Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-01 / nr. 32
102 ROMANULU J FEBRUARIU, tr’o Iisli de kombinare ministeriale fir’a fi întrebat, mi ne lingi atea profestare, a adaos ini kite pa kspinte, te ssnt o adepirali inogravai a ideielor mi nintintelor domniei- Sale nolitice. Bakiatele kspinte zise mi nsblikate Ia 18 Ann. 1860. .,Ns sunt niti de rism în rela„Visne ks d. M. Kostaki, kalea or„din antieror, min kare d-lsi a „mers, mi nu intim iite de kare „eg nsistea , m’am Bin st,ag „fikst între d-lsi mi’ntre mine o „desbinare, ne kare ego Bid foarte „mare.“ Amin dar eaki profesiunea de krediniji tea mai kiari, kiti desamobi kalea ordinangelor, similiti de d. Ensreans, mi desbinarea foarte mare, te dekian ki este între d-Isi mi d. M. Kostaki, este o nosi mi risrre ki niti odati d-Isi ne Ba intra ne kalea ordinantjelor. Eaki aksm kare ssnt ideiele mi nrintiniile d-lsí Uans ín ririßinjja libertinii üressel, mi inki mi kiar ín nrißinga sistemei sale gsBernemîntale, dekiarir! nsblikate tot la 18 Anrile 1860 kind a refssai d’a nrimi minîslerisl. „Isbesk libertatea üressei; o „îsbesk nîni mi’n nrigonirile ’te mi„ar fate. De kite orî se Ba skrie „tesa în kontra mea, Boig kisla „si Bid daki esisli Bre sn adeBir; „mi ’ndati mi Boi« sili a-ml „îndrenta greme alele, a re„nara resi te auiî fi fikst m’a „mi înfiiîo mia a do sa zi firi „defentele »te ami fiaBst ieri. „Pentru mine libertatea presei este „o lsmini, «a stimilent te bois mi ,,mi ks mslBimire mi kind îmi Ba „da loßirile 'iele mai mari, nentrs „ki ssnt îiikredinuat III de kite-ori „ațele îopiri Bor ii nedrente, kom„natriouil meins Bor înlrzîn ale „ksnoamte. „InstitBjjisnile konslitsyionali ns „s«nt mkb bine înijelese: liberii,,uile nsblite ssnt araeninaate: dren„liBile Adsniriî se nerikleazi ne loa„ti zisa mai msll nrin mioßiitsrile „atelora kari strigmd „Üatrie tr \ „Tron,“ kasti, ks sakrifikar0a „t s t o r n r i n t i u i i 1 o r, ks darea „nîm mi de aktsri dft jsrjbrnînt, a „kinila norlofolisrb mtl. „Misisnea. üressei. ‘este de « „sosne tot deasna a.dtgti'rs! oameni^,l°r la nstere, n.s mai usjjjn m’a’ie— ț.(ora kari ti p ocolînea zilei „kind s ’ affe Ínue debiorare a „instibațiî & ț)lor noastre „f so 4amental I.“ Aksun ki Bizsrini tea mai adevirati, tea mai frumoasi mi tea mai kiari programi despre oninisnile d—Îhî nans assuna libertinii presei, mi tol d’odali ksm simiile de bine marele nerikiste este nenris o Adunare najsionale mi nmn srmare nentri o neari d’a treze la ordinea zilei kind s’alinge de Biolarea instr’ tsmiisnilor noastre, si simim mal la Bale nrograma nsblikali la 18 Amr. 1860 mi pom mal gisi ateasti mare ideii mi mai bine demonstrati. „Dar Adsnarea a nsmit o ko„misisne kare si terteleze ks dea„mvisntsl esnsnerea fiksti de d. „ministrs nrimar (d. Mano!. Koslako „Etsreans) assnra nsrtirii ministe„rislsi ses, Uli oare Adsnarea n’ar „«Bf« atest dreni? Adsnarea n’ar „avea drenlate si’ntrebe ne mini„mirii nentrs te as kilkat konnen„Visnea, nentrs te as introdis roi„sira ordinantelor, kind ațele mouti„te asters ne as garantat ressimil „konstitsuionale, din kiminderea ki„rsia nimeni so noate abate fira „kidea ssb resusndere? Seara a „fost smimîntati de missra ordi„nanjielor. (Borbemte tot de ministerist d-lsi Man. Kostake Ensteans) „fii karo si ’ngrijea de zioa d’a „desa zi te noate se-î maladski, „nentis ki odati kind legalitatea este k11k a 11, ni 11 „okiezi mi sire nentis bisto„ris ni noate esista. Ordi„nanjje Ie ko ii rinde a 8osi„stern nosi de gsBerni„bînt, în 111 starea konsti„lsai 8nilor noastre. „în asemene kaz, darea în js„dekati a ministerelor este o dato„rii de tipis m mi de kon„mn ti in Hi, este singur si „mizlok d’a neaniradren„t crile noastre basate ne „kon Bentj is ne, d’a aniranea„ra de tirania sneinsteri „a sof 8le.“ Ali ’ntr’o aili programi nolitiki de la 9 Mai, tot în ansi trelist, sure komnletarea acestei ideii, zite: „Dak © am fi rezemat de dreapta „ea ar fi Botat ks mine în testiunea „nentri darea în jsdekaîi a mini„mtrilor, ear nsks d. Kogilnitians „kare n’a gisil în missra ordinau„pelor de kit nsmai o kilkare de „famij.“ Eaki dar mintinino d-lsi Nuns, bine Iiinsrite, în kit dsne toate atestea ssntem în dram a krede, kis'na din kassele de kinetenîi kare la firist alsnti d’a rtissa d’a intra lanstere (refsste noi l am Bizsi atsnti ks mare nirere de rii; ks alxt mai ks seatni ki doream mi dorim si-l fi Bi;,st în atelami minister mi ks d. Kogilniteans) a fost ki Adsnarea s’*a miljumit nimai ne demisionaire Pi d-lsi Manolaki-Kostaki-Ensteans mi n’a Botat monsnerea fiksti d’a se da în jidekali. „Domnsl üans, zitea alsnti d. Kogilniteans, a refszat ministerisl zikind ki Bede resl dar se afli nekanabile d’al nslea Bindeka,“ A aia este resusnse d. Uans . „Bid rest, dar ssnt nekanabile d’al „ustea Bindeka. El ns se noate „Bindeka, dsne nirerea mea, de „kit nimai min întrsnirea :, Ad sni ri Iorks sn singsrmi„nis le ris. Ateasta am zis-o „îndati dsne Botsl de la 24 „lansari”, ateasta o zik m’a,,ksm. Es poate si mi’nmeli, dar „mirtirea mea trebuie si fir er„tali, kiti ea este din kormî5in^l..."* Baka dar mi teu-lalti mare urofesisne de krediiijji fiksli: eaki m’atel mare nrintiniS, al öruril, de~ kiarat în termeni formali. Ns se noate Bindeka resl, de kit nrin întrsnire, mi d’ateea refssi d’a intra la minisleris mi lași a realisa binele ne tei kari kred ki’l Bor nstea realisa mi ks trsnkiirea aktsale. Mine dar maî noate tere de la di. Haris o nose nrogrami, kind este nesle nilinisi a sosi om a fate sna mai deslsmili mi mal rism? mi daka a fiksi-o astfel kind a refuzat mististerisl, tine este autorizat 3 krede ki nslea aBea alta kind lanriimit ? Fantele sale kind a fost membrs al gsBernslsi nroßisoris? Dar s’a zis alsnti de toali lsmea , ki Iraksseri sekoll de kind najjisnea rolnim. n’aßssese sn gseern kare si sssijii, a s t o n o m i a ü e r i I mi libertatea ka atela al d-Îhî Dans. S’amîentim dar si Bedem rest, mai ’nainto d’al messnsne mi la fel mai lesni dintre birbacii nomtrii; mi ma’atenti m kredem fanti le d-lsi Uans, ka membra al gsBeriiBisî mi nintiniio sale te le esasserim mai sss; m’astfel dsne fantele sale mi dsne mrogama sa ssntem în drent a sssyine ki gspemsl d-lsi Uans însemneazi: Astonomia mi întrlnirea Urintinatelor-Snile, mi min srmare armarea, înlirirea noastri materiale, Libertatea presei m’a întrunirilor, resneklsi cel mai ascist redislsi konstituuionale, moralitatea nibliki, te ssnt îminesm înlirirea morale a Bern. Ateste au fost fantele d- IhTranskind a fost la gS Bern; aceasta a fost programa sa , în timp de doi ani, de kilo ori a refizat d’a Be ni la nstere, ateslea are negremil kredinija ki lo Ba realisa ak«m k’a nriimit kirma Statslsi romín. Noi amtentim ks tea mal denlini înkredere mi asiksrim uo d. liana ki Ba gisi ati trei milioane de rommî gata a merye ks kredingi mi nrin srmare ks tirii n’o asemene kale. KONTRlBÖJilöNIÍ UERSONALE Botati. de Kaineri Ia 1 Sent, i860 mi moda anlikajjisni eí dé d. M. Kostake (saă Ensreans) ministrs Finanijelor. Din desbaterile leyisiri assnra imnosiielor nersonale resslti nini la eBideniji ki, Kamera leyislutißi a fost iireoksnati la elaborarea atestsl imuosit de a sulisra klasea tea mai nimeroasi klasea neapsti a sotieticii noastre. ali fiind ki ssnt konßins ki atele desbaterí ssnt ínki ín memo ria tstslor, mi boís mirifini nsmai ks relatarea baselor kare a serßit la konfeküionarea atestel leoisiri, dsne biletele de kontribsjiisne nersonali, karé sereeag ín trekst la nreleßarea atesteî kontribsüisni ksnoskste de. toíjí. Lei nar. 7 20 L yisila dajdie. 30 zetisiala intretineri dorobantiilor [mi a graniterilor. 30 zetisiala datoriei nsblite. 1 20 nentri mosele mi nods r 1. 20 ti e n l r s s k o a I e. 7 Analooia, Kauilaßisnii militarilor. .............z e t i s e: 1 í a I e k s t i e i k om sna le. Tí 07 total, Zetiselele kstieí komsnale , sag nrekstn se nsmemte astizi ZEUIő- IELE ADIjö^IONATE, mi ks ssmele te se nrelsas d.e la snorniti ser- Beas nentrs ulata kontribsBisnii nersonale a kontr.bsabililor treksßi ín tabla komsnei la faterea katagrafieí, mi kari insreag ín termen de tinti ani ai neriodslsí katagrafik, adeki nini la faterea snei nos! katagraíii. Bariabilitatea zetistelilor, kiliilor komsnale a dat, nastere la absssri mi era foarte simtjitor mi in desa Bantajis kontriblabililor kiti dsne lokalitimiT di ferinjja devenea foarte notabila. nstmoli-se zettsa îndoit întreit fii îmnutrit astfel înkit tot «tea klasi de kontribsabili mi în komsne mediame se întîmuii si micleaski într’o koinsm 11 lei 7 narale, mi la teuralii komsm nîni la 14 lei 7 narale ne susl mi atelam trimestri. La kare tifre se mal adaogi nentrs orame mi zetimea msnitinali de 30 narale ne fii kare tremeslrs, iar nentrs sate zetimea ms ni tin aii de mi ns figsri ne kitanya ministerslsi finanuelor, ka o ssmi te se înkissia de fisk, koBÍrmi nesle ateasli ssmi de 30 narale , srmínd a se nlilinrin ca logofits sitesk, m.rkalabsl mi kellsielele konsilislsl komsnale, ast-fel ki kontribsßisnea nersonali Baria de la lei 50 nar 28 minimsm mi neste lei mease-zetí ansa1. Kamera ssb toate nsnlsnlo de Bedere ns nslea si tolereze de kit o r e n a r l i B i s n 3 legali mi sniformi nentrs toßi konîribsibilii fin estenijie, nreksm nreskrie mi Kon- Benjjisnea. Aßind dar ín Bedere ki kieltsieala skoalelor se nreBizsse Ínbsdyel minis. Ksitelor, mi nrin srmare so skidea de sine 20 narale a le skoalelor, aBínd asemenea în Bedere leqisirea te se elabora tol într’o Breme nénin? konlribsijisnea de nidsri mi mosele kare srma sí se skazi tol din ssina de 11 lei 7 nar., desfiinBínd z e t i m e 1 e kstieí satelor sas ZEHIMELE ADIßlONATE adeks leî D()í, a fiksat konlribsm'snea nersonuls la SŐMA FIKST) de de 9 I o í 7 nara le afars de ZEHIA1EA MÖNiqinALT), mi ks tel :J lel de konlribsibil nentrs nsdsrl tűi isosele ne fis karé Iremeslrs, la karé s’a fiksat nrin Ieyisire; ateste ínss koritribí5(ji»nl s’a delerminat a fi de 12 lel 7 narale nenírs sn Iremeslrs, sas 48 lel 28 narale ne sn an, af a r s de zeiimele m s n i t i n a 1 e. Ilrin srmare, fiind ks kontribsyisnea nersonals s’a nss ín esekslare de la 1 íansarie 1860, srma ka fiks ss üie seams kontribsibililor, de țoale ssmele ie ínkassise de la eí ín tele t r e I trimestre trekste ssb diferite d e n s m i r f, la nél din srnib iremeslrs nrin karoséinkeia sokoleala a n s a I s. Ss ßedem aksm daka 0. Ensreuns minislrs fiinanjjelor, n’a srmat ns nsmal ín kontra leqisirii kontribsjjisni nersonale Botals de Earners la Sent. 1860 ti nii’n kontra kiar a nojjisnilor telor mai e le m e n t a r i e ale árit— metili. Ilii nentrs atesta ms boI serai de kitanjjele komisarislsl finantiar te am nresintat kameri nentrs sssjjinerea amandamentslsi te nresintasem la desbaterea adresei. Lel nar. 7 20 legi sila dajdie. 30 zetisfala intretineri dorobanixitoruii a graniterilor. 30 zetisiala dat oriel nsblite. 1 20 nentrs mosele un nods rs. 20 nentrs uiko 11. 7 analogia kanitajjisni militarilor. 30 zetisiala msnitinals. 1 20 doss zetisell ale ksliei komsnale. 13 17 nentrs sn trimestrs, imilijit ks 3 nentrs trei trimestre. 40 11 se nrodste de la 1 lansarie la 1 Okt. 1860. 2 10 skiderea zeti stelilor msnutin. 38 01 remsn În kas si yl de fisk nenlis trei trimestre, adiks trei zeti mi ont Iei o nara. Din kare resslts ks, nenlrs anlikarea leiji fsrs abatere, srma ka fisks ss nreleßeze nenlrs trimestrs tel din srms karé întenea de la 1 Okt. komiilements to linsea ntm la 48 lei 28 narale, satt ZEHE LEÎ 27 riARALE. Dsne kitanjia komisarslsl finannantial fisks a ínkissit ssmele srmitoare. Lei nar. 9 7 konfribsuisnea nersonali. 3 — kontribsßiönea nentrs nodsrí mi mosele. 3 — remimiya ne trei tremestre nretedinyi din a d a o s s 1 k o n t r i b s B i s n i I n r e b izst nrin Bsyelslsi. 30 zetisiala Msni4inali. 2 lOzetiselele kaséi komsnale. 18 7 30 skizínd zetisiala Msnitinali. 17 17 rímmé íiikxssiijí de fisk. 10 27 komnlements ssmelor ínkissite de fisk ín tele trei trimestre. 6 30 s’a inkissil nrin srmare de fisk mai mult, mease lei treizeti narale de la topi kontribuabili atei desnirairi Matematika kare am in pipal di atest ressirat; bine Boiaski d. Eusteans, kare de ne tele zise ín kamen nosedi o nroredere nroniie a domnii sale, a esasne oniniel nsblite, kare în nemiringi ar nstea si’mi dea drentate, newstmds-se kontin pe ki 17 lei 17 narale inkissipi de fisk, ns fak în realitate de kit 10 lei 27 narale te datora inki kontribsibili. Biindslise seami de toate sumele inkissite de fisk mrelism am demonstrat. Ami finsist abibsi snei nedomiriri sag snei gremeli, propeniti din metinitl Bisneaks kare a nregilit domnia Isi, de la 1 SenteniBtie nimi la inorogarea kameri, Bsdyctsl fie—neral al Statslsi nentri esertiüislansisi 1860, mi ki nentri a skoate ne kamen mi ne minister din imnassi în care o atrasese ki neßino- Bipie, mi ami fi amtentat nîm la dotarea bidgetslsi, mreksm m’a ingajat msijî din domni denstaut, ka si se reklifite ateask ilegali melepare, (mreksm am fikst nerepiind assura amandamentslsi la Botarea totali a adresi). însi, fiind kid. Ensreans sursemte ka se melepeze mi tel mtîis trimestri al ansisi ksrinte, tot ama meksm a fikist nentis tel din srmi trimestri al anslsi esnirat, mi kare se dovedeste din nks neniti in parea kare a nsblikat mi ’mi s’a trimis mi mié ka Den stat de subsrbie al Kanitali, la 29 ale Isi Iansarig, am sobotit de a mea datorie ka si repig min mesi assuna atesisi intidinle, nemtiind daka evenimentele îmi vor nermite ka se’l not întemeia ka denstat la kamen nrin zisan tu t ii nar e kare insopemte osebita tari si a kontribsuisnilor, d. ministri finanțelor ansntii ki Bidgetsi general „al statslsi nentrs e„serti"Bislansisi ksrinle fiind în nre„gitire, mi in peleije ki desiBirmita „Isi tertetare mi mrimire de kilre „kornsrile regisitoare ale perelor“ „menzi a înlirzia kit Ba zimn mi. „Ispernsl darin pirlstea konpen Bisnil „de la Paris 7119 Asgsst 1858, se „noate serni ks atelami bsdoet în „ksrssl a dsoi ani de eser tipig.“ „Prin urmare, In teea te nri„nemte slrißerea atestor kontribs„Bisni de la imnosabili fiskslsi ne „tremesirs lansarig korinte, Bscipe„tsl penerale al slalslsi nentri eser„tiuisi ansisi 1860 trebse si ne serpe „de hasi mt. “ TITLU I. nentri kontrilspia personali. „Ateasti kontribspie în koren„tsl trimestri fansarie se Banlili „în tifra determinați prin „osebiți tarifi de kitre topi „kontrib sabili ( EIRORI mi „SÜORNIÜI) de orame, tîrguri „misate, adiki fele nazale ”, de „fiecare individ, afari de ZEULö„RELE ADIȚIONATE, astfel ksrag 4 ■5