Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)

1862-01-01 / nr. 1

I D-lfil C. A. Roselli redaniortde iariölöl Romxnsl. D~Ie Redaktore. în medinga de astizî, komîtelsl san informările Isate de la Admin­­i straßiunea ziarsisl kt mslgi din jonagiî de astizi, aflînd ka de la­­is Iansaris ziarsis se pa tinări în ital­is litere străbune, as mi lă­­l ziarsl, as luat detisiunea ka, de kam­dată, ziarul si se tini­easki >t kar nînă astăzi. Aieastă detisi­une a komilat»!»! m onoere a ve o komsnika. Ilk­imigi, d-le redantore înkre­­islarea frejjesleî mele konsidera­­b­l. Ilremedinte G. Argironsko. Sekretär Negulid­. 1861 Detembre 31. Unirea, față oficiosă a partei drep­­t a adunării ș’a guvernului, ilice co­uvernulu francesti a declarată oficia­­­­la doui oficiări Romani, co­calom­­iile ce s’a aruncată asupra națiunii umăne, a armatei ș’a Domnului nos­­u, prin corespondințe din Bucuresci­ublicate în le Constituționnel sunt i­municate ale guvernului Imperatului­­apoleone III. Acesta fiindă de cea ai mare gravitate politică, și totă uă­dată calomnia cea mai nerușina­­tăcută Ileone 111, guvernului Imperatului Na­­cărui­a națiunea romana­itoresce arăta recunoscințiă, ceremă », la guvernă uă demințire grabnica oficiale, sau în facia națiunii ș’a Eu­­>peî lăsămă asupră-i grava respunde­­! ce poate decurge din asemenea nenînțărî aruncate asupra unei națiuni ne rămă­na protestare de la însuși repre­­ntantele Imperatului Francesiloră a­­•editată lingă Domnulă Romăniloră. REVISTA POLITICA BUCURESCI, 14 Cii In da­tin în sfi."Uiit, ks vai ks kis, intrarăm i noi în anii 1862, la al kării-a a­­sverat întenst Imneratil Nanoleone 8rat femirs nonoarelor mi sănătate, e minte mi de trsn­ Domnitorilor ste bine însă se însemnăm că an si 1 nos —o vorbim de ansi atesta al a legionarilor, de ansi kare stărsir­, mresnă ks Rssia, a*l kalksla gremit,­­a rem­ănea k» 12 zile înanoi de s­­­ea nea tivilisatfc — s’a manifestat, dală dsae sosirea Isi, m­inti’en ks­­enosi. Negremit kă ssüerstigionile ssnt tătirile te m­odiste neuitlinga mi gs­­m­ele noastre, trekste mi uresingî, ,S silit mi se silesk, prin toate miz­­atele, m­i khiar prin nom­irea întrsni­­or a măriginea nemtiinga, m’astfel, ,kă ssntem ssnerstigiomi mi dakă mistigisnile noastre ssnt sne­ pri­ng­­ăkste realigionarilor noștri, ni este Ina noastră zi a domnialor. Ssnt a­ i snere ssnerstigîsmi, kari se not as­­i ssnerstigism­ ale ănimeî, oare kort esimiißiri, mi kari adesea ssnt ade­rate, de mi ni ksnoamtem ănkă a­­ii mare sekret al magnetismslst sas elektritită ipi ka se nstem mii ksm m­odsk arele m­esimnijiri mi kănd­it st^egerste. He lăngă toate ate­ss miié te ssgerstigisn­e sspf 1 ns nimaî roadele nemtiingei dar m’a­­le snor ssmje mi mari ssferim­e, mi n­in srm­are tine mai mult de kăt Ro­­măniî noate fi skisat dakă dă oare kare aslwitare ssnerstigisnilor ? Astfel dar, ans­­r^skilesk întenănd ks sn ks­­tremsr de năm­înt — kăut astăzi s’a ks­­tremxrat nămîrtsl ne la ora 4 mi 10 minste ale dim­ineuiî — nonorsi Romăn zite k’ateastă trăsăltare a nămîntsl si­ensnyă kă grămădirea mi komuri me­­rea materialilor înflikărătoarie, m­odste negremii a lor Infl’ksrare kare adste kstremsrsi. Iltriorsl Romăn adaogă kă prea mult îl nesokotesk mi­ I desm­egs­­iesk neî mari al nămîntslsî, kă mrea grum­ă desk assnna­lsi tot felsl de ss­­feriuge mi kă nelăsăuds­ I nini sus miz­ Iok de resiilare, n­tí kier aneia al în­­trsnirilors n^blite, te ssnt nentri o nauîsne tees te este, nentrs noauina­ris vanoare, s mana de asiksrare, Dumnezeil Drentăgii, al Firăgieî m’al Libertăgii, dă, prin skicsirea nămîntiliî, n­eve­­stire telor mari mi rătănigî, desnre teea ne noate m­odste grămădirea mi komunimerea atător mari mi felsrite suferinie în inimele oamenilor. Fakă terii ka să îngeleagă togi tei mari ax zilei mi, intrănd in kalea legdităgii, a dreutăgiî ui’a libertăgiî, să ne skano d’atel mare nerikis, te se nememtfe, ketremsi no­­litik. Fakă zersi ka gsvernsl­essieî se ch­­eră sn minst ssnerstigios mi­lsănddrent o pnevestire skidsirea nămîntslst în zisa auslsi nos al kăJindarsîsi ses, să lase ks totsl sistema­rea verită mi să dea libertatea a onoarelor sale mi­s­o­­loniei tel nsgin­te ca­re a legiuit tra­­tatul de la 1815, ssnskris de bună voiă­­ de Itarsi Alesamjri I. Fără d’atea­­sta, noi stăruim a crede că iumnerisi Assieî va fi skidsit, mi skidsit pînă în afundurile sale de susi din cele mai mari kstvem­ste de kari a­nsist și ski­­dsită vr’odată o nagisne m’atsntî gs­­vernil Assieî va înțelege, dar foarte tărziu, însemnetatea lumutelor k­arin kari Inaneratsi Nanoleone a trezut în registrele omenirii nașterea ansîsî 1862. „Ansi te s’a sfirmit a fost dureros în­­„semmt nrin nimeroase tsrbirări în „folsritele nărgi ale pămîntilui mi m­in „flrrderi kride în familiele regali, Sner­­„kă ansi te întene va fi mai ferițit „nentri regi ka­mi nentri nonoare.4* Find­că vorbirăm de Rusia, să ne ierte kabinetul de la St. N­etresburg mi gsvernele noastre, din Iamî­mi din Bskiremti, se întenem mi noi ăntîi sl­u»mer al foiei noastre din anii 1862, intrebînd ne marele îmnerat al Rusie­­lor de tă­ns ne dă ‘nanoi Basarabia, te ne a lgat-o fără drentate, pnvoin­­di-se nentri atenata ks Iloarta, kare n’avea drent se-î dea te ns este al­iei? Kabinetsl de la Oetresbsrg d zis tot deasna că este m­otektorisl istor nagionalităților din Orivnte m’a lsntat timbi lsng nentrs a se­nsmi snetlale „Eartea m­otektoare a Ilrintinatelor Ds­­niien­e“. Noi am ssiginst necontenit, în saga mgjisnil m’a Esronei kă gsvernsl rssesk ssntmaska de m­otektare, Iskrează ane sticie. El a sHSgvist kă noi sun­­tem nimte kalomniatorî, oameni de der sordine, sim­te rătătite, mi toate cele­lalte asemene enileze, ks­kari kabine­­tsl rssesk ne a gratifikat, ne a dekorat, ne a onorat. Dacă dar este ksm zite dănsil, nentis te ne a­rent m’a­isat o coastă din trsnul Romăniei, al căruia pretindea a fi bine­voitorisl m­o­­tektor? ali nentis te kănd a fost si­lit de Franga a ne’nand­a te ne a tsat, ne a dat o narte nimaí m’a mustrat ne ne tea labă? n­enti te dar însfirmit d’atsatî mi nîn’aksm, ni ne dă de la dínssl, teea te este al nostri ? Ni astie oare kă, ne băt tima gine atea parte a Basarabiei, ngi n’avem atare ? Ilii ns mite kă mrotektorisl bare ea o parte din averea m­oti giatslsî este în­­sotil mai rsm­os mi mai răn­itor de kăt ori kare alt rănitor, mi kă Romă­­nii aS mi drentsl mi datoria a dekiara, mi i­ică mai mult de kăt or! kănd, kă gsvernul risesk le-a rănit o koastă a lor, kă ne băt timn o gine, este do­­venit kă a voit mi voiemte nerderea, st­derea nagisnii noastre mi n­in sr­­mare avem să ne temem de dînssl ka de sn rănitor mi stidstor al nostri. Anii strîrmindi-se mi mai nainte d’a m­otede la faterea katagrafiei mi la înxrăgimiară bilangslsi, întrebănd s­­ne în te­stare ne a lăsat, găsim că nagisnea a fost nenădită mi ssgrima­­tă de tot felul de absisri­mi ilegali— tăgi; kă în amd­esnirat ka ml în tei largî snî treksgî realigionarii as giver­­nat geara m’as kondss’o intri toate ne kăi­e tele veki. în anii trelist a fost în adevăr givernul în măna unor oa­meni kari trezeas­ka făkănd narte din naru­ta nagionale; el însă as urmărit întri toate tot nolitika­tea vekiă, snre kare, trebse Să mărturim ka se fim drengx, as fost îmii anii mai ks seamă de partea dreantă a Alsnării, mi d. Ensreans kansl­atelsi gsvern, dsnă te mai niti odată n’a fost în nartita nagionale, ano! a fost mi ne deulin trekst de către bătrînsi kan a! dren­­gei, d. Barbs Katargis, — m­in reus­­mita mi istorka nod^B te-i întindea neste m­ăn­amba te era între kalea na­­gională mi kalea străină iei — in ta­­băra realigiu­nii de snde anoi, orbit, a­­dormit, îmbătat, lovi nagisnea mi ’n­­lesni astfel n­ărgii drante mijlocitele d’a reveni la nstere m’a lovi nagisnea din no’ mi ne fugă, în m­esinte ka mi’n ti­ekist. ks aromia iei uiănă boiăreaskă. Ansi ti elist semnală ănkx m­intr’sn mro­­gres din nartea nartitei telei veliie. Ea s’a fost mărtui­it tot deauna în snekstările sale nolitite, a lskra în sekret mi ns­­mal ks tele dose sas trei aster­ ve­­tine, desm­eghind ns nsmal nagisnea, kătre kare ns s’a adresat nici odată, ti ăakă mi rest­l întreg­ul Fsronel. Akim nartita tea vokiă făks sa nas mare nainte kătî intens­a m­onaga nolitika sa un­ ’n foile frautese m’a pre­găti astfel oninișnea b­iblikă estoniană în favoarea oamenilor m’a legilor tre­­kstslsi. N­artita nagionale, de kănd­e­­silagii de la 1848 as intrat în geară, a părăsit ks totsl likrarea nagionale mi nolitikă* te a fost întenst~o­ănică de la 1840 mi kărei-a datorim în bună narte favoarea oninisnii nsblite estoniane în nriBÎnga nagism­î romăne, ateastă mare gremială a nartitei nagionale, fo­losi îndosii nartitelor înimite, kătî­ne d’o narte n­in tăierea noastră oninisnea niblikă earonian­ă se rătea, ear ne d’alta kondisă aksun nsmal de către inimitii nagism­î ea Să rălăte ui­e din te în te mi devenindi­ ne nînt ’n sfîrmit ostilă remăne infiniților nomtrii kalea deschisă nentri a ne afsnda la tea d’ăntxî Io­ Bire te-i Ba Beni bine să ne dea. Sopirile te ne date mi ne dă ne­contenit in străinătate nertita m­ixnikă, fsră ks atăt maî­nsterite ks kăt ele fsră ssi ginste m­in negrele tablosin te nartea dreantă, desm­egsind ks totsl na­gisnea mi oninisnea nsblikă, keteză a fare în ansi atesta în kameră, unde, bă­­trănul iei kau, d. Barbs Katarzis, în­­făgimiă Statil Romăn ka st­s m­in fa­liment mi sotistatea noastră în starea în care se află Siria prin mătesurile Drisilor mi Maronigilor. Ronăiu­l ns voiri se ’ngeleagă mi se protesteze ki energiă contra lovirilor de moarte ț­e danagism­î kansl nirgil drente, m’atele ksBinte, re­­nrodsse anoî ssnt felsrite koloare mi des­­voltate în foile străine înlesniră ne denlin ne inimitii nomtrii d’a lovi, din te în te mai tare m’a ne înstrăina oninisnea niblikă estoniană. N­u­ toate atestea, ne rxngă kare să ns sttăm a adăoga mi tăierea noastră mi mai ki seamă nelikrarea mi amurgirea noastră, mi­mară ne Tsrtia d’a srmări stiderea nagionalității romăne mi ănică d’a O­tere ofitiale m­in nosa konvengisne­te a fost n­onis la isuskrierea nsterilor garangi. Manifestarea din Bskstemtl­ui din Iamî, num­ită manifestarea de la 11 Iu­n­e, dete o lovire de moarte inimizilor nomtrii mi protestările lor tele­turbate din kameră ne dovedesc kăt de adînk i­a rănit atea mikă adiăre a suflării nagionale. Atea manifestare ăuimx îndată ne Franga mw dete o okasisne d’a mrotesta kontra stidorii m­o­­nsse de Tsrtia; dar ea ns fsse d’a­­ssus nentri a-i da mi­nsterea d’a ns­ssuskrie nosa konvengisne ks modifi­­kările te se fălisră mi­rare are dibă­­tia d’a asksnde arma stidorii în flo­rile snei suiri a Ilrintinatelor ne viagi Domnulsi lor. Realigiunea din întrs mi din afară să ănimă din noi mi îndoind kalomniile iei kontra nagism­î în afară, îmi nise toată sneranga în sosirea mi nsnerea in Iskrare a nos­­tui Firman, kare era atăt de bine com­binat în hăt să ne dea nentrs jsngiăre ks bragele legate mi ks gîtlejsl ss­­grsmat. Din norotire, Dumnezeul nă­­m­ugilor nomtrii, lumină ne Domnitor, mi în zioa de 11 Detembre, arsnkă so trăsnet nagionale în mijlocul inimiti­lor nomtrii mi togi iernaseră simigi. Ka tot omil însă cănd se vede în nerikis, ei se îmbătară mi ănimari în m­onorgisne ks mărirea neriklsisi mi d’ateea păzărăm ne gsvern priind întrunirile nsbolite între denstagî m’a­­legători, ne dd. Konsili terând nine­rea în Iskrare a firmanslii tsrtesk­rai­ne d. Arsaki, tăgăduind nagism­î m­in Monitor, tererea konsslilor mi ne d’altă narte fikăuda­ o ksnoskstă ofitiale gs­­vernslsi din Iamî mi terănd ordinile Măriei-sale, făr’a sasne sn siugsr ks­­vînt desnre oninisnea sa m’a koiegi­­lor sei, ba ast­fel se nse în jok ns mai voinga snsi singsr­om, ini tot d’odată se komnromigă ne Domnitor în okis nagism­î dakă se Ba ssasne firma­­nszilor mi konsililor mi ’n okii străini­lor de ns se Ba­ssasne, iar fără ka atei „ns notis“ al Domnitorîslsl se noată acea tăria tea mare i­i respektil ns­terilor străine te are tot deasna kspantsl kanslsî snsi Stat kănd este ne sagă mi ks tărnă dovedit kă el ns estrîmă de kăt «nânima spingă a nagism­î. Bom reveni în ateste zile assura acestor mari testisnî mi le Bom trata ssnt toate nsntirile de aripire. l­entrs astă­zi ssntem siligi­a ne on­i ati m’a raga ne togi Romanii a titi ks îsare aminte artikis tel nsblikim­ maî ia Bale dane ziarist Wanderer. Atei artikis sine as konfirme teate fantele mi teste zisele noastre mi să ne arate te ustemi si de Bom boî mi ksm Bom ner­ de si­­ hsr de Bom merge mi ’o ansi atesta ne kalea de molitisne, de korsmnere, de sklaBÎă ne kare ne a kondss nîn aksm gSBernele noastre trekste. UNIREA PRINCIPATELOR­­ DUNĂRENE. Lupta acestu titlu publică ziarulü „Wanderer“ de la 4 ianuarie urmă­­toriulu articolu, pe care­ la reprodu­­cemü ín întregulu sen și în traduc­țiune exactă; •Anulü trecutű ne a adusű ănco înaintea sfirșitului luî soluțiunea unei cessiuni, care dupa resbelulu oriinte­­lui provocase în presa europeană uă mișcare forte vine, adică așa numită cestiune a principateloru dunărene. Cănd s’a pusü în scenă agitațiunea pentru unirea Moldaviei cu Valah­ia supt protectoratulu francesii, întrigele și asalturile contra iei erau d­^_ tari, impetuose, și timporale r e chiaru cu atâtea isbîndă, în­cătu mai multe retrageri diplomatico-tactice au impiedecatű procesulu desvoltării sale. S’atingea aci d’uă luptă crîncenă, în partea Romănilor, erau Francia, Rusia, Sardinia și Prusia, în contra lor, din­preună cu Turcia, Austria și Englitera. Rațiunile cari s’au adusu în combatere, pentru și contra, au crescută ast­felu în cata formati­vă literatură întregă, cunoscută în timpulu seu luptă titlulă •Cestiunea Principatelor­ Dunărene« ca­re ajunsese spaima tuturoră cititori­­loră de gazete. D’atunci s’au pusă multe alte cestiuni pe antescenă, astă­­felă ca cea d’ăntînă, cedîndă loculă colegilorü sei mai sunt în generale discusiunea publicistică, găsi timpă în­­tr’uă retragere modestă a ajunge ma­tură pentru soluțiune. »Romanii inști nu s’aă lăsat ră­tăci nici uă dată în urmărirea scopu­lui loră și s’aă arătată în totă acesta afacere ca școlari forte îndemânatici a protectorului loră de pe țormulă Seriei.1 Foră a precipita lucrurile, s’aă mul­țumită la începută c’vă îsbînda par­țiale a dorințeloră loră, alegîndă la o și la 24 ianuarie 1839 unulă ș’ace­­lașî bărbată de principe­ală loră. Prin acesta nu numai deter­ espresiune do­rinței națiunii într’una du­pă eclatante înaintea lumii întregi, ci sevîrșisera în faptă uniunea, căre­ia îi lipsea înco­recunoscerea diplomatică. La 22 a 4­ i Dumneaei se bine cuvintele pe m­iar­ulă Wanderer de buna opiniune ce are de noi. " (Nota Red.)

Next