Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)
1862-01-01 / nr. 1
I D-lfil C. A. Roselli redaniortde iariölöl Romxnsl. D~Ie Redaktore. în medinga de astizî, komîtelsl san informările Isate de la Admini straßiunea ziarsisl kt mslgi din jonagiî de astizi, aflînd ka de lais Iansaris ziarsis se pa tinări în italis litere străbune, as mi lăl ziarsl, as luat detisiunea ka, de kamdată, ziarul si se tinieaski >t kar nînă astăzi. Aieastă detisiune a komilat»!»! m onoere a ve o komsnika. Ilkimigi, d-le redantore înkreislarea frejjesleî mele konsiderabl. Ilremedinte G. Argironsko. Sekretär Negulid. 1861 Detembre 31. Unirea, față oficiosă a partei drept a adunării ș’a guvernului, ilice couvernulu francesti a declarată oficiala doui oficiări Romani, cocalomiile ce s’a aruncată asupra națiunii umăne, a armatei ș’a Domnului nosu, prin corespondințe din Bucuresciublicate în le Constituționnel sunt imunicate ale guvernului Imperatuluiapoleone III. Acesta fiindă de cea ai mare gravitate politică, și totă uădată calomnia cea mai nerușinatăcută Ileone 111, guvernului Imperatului Nacăruia națiunea romanaitoresce arăta recunoscințiă, ceremă », la guvernă uă demințire grabnica oficiale, sau în facia națiunii ș’a Eu>peî lăsămă asupră-i grava respunde! ce poate decurge din asemenea nenînțărî aruncate asupra unei națiuni ne rămăna protestare de la însuși reprentantele Imperatului Francesiloră a•editată lingă Domnulă Romăniloră. REVISTA POLITICA BUCURESCI, 14 Cii In datin în sfi."Uiit, ks vai ks kis, intrarăm i noi în anii 1862, la al kării-a asverat întenst Imneratil Nanoleone 8rat femirs nonoarelor mi sănătate, e minte mi de trsn Domnitorilor ste bine însă se însemnăm că an si 1 nos —o vorbim de ansi atesta al a legionarilor, de ansi kare stărsir, mresnă ks Rssia, a*l kalksla gremit,a remănea k» 12 zile înanoi de sea nea tivilisatfc — s’a manifestat, dală dsae sosirea Isi, minti’en ksenosi. Negremit kă ssüerstigionile ssnt tătirile te modiste neuitlinga mi gsmele noastre, trekste mi uresingî, ,S silit mi se silesk, prin toate mizatele, mi khiar prin nomirea întrsnior a măriginea nemtiinga, m’astfel, ,kă ssntem ssnerstigiomi mi dakă mistigisnile noastre ssnt sne pringăkste realigionarilor noștri, ni este Ina noastră zi a domnialor. Ssnt a i snere ssnerstigîsmi, kari se not asi ssnerstigism ale ănimeî, oare kort esimiißiri, mi kari adesea ssnt aderate, de mi ni ksnoamtem ănkă aii mare sekret al magnetismslst sas elektritită ipi ka se nstem mii ksm modsk arele mesimnijiri mi kăndit st^egerste. He lăngă toate atess miié te ssgerstigisne sspf 1 ns nimaî roadele nemtiingei dar m’ale snor ssmje mi mari ssferime, mi nin srmare tine mai mult de kăt Romăniî noate fi skisat dakă dă oare kare aslwitare ssnerstigisnilor ? Astfel dar, ansr^skilesk întenănd ks sn kstremsr de nămînt — kăut astăzi s’a kstremxrat nămîrtsl ne la ora 4 mi 10 minste ale dimineuiî — nonorsi Romăn zite k’ateastă trăsăltare a nămîntsl siensnyă kă grămădirea mi komuri merea materialilor înflikărătoarie, modste negremii a lor Infl’ksrare kare adste kstremsrsi. Iltriorsl Romăn adaogă kă prea mult îl nesokotesk mi I desmegsiesk neî mari al nămîntslsî, kă mrea grumă desk assnnalsi tot felsl de ssferiuge mi kă nelăsăuds I nini sus miz Iok de resiilare, ntí kier aneia al întrsnirilors n^blite, te ssnt nentri o nauîsne tees te este, nentrs noauinaris vanoare, s mana de asiksrare, Dumnezeil Drentăgii, al Firăgieî m’al Libertăgii, dă, prin skicsirea nămîntiliî, nevestire telor mari mi rătănigî, desnre teea ne noate modste grămădirea mi komunimerea atător mari mi felsrite suferinie în inimele oamenilor. Fakă terii ka să îngeleagă togi tei mari ax zilei mi, intrănd in kalea legdităgii, a dreutăgiî ui’a libertăgiî, să ne skano d’atel mare nerikis, te se nememtfe, ketremsi nolitik. Fakă zersi ka gsvernslessieî se cheră sn minst ssnerstigios milsănddrent o pnevestire skidsirea nămîntslst în zisa auslsi nos al kăJindarsîsi ses, să lase ks totsl sistemarea verită mi să dea libertatea a onoarelor sale misoloniei tel nsginte care a legiuit tratatul de la 1815, ssnskris de bună voiă de Itarsi Alesamjri I. Fără d’ateasta, noi stăruim a crede că iumnerisi Assieî va fi skidsit, mi skidsit pînă în afundurile sale de susi din cele mai mari kstvemste de kari ansist și skidsită vr’odată o nagisne m’atsntî gsvernil Assieî va înțelege, dar foarte tărziu, însemnetatea lumutelor karin kari Inaneratsi Nanoleone a trezut în registrele omenirii nașterea ansîsî 1862. „Ansi te s’a sfirmit a fost dureros în„semmt nrin nimeroase tsrbirări în „folsritele nărgi ale pămîntilui mi min „flrrderi kride în familiele regali, Sner„kă ansi te întene va fi mai ferițit „nentri regi kami nentri nonoare.4* Findcă vorbirăm de Rusia, să ne ierte kabinetul de la St. Netresburg mi gsvernele noastre, din Iamîmi din Bskiremti, se întenem mi noi ăntîi slu»mer al foiei noastre din anii 1862, intrebînd ne marele îmnerat al Rusielor de tăns ne dă ‘nanoi Basarabia, te ne a lgat-o fără drentate, pnvoindi-se nentri atenata ks Iloarta, kare n’avea drent se-î dea te ns este aliei? Kabinetsl de la Oetresbsrg d zis tot deasna că este motektorisl istor nagionalităților din Orivnte m’a lsntat timbi lsng nentrs a sensmi snetlale „Eartea motektoare a Ilrintinatelor Dsniiene“. Noi am ssiginst necontenit, în saga mgjisnil m’a Esronei kă gsvernsl rssesk ssntmaska de motektare, Iskrează ane sticie. El a sHSgvist kă noi suntem nimte kalomniatorî, oameni de der sordine, simte rătătite, mi toate celelalte asemene enileze, kskari kabinetsl rssesk ne a gratifikat, ne a dekorat, ne a onorat. Dacă dar este ksm zite dănsil, nentis te ne arent m’aisat o coastă din trsnul Romăniei, al căruia pretindea a fi binevoitorisl motektor? ali nentis te kănd a fost silit de Franga a ne’nanda te ne a tsat, ne a dat o narte nimaí m’a mustrat ne ne tea labă? nenti te dar însfirmit d’atsatî mi nîn’aksm, ni ne dă de la dínssl, teea te este al nostri ? Ni astie oare kă, ne băt tima gine atea parte a Basarabiei, ngi n’avem atare ? Ilii ns mite kă mrotektorisl bare ea o parte din averea moti giatslsî este însotil mai rsmos mi mai rănitor de kăt ori kare alt rănitor, mi kă Romănii aS mi drentsl mi datoria a dekiara, mi iică mai mult de kăt or! kănd, kă gsvernul risesk le-a rănit o koastă a lor, kă ne băt timn o gine, este dovenit kă a voit mi voiemte nerderea, stderea nagisnii noastre mi nin srmare avem să ne temem de dînssl ka de sn rănitor mi stidstor al nostri. Anii strîrmindi-se mi mai nainte d’a motede la faterea katagrafiei mi la înxrăgimiară bilangslsi, întrebănd sne în testare ne a lăsat, găsim că nagisnea a fost nenădită mi ssgrimată de tot felul de absisrimi ilegali— tăgi; kă în amdesnirat ka ml în tei largî snî treksgî realigionarii as givernat geara m’as kondss’o intri toate ne kăie tele veki. în anii trelist a fost în adevăr givernul în măna unor oameni kari trezeaska făkănd narte din naruta nagionale; el însă as urmărit întri toate tot nolitikatea vekiă, snre kare, trebse Să mărturim ka se fim drengx, as fost îmii anii mai ks seamă de partea dreantă a Alsnării, mi d. Ensreans kanslatelsi gsvern, dsnă te mai niti odată n’a fost în nartita nagionale, ano! a fost mi ne deulin trekst de către bătrînsi kan a! drengei, d. Barbs Katargis, — min reusmita mi istorka nod^B te-i întindea neste mănamba te era între kalea nagională mi kalea străină iei — in tabăra realigiunii de snde anoi, orbit, adormit, îmbătat, lovi nagisnea mi ’nlesni astfel nărgii drante mijlocitele d’a reveni la nstere m’a lovi nagisnea din no’ mi ne fugă, în mesinte ka mi’n tiekist. ks aromia iei uiănă boiăreaskă. Ansi ti elist semnală ănkx mintr’sn mrogres din nartea nartitei telei veliie. Ea s’a fost mărtuiit tot deauna în snekstările sale nolitite, a lskra în sekret mi nsmal ks tele dose sas trei aster vetine, desmeghind ns nsmal nagisnea, kătre kare ns s’a adresat nici odată, ti ăakă mi restl întregul Fsronel. Akim nartita tea vokiă făks sa nas mare nainte kătî intensa monaga nolitika sa un ’n foile frautese m’a pregăti astfel oninișnea biblikă estoniană în favoarea oamenilor m’a legilor trekstslsi. Nartita nagionale, de kăndesilagii de la 1848 as intrat în geară, a părăsit ks totsl likrarea nagionale mi nolitikă* te a fost întenst~oănică de la 1840 mi kărei-a datorim în bună narte favoarea oninisnii nsblite estoniane în nriBÎnga nagismî romăne, ateastă mare gremială a nartitei nagionale, folosi îndosii nartitelor înimite, kătîne d’o narte nin tăierea noastră oninisnea niblikă earoniană se rătea, ear ne d’alta kondisă aksun nsmal de către inimitii nagismî ea Să rălăte uie din te în te mi devenindi ne nînt ’n sfîrmit ostilă remăne infiniților nomtrii kalea deschisă nentri a ne afsnda la tea d’ăntxî Io Bire te-i Ba Beni bine să ne dea. Sopirile te ne date mi ne dă necontenit in străinătate nertita mixnikă, fsră ks atăt maînsterite ks kăt ele fsră ssi ginste min negrele tablosin te nartea dreantă, desmegsind ks totsl nagisnea mi oninisnea nsblikă, keteză a fare în ansi atesta în kameră, unde, bătrănul iei kau, d. Barbs Katarzis, înfăgimiă Statil Romăn ka sts min faliment mi sotistatea noastră în starea în care se află Siria prin mătesurile Drisilor mi Maronigilor. Ronăiul ns voiri se ’ngeleagă mi se protesteze ki energiă contra lovirilor de moarte țe danagismî kansl nirgil drente, m’atele ksBinte, renrodsse anoî ssnt felsrite koloare mi desvoltate în foile străine înlesniră ne denlin ne inimitii nomtrii d’a lovi, din te în te mai tare m’a ne înstrăina oninisnea niblikă estoniană. Nu toate atestea, ne rxngă kare să ns sttăm a adăoga mi tăierea noastră mi mai ki seamă nelikrarea mi amurgirea noastră, mimară ne Tsrtia d’a srmări stiderea nagionalității romăne mi ănică d’a Otere ofitiale min nosa konvengisnete a fost nonis la isuskrierea nsterilor garangi. Manifestarea din Bskstemtlui din Iamî, numită manifestarea de la 11 Iune, dete o lovire de moarte inimizilor nomtrii mi protestările lor teleturbate din kameră ne dovedesc kăt de adînk ia rănit atea mikă adiăre a suflării nagionale. Atea manifestare ăuimx îndată ne Franga mw dete o okasisne d’a mrotesta kontra stidorii monsse de Tsrtia; dar ea ns fsse d’assus nentri a-i da minsterea d’a nsssuskrie nosa konvengisne ks modifikările te se fălisră mirare are dibătia d’a asksnde arma stidorii în florile snei suiri a Ilrintinatelor ne viagi Domnulsi lor. Realigiunea din întrs mi din afară să ănimă din noi mi îndoind kalomniile iei kontra nagismî în afară, îmi nise toată sneranga în sosirea mi nsnerea in Iskrare a nostui Firman, kare era atăt de bine combinat în hăt să ne dea nentrs jsngiăre ks bragele legate mi ks gîtlejsl ssgrsmat. Din norotire, Dumnezeul nămugilor nomtrii, lumină ne Domnitor, mi în zioa de 11 Detembre, arsnkă so trăsnet nagionale în mijlocul inimitilor nomtrii mi togi iernaseră simigi. Ka tot omil însă cănd se vede în nerikis, ei se îmbătară mi ănimari în monorgisne ks mărirea neriklsisi mi d’ateea păzărăm ne gsvern priind întrunirile nsbolite între denstagî m’alegători, ne dd. Konsili terând ninerea în Iskrare a firmanslii tsrteskraine d. Arsaki, tăgăduind nagismî min Monitor, tererea konsslilor mi ne d’altă narte fikăuda o ksnoskstă ofitiale gsvernslsi din Iamî mi terănd ordinile Măriei-sale, făr’a sasne sn siugsr ksvînt desnre oninisnea sa m’a koiegilor sei, ba astfel se nse în jok ns mai voinga snsi singsrom, ini tot d’odată se komnromigă ne Domnitor în okis nagismî dakă se Ba ssasne firmanszilor mi konsililor mi ’n okii străinilor de ns se Bassasne, iar fără ka atei „ns notis“ al Domnitorîslsl se noată acea tăria tea mare ii respektil nsterilor străine te are tot deasna kspantsl kanslsî snsi Stat kănd este ne sagă mi ks tărnă dovedit kă el ns estrîmă de kăt «nânima spingă a nagismî. Bom reveni în ateste zile assura acestor mari testisnî mi le Bom trata ssnt toate nsntirile de aripire. lentrs astăzi ssntem siligia ne oni ati m’a raga ne togi Romanii a titi ks îsare aminte artikis tel nsblikim maî ia Bale dane ziarist Wanderer. Atei artikis sine as konfirme teate fantele mi teste zisele noastre mi să ne arate te ustemi si de Bom boî mi ksm Bom ner de si hsr de Bom merge mi ’o ansi atesta ne kalea de molitisne, de korsmnere, de sklaBÎă ne kare ne a kondss nîn aksm gSBernele noastre trekste. UNIREA PRINCIPATELOR DUNĂRENE. Lupta acestu titlu publică ziarulü „Wanderer“ de la 4 ianuarie următoriulu articolu, pe care la reproducemü ín întregulu sen și în traducțiune exactă; •Anulü trecutű ne a adusű ănco înaintea sfirșitului luî soluțiunea unei cessiuni, care dupa resbelulu oriintelui provocase în presa europeană uă mișcare forte vine, adică așa numită cestiune a principateloru dunărene. Cănd s’a pusü în scenă agitațiunea pentru unirea Moldaviei cu Valahia supt protectoratulu francesii, întrigele și asalturile contra iei erau d^_ tari, impetuose, și timporale r e chiaru cu atâtea isbîndă, încătu mai multe retrageri diplomatico-tactice au impiedecatű procesulu desvoltării sale. S’atingea aci d’uă luptă crîncenă, în partea Romănilor, erau Francia, Rusia, Sardinia și Prusia, în contra lor, dinpreună cu Turcia, Austria și Englitera. Rațiunile cari s’au adusu în combatere, pentru și contra, au crescută astfelu în cata formativă literatură întregă, cunoscută în timpulu seu luptă titlulă •Cestiunea Principatelor Dunărene« care ajunsese spaima tuturoră cititoriloră de gazete. D’atunci s’au pusă multe alte cestiuni pe antescenă, astăfelă ca cea d’ăntînă, cedîndă loculă colegilorü sei mai sunt în generale discusiunea publicistică, găsi timpă într’uă retragere modestă a ajunge matură pentru soluțiune. »Romanii inști nu s’aă lăsat rătăci nici uă dată în urmărirea scopului loră și s’aă arătată în totă acesta afacere ca școlari forte îndemânatici a protectorului loră de pe țormulă Seriei.1 Foră a precipita lucrurile, s’aă mulțumită la începută c’vă îsbînda parțiale a dorințeloră loră, alegîndă la o și la 24 ianuarie 1839 unulă ș’acelașî bărbată de principeală loră. Prin acesta nu numai deter espresiune dorinței națiunii într’una după eclatante înaintea lumii întregi, ci sevîrșisera în faptă uniunea, căreia îi lipsea încorecunoscerea diplomatică. La 22 a 4 i Dumneaei se bine cuvintele pe miarulă Wanderer de buna opiniune ce are de noi. " (Nota Red.)