Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-01 / nr. 32
MIE UK Kis Rt Voiesce și vei puté Va eși în toate țlirile afară de Luni a și adoua zi după Serbatariu. Abonarea pe un an.............................128 lei imoase luni............................................... 64 — 1vd luni................................................ 32 — Pe lună 11 — Un eseniplar ...................................... 24 par. înșciințările linia................................... 1 leu. Nr. 32. Anni V. PIARlO POLITICO. COMERCIALI, UTEMRIÜ (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulűpariului Românulu și Redaptoriulu respunătoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Tiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 1 Februarie 1861. Lumineță-te și vei fi. Alt om se face în Bucureșci, la Admnistrațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoși6ia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la corespondintii nostru, sau d’a dreptul prin post, trâmițind și banii. Tot asemenea și ln Iași. REVISTA POLITICA. Bucureșci, deeurar. Heea ne zbeara In Nr. de ieri, adiki ki nestisnile nolitige, atăt nele din Intra kitiui nele din afari, depin din ne în ne mai grave, vinene astăzi a se adeveri. ^ Ministerist din Esksremii, kizHt nin Botil Adsnrii din mediina de Simbilă, s’a otrît a iane anei la nasjisne, la alegatori, mi’n Birtatea drentslsi ne-i akoardi legea în medinga de ieri, domni ministra din intra, ear ns d. Il remedinte al Kon si ] isis I, a Benir la tribsni m’a nuit mesagist de discipere. Ministerial and a nsblikat ranortil seS kitre Domnitor pin kare nere disoberea Kameriî, zikmd k’Adunarea kritikmd monederile administragismî la Kraiova ini Illoienitl nins a ni se da definitiva sentingi a înaltei Rsrgi de kiimnabilitatea persoanelor suksinate ar fi kilkat KonBengisnea. Ilsblikim anest akt, de mare însemnătate, al gSBernsisi mi ne anginem, d’akamdati, de ori ne desbatere, fiind k’aneasti nestisne, atit iikit s’atinge de drenturile Adsnirii kit mi de fantele de la Kraiova mi Illoiemtí, s’aS desbitBt in Adsnare mi min srmare n’avem trebsingi de kit a mnvÍta ne ddf alegători a nnit monesele Berbari ale Adsnirii m’a-mi forma and oninisnea definitbi kinalism ns mai remine, kim ziserăm mi’n nimera de ieri, de kit ka d-lor, kari ssnt Inaltsl tribunal, si de a sentinga definitiBi pin Borsi ge Bor fi kiimagi a fane. Conform datoriei noastre, Bom Borbi la timn, In aneasti nestisne, nentra astizi ne mirginim a adsne aminte d-lor alegători, ki mai am inki Br’o 6 zile nentra a se insinie m’a se contesta înaintea tribunalelor. Snerim ki Rominii Bor Ințelege ki tot binele mi tot restinel gere st& numai în minele alegătorilor. Snerim asemene ki ns se Bor desinima nel kari kred ki n’as isbstit niki min Botsrile lor a adsne tmbsnitigirile ne doresk. Ni se Bor desinima, nentrS ki de se Bor gindi bine Bor gisi ki, ori kit de rig ar gisi ki ssntem, Hele ne dobindirim, mai ks seamă In monorgisne ki asginele sakrifinie ne fiksrim, sunt foarte mari. Progressi kiar este mare, foarte mare, kin ori ne ar Boi si ziki nineBa, m’or kit de nemslgimit ar fi, ns Ba nstea si ns reksnoaski ki oninis nex nsbliki s’a format la noi mi ki se formează, kremte ne toată zisa. Ill’anoî, kim Rom metinde ka ea si depii nsteriki, daki ns se manifestă neasrmat, ni ori ne okasisne mi din ne în ne mai mult? La ori ne sskis trebie si dăm timnsl risBenit nentru kremiere mi întărire, mi la noi, ne lingi timnsl ne apsrim, nigina stirsire mi minele sakrisine ne fiksrim, nele ne dobindirim, o mai renegim, ssnt mari, foarte mari; ns remine dar akim debit a desporta institigisnile nele lesne ne dobindirim m’a ne întări sine a astea si le minginem. în Englitera , ende libertatea domneiute de 170 de ani mi sade oninisnea nsbliki este doamnă asolsti mi ki toate anestea vedem adesea kite o nestisne nsindise în narlament kite zege ani d’a rîndsl, mi ki«noi ne tot ansi aure a reveni la nel piitor mai tare, ui’astfel din an în an nini mo trismfi în sfîrmit. Usi no , nenlrs ki nerdsrim dose trei zile ne an nei trio miki, foarte miki monagandi elentorale, m’a4easta nimai de trei ori niv’akiiv, trebie si ne dcsimi ai mi si ne nlekim singsri kansi sino tare, zikind ki nsmai esto nigi o snerangă ? Din kontra, gergetind bine starea de sklapii în care fsam ginsgi de sekle , ginind seami de tot felul de .strîmtorirî mi tesksirl în care ne gins mi legea elektoralé, mi gsvernele, mi nemți inga, mi shbiqisnile noastre de tot felul, Bom ședea kinele 4e dobindirim ko- Bîrmesk ks 90 Ia sstinsginsl 4e fiksrxm. Si mergem dar înainte ks siisingi mi kredingi, mi binele Ba trismfa de siksr. Daki ns natriotismsl, 4o ingin instinktsl nostri de konseru. ro trebse si ne ’ndemne Isata ks kredingi, sine a ’nBinge toate aniedinele. Er! kiar, nsblikarim ksBintele îmneratslsi Nanoleone, kare zise, „ki ’ntiia Birtste a snsl nonor este d’a avea încredere în sine.“ Dali el, monarksl 4el asterik al nagîsni! nele! mai asterine zise nagisnii sale mi tslor 4dlor lalto nagismî, ki nsmai ks încredere în ele însele Bor astea încinge, noi care ns Bom înțelege în sfîrmit, k’aksm mai ks seami kind Bslkanele 4e ne ’nkongismi ssnt gata a isliskni, de ns Bom Isati ne Ba konlemi fok*] mi gensmia, k’aksig kind anele si îmfli metstindine mi ssnt gata a se replisa, de ns Bom avea încredere în noi mini Bom da în mine din minine Romîneka? Dinn deschiderea medingeî de ieri, birosl a komsnikat o denemir de la Kamera din Iarni, kid. Kozadin a filist o internekre ministeristsi assuna fanisbî ki n’a dat prrogrami, d ns memedinte al konsilisbî, An. Ilans, a deklarat ki n’a sokotit de neBoil a da orrogrami, nentra ki fantele Borbesk mai bine de kit ori ne kiBinte, mi ki Ministerial se da minginea în nerksl konstitugionalism sl BÎ. d. Gh. Sturza repine assnra nestisnii zikind ki este în desrinderea Statsrilor konstitsgionalî ka fii kare minister si dea p programi la venirea sa sa nstere, mi ki la no; era mi mai mili trebsingi de aneasta, mai ks seami în silBagisnea aktsale kind geara amteanli si Bazi no are de skon a fane gBBernsl, mai ales kB nesÜBcea Unirii Iluminatelor. D. Ilans a resnsns ki mi d lsî este ksnoskst ki dovenite din toată inima snirea kamerelor mi a ministerielor, mi krede ki în kstînd Ba nstea snsne kamerei ne se pa fane în nripinga aneasta. Astfel dar artiklil nostri de mai la Bale, întitulat programa ministeri Bibî din Iarni, skris alaltă erî, printr’o niBdată konnidingă se ’ntărește prin denemia adresată ieri adanirii noastre. Avem astăzi din afară bătema muri, dar snagisl ne linsește is total, datori fiind a da nrebădere însemnatul si akt prin kare ministerial esnsne motivele ne kare s’a rnzimat nentru a ceredisolarea Adsnirii. C. A. Rosetti. Miria Ta! nefiind de bomnetenga noastri de a disksta anreutagiile esanse în a Reasti Adresi, eram xotirîgî îndati dsne definitiva d votare a ne densne demisia în minile Miriei noastre. In nea din srini medingiosi, s’a iniinnit sn amendumint kare fane narte diumenitata A*dresi în continderea simitoare : „Nenorouitele tarbsriri ne s’au întîmplat la Illoemti mi mai ks seami la Craiova, le nlingem mi le kondamnim. Gragu nersisî, lamina s’a f&kst desine nele ne s’am întîmplat în Craiova, mi ssntem mîndri a vedea ki spiritul de recolti n’a esistat. Remane alism la îngelennisnea Miriei Taleka si ordone missrele ne înalta drentate dikteasi, kaanei, karii as atras sa mind mikar bxnneala Ismeki ar fi esistat sn asemenea spirit, si-mi ia ksvenita nedeansi.* Anest not, în mijlocul îmnregisririlor în care s’a modis mi în faga miniunilor fondamentale ale Konvengiei konstitsind din partea Adsmiil o învederați kilk care uneste atribugiunile sale în messhinisl prerogativelor reksnoskstensteri esekstive, are înșine o gravitate kare ne imnsne datoria a’l ssbnsne amenismi Mikel Boastre, firm disksrssiks kare Agi bine-voit a deschide sesisnea anesteî Adsnirî, Msrna- Boastri Agi fost nel mttî kare agî manifestat întristarea ne agî simgit nentri tsibsririle întîmplate in oare-kare nsnkte alegeri; nimik dar n’a nstst si mai legitim, de kit nneolisnarea ne aneste evenimente a trebuit si modski lui în «nimtele Remresentangilor Nagisnes, de aneea un GiBernal n’a linsit a fane ksnoskst Adsnirii, de kite ori diskigisnile au venit assuna anesteî kestii, ei fiind intrati în domeniul jsstigiî, toate altele se vor nsne în numirea Adsnirii îndati ne sentinga valsa karakter definitiv. Tot din anest nsnkt de vedere mi ne lasa minninist si de stirgirei nsterilor nrevizst nrin Konvengie , Givernul a fost nevoit a se onsne la monsnerea ne se filisse nentri trimiterea sneî komisisnî de ninni membri din sinsl Adsniri la faga loksisî, sub denumirea de anketi narlamenari, mi aneasta ks atit mai mslt, ks kit nini niin Konvengie, nini niin vra o alti legisire, ns este nrevizst asemenea drept de anketi. Kind dar monsiss amendament s’a ivit în desbaterea Adsuirii în medinga din srmi, motivat ne oasnerea ne a firist Gsvernsl nentru trimiterea sneî ankete la faga loksisî, mi ne nenresentarea nnui aksm a dosarelor mi Mineî, Gspernsl n’a linsit, de a re’noi deklaragiile sale de mai ’nainte, fikind ksnoskst Adsniri? ki monessi se afli înaintea Ksrgi înalte, kt orî qe disksgie monorism assuna anestiî kestil, ar fi ds natsri a înrîsri ksrssi regslat al rsstigiî, iiiki o astfel de sssmnare din narte’i ar konstitsi o adevirati kilkare a nsteri legîsitoare assura nebl jsdeki toremtî. Ilitrsamî de anesamî snirit de imnargialîtate, ns ne vom permite nici noi, de a disista sentinga majoritigii de ninni membri mi oninia minoritigii de natri membri al Rirgilor-Unite, din Craiova, dar în faga konsiderangelor mi a denisismî.majoritigiî Ksrgilor, în care între altele și zile: și fantele întîmplate acolo la 7 mi 8 .Noemßrie n’ar fi a Bst de skon resternarea siistemsl sî gsvernamental, nu ai fost numai o nomire spontanee de resbsnare în kontra üt 'efektsret, aplikind ksthemilor nenalitatea nrepizati la art. 161 din kondika nenali privitor la rebelie, ne întrebim, ks drent ksBÎnt., unde a asist Adunarea întrevedea negări la fantiliî de împotrivire în kontra astori tigiî mi ne ne ak astst fi întemeiați tinere a sa kind mroklami, ki lsmina s’a fikist, mi ki toati kslna kade nsmai assuna administraijismi? Daka Adsnarea a Isat drent basi denisisnea instangii mtiis kare n’a nstst fi ksnosksli de kit din nsb likarea snor estraktș nrin jsrnale nartikolare,, aaol seminga Adsniril este onssi denisi sui! ksrftil jsdeksto remtî. — Astfel, flrca îmigate Doame, Adsnarea mî-a arogat drentsi sneî astoritigi jsdekstoremtî, konstitsindu-se de la sine în ksrte jsdekstorenski ssnerioari. Gssernsl mi aksm în saga sneî asemenea monsneri, n’a linsit a nsne în nripirea Adsnirii, ki sn asemenea Bot din narte’i ar konstitsi o írmederati sssmare mi kilkare a minninistsl de desturgire a nsterilor Sta— tslsl konsakrat min konsengie, ka basa nea mai esengiali a liberligilor noastre nolline. Cu toate anestea, Botslesnss s’a emis mi figsteazi astizi inserat în adresa kitre Miria Boastri ka esnresisne a majoritigiî Adsnirii. Anest Bot, nre kit este o abatere nreste kiderile reksnoskste Adsnirií nrin Kon- Bengie, nre alit este kontraris art. 7 din KonBengie. Ikea îmigate Doamne! minimtriî Mikel Tale, în fania sasî asemenea akt de siologie a Konpengiei, akt care tinde a slibi prestigisl mi asteritatea nsterii esekstice, se cred datori Înainte de toate, de a instra anesteî nsteri întregimea drenturilor sale. Uli de aneea ks nirere de ris ssntem siligia bissnsne alttsratsi dekret nentri disclparea Adsnirl legislative konform art. 17 din Konvengie. Ssntem konpriml, Ikrea îmlgate Doamne, ki nagisnea Ba anreg siks drentate difiksligile saruinel ks kare înalta koniengi a Miriei noastre ne am onorat. Aßund konmiinga datoriilor kitre Tronsl Iluminatelor Unite kredem ki se bureksnoamte ki, în urma nefolositoarelor silinge ne ne am dat de la deschiderea sesisnei, spre a introdsne armonia mi konuiliarea în sinsl Adsnirii, fin nici sn spirit de narliti, conform srmgimentelor de înfrigire a tstilor Rominilor, manifestate ks atita kildsa mi de Mina Boastri min disksrssi Tronslsi, ns am fost kondsmi la aneasa estremitate de kit îmninmni numai de konsideragii în interessl Stalilsî. Anul 1861, Ianuarie 30. PREA ÎNĂLȚATE DOAMNE! Adunarea Legislativi, a kirii sesisne ordinarii prin Art. 17 din Konvengisne este filisati la trei luni, fiind convokati la 29 Noemvrie ansi esnirat B’as presentat astizi la 30 Iansarii prin Irremedintele ei, Adresa ricunzătoare la Diskersul TronsloI ALEKSANDRU ION. Kb mila bi Dumnezes mi Boinga nagionale, Domn Ilringitia telorenite geara Romăneaski mi Moldavia. La togi de fagi mi Biitori, sănătate; Asania ranorislsi konsiliskî Nostra de miniștri din geara Romîneaskă, ssb No. relatiB la Adresa ge Ni s’a presentat ier! la 30 ksrem, din partea Adunări! Legislative, în nsterea art. 17 din Konvengie. Am dekrelat mi dekrelări se urmează: Art. I. Adunarea legislativă este disociată. Art. II. Ministrul nostru sekretar de Stat la de Parlamentul din întrs, este însămnat și adsierea la îndeplinire a a iests dekret. Dat în Fiksremtî, la 31 Ianuaria ansi 1861. ALEKSANDRU ION I. Ministrul Sekratar de Stat la Departomentsl din întrs G. Kosta-Fors. 1. SJCBCiHa ABv MINISTERIOLOí DIN IAHI. Cănd nniimirăm mairea desnre modil ks kare s’a komnis nosl kabinet din Romănia de neste Milkop, ziserăm îndată că este komnis, mai în întregul ses, din cele mai reksnoskile kananilăg! din Moldavia, tării foarte mare, adăogarăm, mirare din nefericire a linsit, ministeristsî d—ist Kogălnigeans. Noi ni nstem si bănsig! a fi nici amigii nici inimigii personali ai miniștrilor antsați din Iarni, nentri că n’am aost fericirea să fim în nici o legătură, minstem adăoga, în nici o relagisne ks agemtî bărbagi. Astfel dar bănd 1i lăsdim sag îi kritikăm, ninstem fi întri niraik bănsigi. Lasdele sas kritigele noastre pot fi gremite, din linsă de mtirî nosHine, (laiaisi este mice din nenorogire atăt de departe de no!) din linsă mai ks seamă d’a ksnoamle nimte mil lskrsri, nimte mi4l innidinle, kare de mi mi iî de mille ori însă ele schimbă ks totsl faga lskrsrilor mi fak kă gegi nărea o gremială era o nenesitate, mi Bi4e persa. Sure a korege gremialele ne nstem komile, koloanele Romănsisî, ssnt deschise oricărei rentifikări, m’orî kărei deslimiri. Desa Bantagisl însă ne avem, fiind departe din ssatele lokale, ne dă m’a Bantagisl d’a ni astea fi bănsigî, kim ziserăm, de nărtinire, mi aneastă ne nsne, dsne noi, o îndatorire mi mai mare a trata mai des, de kăt făksrăm uîn’aqi, despre nolitika urmată de Ministeriile m’Adunarea din Iarni. In Nr. nostri de la 20 Iansaris adăogarăm că intrarea d-lsi Ilans la nstere, fage ka togi să se ’ntrebe kare Ba si kalea ne kare Ba merge fostul membru al gs Bernstsi nopisoris din ansi 1859? Resnsnssi, ziserăm, ne pare foarte lesne, kă4i intim kă Iliograma, sas mai drept fantele d-lsi Hans din ansi 1859, as fost, libertatea, nagionalitatea, snirea. Dalia dar în acea enoică a ssiginst ks atita tărie ai este mari iringinie, aqeastă sfmtă treime, bs ne drent se poate îndoi bine ca astăzi kă le Ba nărăsi mi kă Ilans, minisiri în 1861. Ba Iskra în kontra bl Ilans membra gsBeriskhi nropisoris din ansi 1859? Scrisorile 4e nriimim din Iarni, Bin să dea o asteritate mai mult ziselor noastre, kă nî eîe ne sasnică d. Dans, ansngănd Adsuiii! formarea nosbi kabinet, n’a cît altă programă, altă, profesiune Je kredingă de kăt srmătoariele ks BÎnte. .,Domnilor! Susagbnea este grea, ,,dumneavoastră o mirgi. Es kontez „mi anei la konksrssi dumneavoastră.“ Atăt nsmai a zis d. Ilans, mi ssiginem kă nini n’avea trebsingă a zise sn singur ksBÎnt mai mult. Acest lakonism însă a rădicat băte-Ba nemălgămiri, kăte- Ba temeri, atăt în Iarni kăt mi’n Bsksremli. Lumea a suferit atăt, a fost atăt de mult m’atăt de des amăgită în kăt gere programe deslemite; 'iere să iea qine- Ba legăminte nosi, de toată zisa mii de toată ora, întokmai ka agele femei kare Băzînd atătea amăgiri în gisrile, cer de la sogil lor să le mionteaskă netot minstsl dsbelejurămînt — „te isbesk,u Ei bine, noi kari furăm 4ei d’ăntîis a zice kă d’ Ilans n’are trebsingă d’a face o nose nrogramă, să ne erte d. Nans a da satisfanere mi qelor karilor negremit o programă, m’a le-o da noi în ioksi disi. Să fiă în liniște fiă kare kă4i ns Bom ziqe sn singur kssînt de la noi, sn singur kssînt ne kare să ni-l reksnoaskă d. Dans de al ses mi kare se ns fiă iniimit de toată lumea ks cele mai singere anlasse. Rănd a văzut, prin Botul Adunării, Ministerisl d-lsî Manolake Kostaki-Ensreans, dsmneabl. (d. Ensreans) a format o listă de oamenii kari ar fi trebuit să komase nosl kabinet nii’n aqea listă figura mi nsmele d-lsi Dans. D. Ilans, a molestat atîn5!, avîndu-se figurînd în D