lipsa de rezistenţă şi de organizaţie a Europei, n’a ris­cat a primi o mai teribilă sanc­ţiune ca acum, prin definitiva pierdere a prestigiului moral şi a forţelor materiale. După răsboiul trecut, prin sim­plul automatism al legilor econo­mice, America s’a pomenit deţi­nând întâietatea economică şi fi­nanciară a lumii, s’a pomenit in­vestită şi cu un rol de tutore po­litic mondial, exact după cum a doua zi dela răsboaiele lui Napo­leon, Europa se trezise cu o An­glie fortificată de industrialism, de primele tentacule ale capita­lismului neameninţat şi încă ne­­odios pe atunci, de prima utili­zare efectivă a imperialismului colonial. C­e-ar mai însemna oare mâine, după acest al doilea răsboiu istovitor, o Europă îreorganizată, anarhizată, bân­tuită de alte convulsii interne şi de mărunte revendicări terito­riale ? Ce altceva, decât un fune­bru muzeu al trecutului, faţă de celelalte continente, poate Ame­rica, poate Asia renăscută, care, ele, vor dicta în acel caz ordinea lumii, fiindcă ele vor decide asu­pra condiţiilor umane ? Preocupările axei Berlin-Roma mărturisite sau nu, îndeosebi a­cest orizont mai­ îndepărtat în spaţiu şi în timp, vizează. O vic­torie într’un continent prăbuşit, căzut din întâietatea sa milenară ar însemna o altă victorie a lui Varus. De aceia înainte încă de încheierea răsboiului, precăde­­rile problemelor ce se pregătesc pentru pace, merg către o nouă ordine europeană, generală, rea­listă, urgentă. Ordinea sud-est europeană va fi prefaţa viitoarei ordine euro­pene. Prin ea ne vom menţine sau ne vom ridica toţi de unde sun­tem; — fără ea, ne vom prăbuşi toţi, de unde am fost. Aşa se cuvin înregistrate şi gândite evenimentele — nu nu-i mai obtuz, în funcţie de Scum­pirea sau ieftenirea cu un leu la ciclogramul de caiele, nu numai în funcţie de răfuială cu un ve­cin cârciobar, pentru cine ştie ce zapis domnesc pe piele de viţel. Facem apel la o solidaritate românească, pentru integrarea ei într’o solidaritate europeană.. Iar această solidaritate euro­peană nu poate exista fără drep­tul la viaţă al fiecăruia, fără e­­galitatea în abnegaţii, fără a ni se recunoaşte jertfele pe care le-am făcut şi care altfel, ar fi răscolit aci un nou focar al răs­boiului — deci încă un pas spre sleirea Europei, unde orice braţ,, fie pe armă, fie pe coarnele pla­i­gului, fie în uzină sau mină, va fi încă mai preţios mâine decât astăzi, în handicaparea dintre continente. CEZAR PETRESCU BUCUREŞTII AI ALES CALEA LOGICEI ŞI A REALITĂŢII ROMA, 29 (Centropa-Press). — Pro­testul guvernului englez la Bucu­reşti, este privit de presă ca „o ame­ninţare ridicolă engleză”. Ziarele subliniază, că Anglia, după ce a „ga­­rantat” România, astăzi s’a străduit a sprijini pretenţiile teritoriale ale vecinilor României. România a luat acum, scrie „Po­­polo d’Italia”, — după ce s’a convins de intrigile întreprins© în dauna sa de statele democratice — măsuri vi­guroase pantru apărarea sa. Este natural că acestea nu convin acelor care mai dominează încă pentru scurt timp pa malurile Tamiseî şi de aceia România a fost degradată de la rangul de „protejată” la acela de blestemată. Churchill a trimis la Bucureşti un protest energic, fiindcă politica prezentă a guvernului român nu place magnaţilor din City. Diploma­ţia Foreign ОШсе-ului s’a pronun­ţat, în mod surprinzător, pentru re­­visionism în spaţiul dunărean. An­glia a şi adus la cunoştinţă vecinilor României această schimbare a opi­niei sale, în care se întrezăreşte in­tenţia intrigilor engleze. Bucureştii au ales calea logicei şi a realităţii. Celelalte popoare nu au nevoie să aştepte ajutorul şi aproba­­rea Angliei. ’ d Franţa a paşeasca pe calea unei poliţiei strict naţionale CLERMONT FERRAND, 29 (Ra­­dor). — Agenţia „Havas” trans­mite : Ziarele franceze de Luni diminea­ţa subliniază nevoia pentru Franţa de a păşi pe calea continuităţii po­liticii strict naţionale. „Le Petit Journal” scrie că nu este suficient ca să fie pedepsiţi cei cari au adus Franţa în situaţia de azi ci Franţa trebue să caute să se ridice din nou prin propriile sale mijloace. L’Oeuvre”, sub semnătura d-lui Deat, declară : Trebue să reîntro­­năm ideea de patrie, să reclădim naţiunea, să căutăm să restabilim o Franţă nouă în care să predomine voinţa naţiunii şi în care să dom­nească cu străşnicie ordinea­­ fran­ceză în serviciul căreia să se găsea­scă oameni ce nu pot fi influenţaţi de teamă sau corupţie. LA MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT ITALIAN D-nii I. Giguriu, preşedintele Consiliului de ministri şi Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Straine, mergând la mormântul Soldatului Necunoscut italian, pentru a depune o coroană 1 nn- щ J O I 1 AUGUST 1949 12 papi VIZITELE DELA OBERSALZBERCU ŞI ROMA Pentru a putea trage oarecari con­­cluziuni asupra rezultatelor concrete ale călătoriilor la Obersalzberg şi Roma a d-lor I. Gigurtu , preşedin­tele Consiliului şi Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine este ne­cesar să amintim, în prealabil — ce­ea ce s’a precizat atât la Salzburg cât şi la Roma — că obiectul întâlniri­lor şi convorbirilor dintre oamenii noştri de Stat şi cei doi conducă­tori ai politicei Axei, a fost de a se stabili elemente concrete „de infor­­maţiuni şi orientări“ asupr proble­melor sud-estului european. In al doilea rând şi ca urmare fi­rească a integrărei României în po­litica Axei, vizita preşedintelui Con­siliului şi a ministrului Afacerilor Străine al României în Germania şi Italia spre a lua un prim şi necesar contact cu Fuehrerul Cancelar şi d. Mussolini, cât şi cu cei doi miniştri ai Afacerilor Străine ale celor două puteri ale Axei, a fost, nu numai con­secinţa firească a invitaţiunei Berli­nului şi Romei ci şi o firească dorin­ţă şi necesitate a guvernului român de a examina, de comun acord cu d-nii Hitler şi Mussolini, aspectele generale şi condiţiunile speciale ale problemelor sud-estului european, din îndoitul punct de vedere: politic şi economic. Se mai pot preciza încă două ca­racteristice ale întrevederilor dela O­­besalzberg şi Roma: că ele s’au des­făşurat într’o atmosferă de sinceră prietenie şi că, din ansamblul lor, a reuşit interesul real şi înţelegerea pe care atât Germania cât şi Italia le au­ pentru România şi pentru men­ţinerea păcii în această parte a Con­tinentului. Şi, în sfârşit, că în ceea ce priveşte preocupările de viitor ale ţării noa­stre, atât la Obersalzberg cât şi la Roma, S’AU DISCUTAT NUMAI PRINCIPIILE GENERALE pe baza cărora guvernele ţărilor interesate urmează să lucreze IN MOD LIBER LA STABILIREA CONDITIUNILOR CE AR PUTEA DUCE LA O ÎNŢE­LEGERE DEFINITIVĂ IN BAZINUL DUNĂREAN. Şi, acuma, concluziunile : 1. —Vizita la Obersalzberg şi la Roma a domniilor Gigurtu şi Manoi­lescu — răspunzând unei invita­­ţiuni a ambelor guverne ale Axei — a fost consecinţa firească a orientă­­rei şi integrării României în politica celor două mari puteri. 2. — Dar acest prilej s’a desfăşurat, la Obersalzberg şi Roma, o foarte in­tensă acţiune de informaţiuni şi orientări asupra problemelor poli­tice şi economice proprii Statelor sud-estului european. ' 3. r­n. Aceste vizite s’au desfăşurat într’o atmosferă de sinceră priete­nie, interes real şi de înţelegere pen­tru ţara noastră. ~~ '— după discutarea cu conducătorii Reichulu­i şi Italiei a principiilor lor generale , România urmează a lucra, un mod liber, cu guvernele interesate, la stabilirea condiţiunilor putând duce la o înţe­legere definitivă în bazinul dună­rean. De aci se poate constata că, deo­potrivă de liberi de a lucra împreu­nă cu guvernele celorlalte ţări inte­resate pentru o înţelegere definitivă in bazinul dunărean, guvernul român îşi va da cele mai reale silinţe pen­tru a ajunge la o asemenea­­­­nţele­­gere, cu con­diţiim­ân ca să întâlnea­­sca, şi de cealaltă parte, aceiaşi bu­năvoinţă şi realitate pentru găsirea unor aranjamente bazate pe realită­ţile istorice, geografice şi economice, iar nu inspirate din aspiraţiunile sau resentiment­ele artificiale ale li­ni­­i romantism, poate înduioşător, dar în flagrantă contradicţie cu ade­vărurile cunoscute şi recunoscute de­ toată lumea. La Berlin tot atât ca și la Roma. ln Pafleologis 1 NOUA FRONTIERA VAMALA INTRE BELGIA §1 GERMANIA BRUXELLES, 30 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D.N.B. trans­mite : Monitorul Oficial din 28 iulie a publicat o ordonanţă a ministerului de finanţe, prin care se fixează noua frontieră vamală între Belgia şi Germania. Această frontieră vamală a fost trasată la o oarecare depărtare de noua frontieră a Reichului, modifi­cată prin încorporarea la Reich A teritoriului Eupen-Malmedy.____ ŞTIRI LIPSITE DE ТЕШУ DIN PRESA AMERIOM BERNA. 29 (Rador). — Cercurile elveţiene au primit cu o unanimă ridicare din umeri ştirea publicată de ziarul .,New-York Herald", care pretindea că Germania ar fi cerut să i să pună la dispoziţie rezervele elveţiene de cereale, de aur şi de petrol. Din izvor autorizat elvețian se de­clară că această știre este lipsită de orice temei. 7

Next