Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)

1861-11-01 / nr. 305

DEiENIII» TELEGRAFICE. CServini» nartikular al Rominslsl. Wien, 12 Noembre. 7 In linii diferite loksri ale Bosniei în Naxia Ostroschaz, Knîmakamatsi Bilal, a isbsknit reskoala. Rebele Nlortsgaliei a murit ier sears la 7 ore ini limitate. Nr. 305 Anul V Bacuresci, Brumar. ’12 Brumar. Monitori»! niii jn [>j0# jg L8ny ns ansngi koriBokarea alegitorilor nenlrs alegerea membrilor sfatslsl orimiinesk. Konstatim aieasti liiere k» állt mai graBi ki se ziie ki alegerile se Bor faie Dsminika Biiloarii. l^e la 1859 mi mn’aksm, lititoru nostrii mi kolekgisnea ziari»1or sunt martori, n’am însetat nici odati d’a demonstra istor gSvernelor ie a Eskim klesti una din cele mai mari gremele nolitiie a ginea nagisnea Romini isolati de Estona. Am aritat în aieste coloane, istor gsvernelor, nu snora din minivitrii din Bskstemtîmi din iarni, le am demonstrat mi nrin skrisoarie nartikslarie, kl, meksm indiviziî ns s’asciiazi între dînmii firi ka ambele nirgî se denisii sn oare kare kanitale, mai milt sas mai nsgin denotrivi, sas iei maî nsnii, sasi se densii sn kanitale în bani mi iei lalt în misiuni lui în visnki, tot astfel, mi mslt mai nsgin luki, kabinetele mi oninisnea nsbîiki ns not sssginea o nagisne în interesele sale nolitiie dalia aiea nagisne ne Ba adsie în schimb sn oare kanitale. daki ns se Bausne în stare a da satisfacere unor interese materiali minolitiie ale aielor nagisnî ks kare Boemte a s’asogia, d’a kiora uroteligisne iui aliangi are neamiati trebsingi. Adsserim nekontenit aminte, esasserim, demonstrarim mi doBedirim, ssnt felsrite forme; ki niii Englitera, niii Franga niii Italians not lisa Dsnirea în mina snei nagisni kare îi este armați, kare ns s’arati din ie în mai bîsi mi mai nsterniki, mi ns di asiksrare ki bragele iei Borseni la linta lipÜisirii kontra barbariei mi H Ba deskide Dsnirea komeriislsî mi indistrieî Estoneî i Bilisate. S’a risbiruț niki, în aieste coloane, mi snele uasagie din akrisoneivi? ® ni"rajl leasti Redakgisne de la oameni noltiii miliiar denstaui din Italia mi din London, kari ne snsneas toate aleste mi ne ziseas între altele, de mai gin minte litorii nomtriî: „Ki sugarii iskreazi akimvi ka nimte akipile kind Romliil, de la sntimn înkoaie, imbii ne sunt nimînt ka kirtgele“. Ni s’a sttat, snerim, ki ’ntre altele am aritat ki daki Imneratii Nanoleone, Kansl nagisni lelei mai nsterie mi monarhsl ie mai înteliginte mi mai dibaie, ii ki toate aiestea simte trebsinga a avea ns numai în Franța, li ’n Englitera, în Germania, în Italia mai multe organe care se manage mi si sssgin ideiele sale spre a atrage oninisnea nsbliki în favoarea Franget, ks kit mai milt gsternele noastre mi nogisnea romani as o trebsingi de Biagi mi de moarte, d’a-mi atrage min Dresa Esroniani mi min felskite lskliri, simnatiele oninismî nsbliie, amoarea mi interessi snora din gSBernele m’a istor u onoarelor. Se uitie asemenea kA, din nenorotire, gSBernele n’aS voit si ne askslte mi letigisni romini n’ag muslinks înțelege ne denlinaieste mari ade Birsrî, ie ssnt, o mai renegim, o festisne de Biagion de moarte nentri noi. Onoratul barbat nolitik din komnania de dosî-sine-zeie, în rensmit sl aiel artikis se a nsblikat în Snirea ssbt letera X., nrin kare ne a fikst ksnosksti esistinga komnaniel de dosi-sine-zeie mi sakrifinele de 416 galbeni io fikisse nun’an fii kare nentri nsblititatea din întrs, a fost zis, între altele, ki noi am vorbit necontenit în Estona în ksrs de zece ani, kind dumnealor a stat nîntr’o neiertati amorgire. Romnania as îngeles aieasti îngereanti mistrare a d-lsîn, mi ’ndatlie a Bonit la nstere as înienst a Iskra ks seriositate m’amî descide coloanele foilor striine. însi, din nenorotire, Komnania, în lok d’a nlecta în favoarea nagismii, Bedem ki nledeazi în favoarea regimului Bekis kontra regimslsî nos, kontra Domnitorslsi, mi, se este mi mai rés, kontra nagismi ne kare o mi kmoreazi m’o degradi înaintea Estonei. Denistoli le nrinunim din Ilamski data de 4 NoemBre ne susne, între altele, simitoamiele fiwie, ne nare le dim fin komentarie ín aurenarea nsbliksisr. „Engerii as kieltsit nentri messi nsmai, de la 184S un nin’ ak»m, mai mult de doue milioane de frauci, llauna de la Eginet a kieltsit. numai ín anul 1840 trei milioane de franci. Zimnii dumnea-voastri konservatori au fost atrauii d’aleste esemnle, un ’n ajsasi d’a ’iiiene o kamnanii ie este nentri druuuit densipi, as kiutat se- mi giseaski ojstoarie interesate. Ei formau kanitalele, mni ks aiela unig deskis koloanele a lirmi ziarie..........1) Nimai nentri ziarisi* 2ífif d'v Bruxelles as dat 500,000 de franii (De la karr astere si pii oare aiemti bani?) mi snagrile al narutei, d. Mosko, s’a nss lingi aiel ziar snre a serpi de mizlositor impegiitor. öngsril s’as înfiat tare In messi lu’aiest fant este de misos agi anta kit este de groß nentri Rominia. Dalii Rommii Bor mai sta frei natri Isne în aieasti amorgire line ns Bede neriklele se not ressita nentri interesele iele mal ßitali ale Rommiei întrege? nr. i. 1.“ Lismd aieste însemnete linie so Borbeaski singure, si faieni an kenoskit Rommilor sa lantie are însemnitatea sa ini kare konfirmi kinstere iele skrise mai sss, Komnania noastri a keltuit atit de milt snre a dobmdi in messu striini kite pa koloane în care se nsbirie atakurile sale în kontra nagismi, înkit a kimmrat chiar o edigisne speciale pentru dînsa. Komnania a foit mai intîis so banete de la snelo ziarie, kim sune esemnis de la Constitutionnel, ka si Borbenski în Revista lor despre koresnondingele din Bskstruiti un despre ideiele sale. Aieasta însi i s’a refisat astfel în kit unci un singur cuvînt, o simnli mengisne mikar, n’a nst»t dobindi nîn’aksm în resista nolitiki neksm n’a ustst dobîndi nnii li sn megis, intrare în coloanele ziarist les Débats. Romnania a seitatidl se dobîndeaski, iei nsgin de la le Constitutionnel, ka korespondingele sale se fii nsblikate în mtîia nagine a ziaristii. lui find ki niii aieasta n’as astst-o dobîndi atenti as niitit ka si se tragi o edi— gisna a parte nsami nentri a si trimite în nartikslarisîri geam. ^ei nasikomnaniei daki se taie sa neadesir, o ska* molirii, iei nslbere îi trebie lui nslbere a miksamirat. Astfel dar în ziua de 4 Noiembre se trase la ziarisl le Constitutionnel o edițiune ad-Hoc pentru compania de 12, în care se nsbliki în a liniea kolpani a naginii mtîi koresnondinga din Bskstemtîskogîndesc, în aiel nimer snenale, nentru kafenelele din geam, o parte din ustirile din afari. Henris Frange însi, mi nentis abonagiî ziaristsî, se trase nimersi ziaristsi din acea zi far a figura nicide cum, zisa koresnogdingi, kres’e renrodss însi în ziua adosa. 5 Noßem. în paginea adosa snde tiele koresnondinge as aBst tot doasna loksl lor. 2) Kigî bani as keltsit nimai nentri a dobîndi aieasti transformare a naginirir insi ziar m’o edigisne ad-hoc, aieasta noate s’o jschie ori line. Ilii nentri ie aieasta? Nentri ninerea negremit d’a faie o skamatoris ne kare no s’onstem da ne fagi. Aiestea constatate, trecem la iele din afari, însi numai nentri a zile kite-Baks- Binte desine Asstria kill suagisl ne linsemte mi astizî. O koresnondingi a Indinendinger Belgile sn sne kl Ia Wiena ssnt togi Inkredinyagî „kl ’a ksrînd Ba însene sn konflikt serios între Serbia și Sloarta. Foia oficiale din Belgrad konfirmi aieste imnresism. Ales ziar fare nekontenit auel la oninisnea nibliki în desbaterea ie s’a deschis între kabinetsi șerb mi Konstantinonole. Din romuniî din Allemania akssi nentri aieasta tot înrîsnirea framesi. Cei kari se vor gîndi la grestigile ie are sloarta ne brage ks Ergegopina, ks Montenegri mi ks Ilumminatele Dsniriane, mi iei kari Borgine sokoteali de sopirile nargiali se a îndurat Dipansi uri de grestigile ie-1 mai amnteanu, Bor kon Beni ki minimele Serbiei ns mî-a ales res momentil sare a-uri sssginea leringele sale.“ Tot ziarul Belgian zise: „Ks kit susagisnen snei gere se komnicki, mi ks lut nonoragisnile ns mîdas sokote ali de mijloaiele se trebse se’ntrebsingere snre a ’ n Binge aiele gres 11 g î, ks atit trebse se slibeaski inkredirea în stabilitatea aielsi guBern.“ Aieste ksainte se zise Indenendinga Belgiki vorbind de Austria. Kit de bine însi se noi aflika la noi mine înBigi minte mari nstem kslege din aieste kspinte de Bom Boi si ne frekim sa, minstokiî iui fruntea sare a ne aduna bine mintea mi Bederea snre a ne sita ni’a ’ngelege trista, dureroasa mi nerikiloasa kale ne kare mergem, sa§ ka se vorbim mai dient, ne kare ne lisim si ne dski inimiiii mi nemerigiî, iei kari ns por se sim bine mi iei kari ns ssnt în stare se ’ngeleagi ksm se nerd mi ksro se skani nagisnile. Revenind aksm la susagisnea gS Bernsisî Asstriak mai este trebsingi oare si mai susnem noi kl este foarte kritiki? Ns. kitî togi o Bid. Ne mirginim dar nentri astizi a nsne sunt okii kititorilor nomtriî kite Ba linie din Revista Holitiki a ziaristii le Constitutionne 1 de la 5 NoeB. ui din care snele nsnte se not aflika ut la noi, destil numai se îngeleuem. „D. Schmerling Boieuite mailis seami a konstitui sn imneris snitaris, k’o lege komsne; în teorii, aceasta se poate înțelege mi chiar admite; nenorocirea este k’aieasta ni se noate nsne în lukrare de Austria, mi fantele o demonstri ne toate zisa. Ns vorbim in de konstitigism; dar nentri ka ele se fii efikail, este de cea mai neanirati trebsingi se aibi valoarea snsi kontrakt, mi ka, menise sau oktroiate darna din nirgî, se fii nriimtt de cea 1 a 111. (Ksm dar boiiriî nomtriî as nretins mi nretind ka no! si ne ssnsnem )a konstitsgisnea d-lor, nsmiti Regslament? Snre a fi drengî însi kati si mirtsrim kl Domnii mi boiiriî I-as kilkat tot deasna.) Likiirile însins se trek astfel în Assiria. llransl konienst de ministri a devenit lege de stat prin simile de kiarirî ale ss Beransisî. Ilii kind monsne îîngariei a s’abate mai înalt sas mai nigin da ceea se konsiden ka drentim ale ieî neviolabili, ce-î das în schimb? o uatenti m’o dinlomi ne kare o alti natenti mi dînlomi se not ansla dintr'o zi într’alta. Unde este siguranga nentri dînsa ? vom zise mai mult; în nolitiki trebie se giti lineva mare sokoteali de fante; deiî, ce este mai konsiderabile ka fant de kit resistinga snsi noilor întreg ? Amia dar le Constitntionnel kondamni nolitika Asstrieî mi sssgine n’a öngarieí. Merge mki nin’a ziie ki niii sn fant ns este mai mare, mai nsterik ka resistinga snsî nonor întreg. Mergegi dar, Magiari. nregitigi-Bi nentrs fantsl iei konsiderabile, nentrs a resiste ks nonorsl întreg. Mergegi, kni agi lskrat atit de bine înkit agi interesat oninisnea nsbliki în faBoarea nagisnii Boastre magi fikst inki ne kabinetele Italiei m’al Tsilerielor si kreazi ki ssntegi o nagisne de 15 milioane mi ki în zisa în kare Bl Begi sksla Begi aBea ks boi mi ne Kroagi, mi ne Romini mi ne Șerbi mi Begi ajsta interesele iele mari ale Frangeî m’ale Italiei ks sabia Boastri. Agi fikst kiír ne Euglitera si B’ajste tigidsinds-I kl Begi deskide Dsnirea nini Ia marea Neagri komeriislsî britanik! E! Ilii de ie ns! Koresuondingele boiirilor mi amoruirea noastri ns ssnt d’ajsns snre a komnromite ne denlin Nagisnea Romini în okiî Esroneî mi si Bl faki si sneragi — ks drent ksBÎnt — ki Begi ksieri ns nsmai ne Kroagi mi Romiuia trans-karnatini ii kiar m’aleste dose Ilriniinate. Mergegi dar, braBi Beiiuî, Borbigi klii noi tliem, mi ndikagi sabia snre a kotroni toati Rominia, kiiî eaki kanetele noastre ssnt nlekate mi Boi mtigi foarte bine kl nsmai kansl iei nlekat de săbii este tliat, PROPUNEREA Unei transacțiuni țomerciale. I. Domnul I. E. Hormsbliki în „Journal des Debats“ de la 22 Oktobre sn artikli assuna krisil finangiare, poBeniti, în mare parte, din neajunssi rekoltes de estimu, kare sileiute ne Franga a ksmnira din gerele striine, ks bani gata, o luugime de 12 uni la 15 milioane ektobitre de gris trebs în nos alimensirii sale, mi mronsne bmieî fran iese o transekgisne ks qseerst rssesk nentri kimmrare de ierealî, kare înfigimeazi mari a pantagie ambelor gere. Intri altele s’esurime astfel: „Rekolta dsni srmi în Rusia, ks foati nertsrbarea ie a trebuit si modski momentan examinarea serpilor industriei agricole, a fost mai mult de kit d’fojsus spre akonerirea frelesingelor. Din 11 sau 15 milioane de ektolitre de grisie Bom avea a iere de la skriinî, Rssia Bastea si ne mokste a treia narte, noate chiar minimilatea. Es atit mai bine nentri dînsa mi nentrs noi. Dar ori ie Iskis are dose fege mi eaki faga onisi. Kimmrind grisi de la kimmritori rsmi, trebse si-i ilitim ks bani gala, în mare parte chiar mai ’nainte d’al nicimi, aieasta însi mod sie neanirat o mare mi grabniki skirgere a snegelor monetarie din Franga, no d’alti narte aiele 100 milioane de franți, snne esemnls, se vom avea a snedi în Rusia în mese de 5 franți sas în bskigî (lingots) d’argint, Borneri din aiea geam în aieleami kin mi min aieleamî kasse, nreksm s’as întîmplat ni se ’ntîmpli de mai milgani. O neragiunea aceasta ar avea dar de resultat o mare strîmatorare nentri lirkslagisnea franiesi, firi Br’sna- Bantagis siînngitor nentri lirkslagisnea rssenski. “ „Gspernsl de la St. Petersbsrg poate remedia aieasta lesne miks toati siksranga. Aiele 100 milioane de snege (ka simstrim esemnisl d’aiea ginn rotsndi), se neajsnssi rekoltei noastre deliben Assiel, sunt nentri dînsa, care are atita trebsingi de meneti serioasi, sn andinte norokos. Ea n’avea nici drentsl nici ideia d’a komnta ne ele d’akisin kiteBalsnens not dar fi asorbigi d’o întrebsingare nredestinati. Ilressnsinds-le disponibili, se întreb singare mai notribili interessisi generale s’ar astea fale din ele, de rit întreb singmdsle la aiea fabrikare de moneti divisionarii, ale kirii slabe înieustsri eseriiti d’aksm o înrîsnire foarte salstarii assuna lirkslagisni rssemti?“ „Sine aiest skongspernsl de la St. Nletersbsrg Ba avea a se ’ngelege ks modskitori de grine rssemti, ssnsk tsindsse în suga lor ka kreditorisl nosks; le ariere kre« dite emelonate în ksrssi snsî an, sas ar nicti în bilete de banki a Sta» tslsi, sag în bilete noseks dobîndi de 4 la °0. în lokul acestor bilete ar inkisa de la banka Frangeî a» iele 100 milioane de snege (nsmeraris) ie le vom fi datori nentri grmele issemti, dar Ba nstea da a» lestor bani area destinagisne se a dat la 31 milioane d’argint, ie a niimit de h noi în schimb ksasr. Fikînd oarecare silinge, fabrinele *) Nu kredem de trebsingi mi ne nare lui de misos a niblika ani nsmele acestor ziarie. 2) Aieste dovezi materiali se poate vedea ori iine la fiedaligistiea acestei foaie.