Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-01 / nr. 32

MIE UK Kis Rt Voiesce și vei puté Va eși în toate țlirile afară de Luni a și adoua­ zi după Serbatariu. Abonarea pe un an.............................128 lei imoase luni............................................... 64 — 1vd luni................................................ 32 — Pe lună 11 — Un eseniplar ...................................... 24 par. înșciințările linia................................... 1 leu. Nr. 32. Anni V. PIARlO POLITICO. COMERCIALI, UTEMRIÜ (ARTICLELE TR­IMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulű­pariului Românulu și Redaptoriulu respun­­ătoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Tiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 1 Februarie 1861. Lumineț­ă-te și vei fi. Alt om se face în Bucureșci, la Admnis­­trațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoși6ia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la co­res­pondintii nostru­, sau d’a dreptul prin post, trâmițind și banii. Tot asemenea și ln Iași. REVISTA POLITICA. Bucureșci, d­eeurar. Heea ne zbeara In Nr. de ieri, a­­diki ki nestisnile nolitige, atăt nele din Intra kit­iui nele din afari, depin din ne în ne mai grave, vinene astăzi a se adeveri. ^ Ministerist din Esksremii, kizHt n­in Botil Adsn­rii din mediina de Simbilă, s’a ot­rît a iane anei la na­­sjisne, la alegatori, m­i’n Birtatea dren­­tslsi ne-i akoardi legea în medinga de ieri, dom­ni ministra din intra, ear ns d. Il remedinte al Kon si ] is­is I, a Benir la tribsni m’a nu­it me­­sagist de discipere. Ministerial and­ a nsblikat ranor­­til seS kitre Domnitor p­in kare nere disoberea Kameriî, zikmd k’Adunarea kritikmd m­onederile administragism­î la Kraiova ini Illoienitl nins a ni se da definitiva sentingi a înaltei Rsrgi de kiimnabilitatea persoanelor suksinate ar fi kilkat KonBengisnea. Ilsbli­­­kim anest akt, de mare însemnătate, al gSBernsisi mi ne anginem, d’akam­­dati, de ori ne desbatere, fiind k’a­­neasti nestisne, atit iikit s’atinge de drenturile Adsnirii kit mi de fantele de la Kraiova mi Illoiemtí, s’aS des­­bitBt in Adsnare mi m­in srmare n’a­­vem trebsingi de kit a mnvÍta ne dd­­f alegători a nnit m­onesele Berbari ale Adsnirii m’a-mi forma and­ oninisnea definitbi kin­­alism ns mai remine, kim ziserăm mi’n nimera de ieri, de kit ka d-lor, kari ssnt Inaltsl tribunal, si de a sentinga definitiBi p­in Borsi ge Bor fi kiimagi a fa­ne. Conform datoriei noastre, Bom Borbi la timn, In aneasti nestisne, nentra astizi ne m­irginim a adsne aminte d-lor alegă­tori, ki mai am inki Br’o 6 zile nen­tra a se insinie m’a se contesta înain­tea tribunalelor. Snerim ki Rominii Bor Ințelege ki tot binele mi tot rest­inel gere st& numai în minele ale­gătorilor. Snerim asemene ki ns se Bor desinima nel kari kred ki n’as isbstit niki m­in Botsrile lor a adsne tmbsnitigirile ne doresk. Ni se Bor desinima, nentrS ki de se Bor gindi bine Bor gisi ki, ori kit de rig ar gisi ki ssntem, Hele ne dobindirim, mai ks seamă In m­onorgisne ki asgi­­nele sakrifinie ne fiksrim, sunt foarte mari. Progressi kiar este mare, foarte mare, kin­ ori ne ar Boi si ziki ni­­neBa, m’or kit de nemslgimit ar fi, ns Ba nstea si ns reksnoaski ki o­­ninis nex nsbliki s’a format la noi mi ki se formează, kremte ne toată zisa. Ill’anoî, kim Rom m­etinde ka ea si depii nsteriki, daki ns se manifestă neasrmat, ni ori ne okasisne mi din ne în ne mai mult? La ori ne sskis trebie si dăm timnsl risBenit nentru kremiere mi întărire, mi la noi, ne lin­gi timnsl ne apsrim, nigina stirsire mi minele sakrisin­e ne fiksrim, nele ne dobindirim, o mai renegim, ssnt mari, foarte mari; ns remine dar akim debit a desporta institigisnile nele les­­ne ne dobindirim m’a ne întări sine a astea si le minginem. în Englitera , ende libertatea domneiute de 170 de ani mi sade oninisnea nsbliki este doa­mnă asolsti m­i ki toate anestea vedem adesea kite o nestisne nsindise în nar­­lament kite zege ani d’a rîndsl, mi ki­­«noi ne tot ansi aure a reveni la nel piitor mai tare, ui’ast­fel din an în an nini mo trismfi în sfîrmit. Usi no­ , nenlrs ki nerdsrim dose trei zile ne an nei tri­o miki, foarte miki m­onagandi elentorale, m’a4easta nimai de trei ori niv’akiiv, trebie si ne dcsimi ai mi si ne nlekim singsri kansi sino t­­are, zi­­kind ki nsmai esto nigi o snerangă ? Din kontra, gergetind bine starea de sklapii în care fsam ginsgi de sekle , ginind seami de tot felul de .strîmto­­rirî mi tesksirl în care ne gins mi le­gea elektoralé, mi gsvernele, mi nemți inga, mi shbiqisnile noastre de tot felul, Bom ședea ki­nele 4e dobindirim ko- Bîrmesk ks 90 Ia ssti­nsginsl 4e fi­­ksrxm. Si mergem dar înainte ks sii­singi mi kredingi, mi binele Ba trismfa de siksr. Daki ns natriotis­­msl, 4o­ in­gin instinktsl nostri de konseru. ro trebse si ne ’ndemne Isata ks kredingi, sine a ’nBinge toate a­niedinele. Er! kiar, nsblikarim ksBintele îmneratslsi Nanoleone, kare zise, „ki ’ntiia Birtste a snsl nonor este d’a avea încredere în sine.“ Da­li el, monarksl 4el asterik al nagîsni! nele! mai asterine zise nagisnii sale mi tslor 4dlor­ lalto nagism­î, ki nsmai ks încredere în ele însele Bor astea încin­­ge, noi care ns Bom înțelege în sfîrmit, k’aksm mai ks seami kind Bslkanele 4e ne ’nkongismi ssnt gata a isliskni, de ns Bom Isati ne Ba konlemi fok*] mi gens­­mia, k’aksig kind anele si îmfli m­e­­tstindine mi ssnt gata a se replisa, de ns Bom avea încredere în noi mi­ni Bom da în mi­ne din mini­ne Rom­îneka? Dinn deschiderea medingeî de ieri, birosl a komsnikat o denemir de la Kamera din Iarni, ki­d. Kozadin a fi­­list o internekre ministeristsi assuna fanisbî ki n’a dat p­rrogrami, d­ ns m­emedinte al konsilisbî, An. Ilans, a deklarat ki n’a sokotit de neBoil a da o­rrogrami, nentra ki fantele Borbesk mai bine de kit ori ne kiBinte, mi ki Ministerial se da minginea în ner­­ksl konstitugionalism sl BÎ. d. Gh­. Sturza repine assnra nestisnii zikind ki este în desrinderea Statsrilor konstitsgio­­nalî ka fii kare minister si dea p pro­grami la venirea sa sa nstere, mi ki la no; era mi mai mil­i trebsingi de aneasta, mai ks seami în silBagisnea aktsale kind geara amteanli si Bazi no are de skon a fane gBBernsl, mai ales kB nesÜBcea Unirii Ilu­m­inatelor. D. Ilans a resnsns ki mi d­ lsî este ksnoskst ki dovenite din toată inima snirea kamerelor mi a ministerielor, mi krede ki în kstînd Ba nstea snsne kamerei ne se pa fane în nripinga a­­neasta. Astfel dar artiklil nostri de mai la Bale, întitulat programa ministeri B­­ibî din Iarni, skris alaltă erî, printr’o niBdată konnidingă se ’ntărește prin denemia adresată ieri adanirii noastre. Avem astăzi din afară bătema mu­ri, dar snagisl ne linsește is to­tal, datori fiind a da nrebădere în­­semnatul si akt prin kare ministerial esnsne motivele ne kare s’a rnzimat nentru a cere­disolarea Adsnirii. C. A. Rosetti. Miria Ta! nefiind de bomnetenga noa­­stri de a disksta anreutagiile esanse în a­ Reasti Adresi, eram xotirîgî îndati dsne de­finitiva d votare a ne densne demisia în mi­nile Miriei noastre. In nea din srini medingi­osi, s’a inii­­nnit sn amendumi­nt kare fane narte dium­e­­nitata A*dresi în continderea simitoare : „Nenorouitele tarbsriri ne s’au întîm­­plat la Illoemti mi mai ks seami la Cra­­iova, le nlingem mi le kondamnim. Gra­­gu­ nersisî, lamina s’a f&kst desine nele ne s’am întîmplat în Craiova, mi ssntem mîndri a vedea ki spiritul de recolti n’a esistat. Remane alism la îngelennisnea Miriei Tale­ka si ordone missrele ne înalta drentate dikteasi, ka­anei, karii as atras sa mind­ mikar bxnneala Isme­­ki ar fi esistat sn a­­sem­enea spirit, si-mi ia ksvenita nedeansi.* Anest not, în mijlocul îmnregisririlor în care s’a m­odis mi în faga m­in­iunilor fondamentale ale Konvengiei konstitsind din partea Adsmiil o învederați kilk care uneste atribugiunile sale în m­esshinisl prerogative­­lor reksnoskste­nsteri esekstive, are înșine o gravitate kare ne imnsne datoria a’l ssb­­nsne am­enism­i Mik­el Boastre, firm disksrssi­ks kare Agi bine-voit a deschide sesisnea anesteî Adsnirî, Msrna- Boastri Agi fost nel mttî kare agî mani­festat întristarea ne agî simgit nentri tsibs­­ririle întîmplate in oare-kare nsnkte ale­geri; nimik dar n’a nstst si mai legitim, de kit nneolisnarea ne aneste evenimente a trebu­­it si m­odski lui în «nim­tele Remresentangi­­lor Nagisnes, de aneea un­ GiBernal n’a lin­­sit a fane ksnoskst Adsnirii, de kite ori diskigisnile au venit assuna anesteî kestii, ei fiind intrati în domeniul jsstigiî, toate altele se vor nsne în n­u­mirea Adsnirii în­­dati ne sentinga va­lsa karakter definitiv. Tot din anest nsnkt de vedere mi ne lasa m­inninist si de stirgirei nsterilor nrevi­­zst nrin Konvengie , Givernul a fost nevoit a se onsne la m­onsnerea ne se filisse nen­tri trimiterea sneî komisisnî de ninni mem­bri din sinsl Adsniri la faga loksisî, sub denumirea de anketi narlamen­ari, mi anea­­sta ks atit mai mslt, ks kit nini niin Kon­vengie, nini niin vra o alti legisire, ns este nrevizst asemenea drept de anketi. Kind dar m­onsiss amendament s’a ivit în desbaterea Adsuirii în medinga din srmi, motivat ne oasnerea ne a firist Gsvernsl nen­tru trimiterea sneî ankete la faga loksisî, mi ne nenresentarea nnui aksm a dosarelor m­i­ Mineî, Gspernsl n’a linsit, de a re’noi dekla­­ragiile sale de mai ’nainte, fikind ksnos­kst Adsniri? ki m­onessi se afli înaintea Ksrgi înalte, kt orî qe disksgie m­onorism assuna anestiî kestil, ar fi ds natsri a înrî­­sri ksrssi regslat al rsstigiî, iii­ki o ast­fel de sssmnare din narte’i ar konstitsi o a­devirati kilkare a nsteri legîsitoare assura neb­l jsdeki toremtî. Ilitrsamî de anesamî snirit de imnar­­gialîtate, ns ne vom permite nici noi, de a disista sentinga majoritigii de ninni mem­bri mi oninia minoritigii de natri membri al Rirgilor-Unite, din Craiova, dar în faga konsi­­derangelor mi a denisism­î.majoritigiî Ksrgilor, în care între altele și zile: și fantele în­tîmplate acolo la 7 mi 8 .Noemßrie n’ar fi a­ Bst de skon resternarea siistemsl sî gsverna­­mental, nu a­i fost numai o nom­ire spontanee de resbsnare în kontra üt 'efektsret, aplikind ksthemilor nenalitatea nrepizati la art. 161 din kondika nenali privit­or la rebelie, ne întrebim, ks drent ksBÎnt., unde a asist A­­dunarea întrevedea negări la fantiliî de îm­­potrivire în kontra astori tigiî mi ne ne ak astst fi întemeiați tinere a sa kind mroklami, ki lsmina s’a fikist, mi ki toati kslna kade nsmai assuna administrai­­jism­i? Daka Adsnarea a Isat drent basi de­­nisisnea instangii mtiis kare n’a nstst fi ks­­nosksli de kit din nsb likarea snor estraktș nrin jsrnale nartikolare,, aaol seminga Ads­niril este onssi denisi sui! ksrftil jsdeksto­ remtî. — Astfel, flrca îmigate Doame, A­­dsnarea mî-a arogat drentsi sneî astoritigi jsdekstoremtî, konstitsindu-se de la sine în ksrte jsdekstorenski ssnerioari. Gssernsl mi aksm în saga sneî aseme­nea m­onsneri, n’a linsit a nsne în nripirea Adsnirii, ki sn asemenea Bot din narte’i ar konstitsi o írmederati sssm­are mi kilkare a m­inninistsl de desturgire a nsterilor Sta— tslsl konsakrat m­in konsengie, ka basa nea mai esengiali a liberligilor noastre nol­line. Cu toate anestea, Botsl­esnss s’a emis mi figsteazi astizi inserat în adresa kitre Miria Boastri ka esnresisne a majoritigiî Adsnirii. Anest Bot, nre kit este o abatere nre­ste kiderile reksnoskste Adsnirií nrin Kon- Bengie, nre alit este kontraris art. 7 din KonBengie. Ik­ea îmigate Doamne! minimtriî Mik­el Tale, în fania sasî asemenea akt de siologie a Konpengiei, akt care tinde a slibi presti­­gisl mi asteritatea nsterii esekstice, se cred datori Înainte de toate, de a instra anesteî nsteri întregimea drenturilor sale. Uli de aneea ks nirere de ris ssntem siligi­a bi­ssnsne alttsratsi dekret nentri disclparea A­­dsnir­l legislative konform art. 17 din Kon­vengie. Ssntem konpriml, Ikrea îmlgate Doam­ne, ki nagisnea Ba anreg si­ks drentate di­­fiksl­igile saruinel ks kare înalta koni­engi a Miriei noastre ne am onorat. Aßund kon­­mi­inga datoriilor kitre Tronsl Ilu­m­inate­­lor­ Unite kredem ki se bu­reksnoamte ki, în urma nefolositoarelor silinge ne ne am dat de la deschiderea sesisnei, spre a intro­­dsne armonia mi konuiliarea în sinsl Adsni­­rii, fin nici sn spirit de narliti, conform srmgimentelor de înfrigire a tstilor Romi­­nilor, manifestate ks atita kildsa mi de Mina Boastri m­in disksrssi Tronslsi, ns am fost kondsmi la aneasa estremitate de kit îmninmni numai de konsideragii în inte­­ressl Stalilsî. Anul 1861, Ianuarie 30. PREA ÎNĂLȚATE DOAMNE! Adunarea Legislativi, a kirii sesisne ordinarii prin Art. 17 din Konvengisne este filisati la trei luni, fiind convokati la 29 Noemvrie ansi esnirat B’as presentat asti­zi la 30 Iansarii prin Irremedintele ei, Adresa ricu­nzătoare la Diskersul TronsloI ALEKSANDRU ION. Kb mila bi Dumnezes mi Boin­­ga nagionale, Domn Ilringitia telor­­enite geara Romăn­easki mi Moldavia. La togi de fagi mi Biitori, să­nătate; Asania ranorislsi konsiliskî No­­stra de miniștri din geara Romînea­­skă, ssb No. relatiB la Adresa ge Ni s’a presentat ier! la 30 ks­­rem­, din partea Adunări! Legislative, în nsterea art. 17 din Konvengie. Am dekrelat mi dekrelări se ur­­mează: Art. I. Adunarea legislativă e­­ste disociată. Art. II. Ministrul nostru sekre­­tar de Stat la de Parlamentul din în­­trs, este însăm­nat și ads­ierea la îndeplinire a a­ iests­ dekret. Dat în Fiksremtî, la 31 Ianua­­ria ansi 1861. ALEKSANDRU ION I. Ministrul Sekratar de Stat la Departomentsl din întrs G. Kosta-Fors. 1. SJCBCiHa ABv MINISTERIOLOí DIN IAHI­. Cănd nniimirăm mairea desnre modil ks kare s’a komnis nosl ka­binet din Romănia de neste Milkop, ziserăm îndată că este komnis, mai în întregul ses, din cele mai reks­­noskile kananilăg! din Moldavia, tă­rii foarte mare, adăogarăm, mi­rare din nefericire a linsit, ministeristsî d—ist Kogălnigeans. Noi ni nstem si bănsig! a fi nici amigii nici inimigii personali ai miniștrilor antsați din Iarni, nentri că n’am aost fericirea să fim în nici o legătură, mi­nstem adăoga, în nici o relagisne ks agemtî bărbagi. Astfel dar bănd 1i lăsdim sag îi kritikăm, ni­nstem fi întri ni­­raik bănsigi. Lasdele sas kritigele noastre pot fi gremite, din linsă de mtirî nosHine, (laiaisi este m­ice din nenorogire atăt de departe de no!) din linsă mai ks seamă d’a ksnoamle nim­te mi­l lskrsri, nimte mi4l inni­­dinle, kare de mi mi­ iî de mille ori însă ele schimbă ks totsl faga lskrs­­rilor mi fak kă ge­gi nărea o gre­­mială era o nenesitate, mi Bi4e persa. Sure a korege gremialele ne nstem komile, koloanele R­o­m­ă­n­s­i­sî, ssnt deschise or­­icărei rentifikări, m’orî kărei deslimiri. Desa Bantagisl însă ne avem, fiind departe din ssatele lokale, ne dă m’a­ Bantagisl d’a ni astea fi bănsigî, kim ziserăm, de nărtinire, mi aneastă ne nsne, dsne noi, o îndatorire mi mai mare a trata mai des, de kăt făksrăm uîn’aqi, despre nolitika urmată de Ministeriile m’Adunarea din Iarni. In Nr. nostri de la 20 Iansaris adăogarăm că intrarea d-lsi Ilans la nstere, fage ka togi să se ’ntre­­be kare Ba si kalea ne kare Ba merge fostul membru al gs Bernstsi n­opi­­soris din ansi 1859? Resnsnssi, zi­serăm, ne pare foarte lesne, kă4i intim kă Iliograma, sas mai drept fantele d-lsi Hans din ansi 1859, as fost, libertatea, nagionalitatea, s­­nirea. Dalia dar în acea enoică a ssi­­ginst ks atita tărie a­i este mari irin­­ginie, aqeastă sfmtă treime, bs ne drent se poate îndoi bine ca astăzi kă le Ba nărăsi mi kă Ilans, mini­­siri în 1861. Ba Iskra în kontra bl Ilans membra gsBeriskhi nropisoris din ansi 1859? Scrisorile 4e nri­­imim din Iarni, Bin să dea o aste­­ritate mai mult ziselor noastre, kă nî eîe ne sasn­ică d. Dans, ansngănd Adsuiii! formarea nosbi kabinet, n’a cî­t altă programă, altă, profesiune Je kredingă de kăt srmătoariele ks­ BÎnte. .,Domnilor! Su­sagbnea este grea, ,,dumneavoastră o mirgi. Es kontez „mi anei la konksrssi dumneavoastră.“ Atăt nsmai a zis d. Ilans, mi ssi­­ginem kă nini n’avea trebsingă a zise sn singur ksBÎnt mai mult. Acest la­­konism însă a rădicat băte-Ba ne­­mălgămiri, kăte- Ba temeri, atăt în Iarni kăt mi’n Bsksremli. Lumea a suferit atăt, a fost atăt de mult m’a­­tăt de des amăgită în kăt gere pro­­grame deslemite; 'iere să iea qine- Ba legăminte nosi, de toată zisa mii de toată ora, întokmai ka agele fe­mei kare Băzînd atătea amăgiri în gisri­le, cer de la sogil lor să le mionteaskă netot minstsl dsbeleju­­rămînt — „te isbesk,u Ei bine, noi kari furăm­ 4ei d’ăntîis a zice kă d’ Ilans n’are trebsingă d’a face o nose nrogramă, să ne erte d. N­ans a da satisfanere mi qelor kari­lor negre­­mit o programă, m’a le-o da noi în ioksi d­isi. Să fiă în liniște fiă kare kă4i ns Bom ziqe sn singur kssînt de la noi, sn singur kssînt ne kare să ni-l reksnoaskă d. Dans de al ses mi kare se ns fiă iniimit de toată lumea ks cele mai singere anlasse. Rănd a văzut, prin Botul Adu­­nării, Ministerisl d-lsî Manolake­ Ko­­staki-Ensreans, dsmneabl. (d. Ens­­reans) a format o listă de oamenii kari ar fi trebuit să komase nosl ka­binet nii’n aqea listă figura mi ns­­mele d-lsi Dans. D. Ilans, a m­o­­lestat atîn5!, avîndu-se figurînd în­ D

Next