Romănulŭ, februarie 1862 (Anul 6, nr. 36-39)

1862-02-05 / nr. 36-37

DENFIHIÎ. TELEGRAFIEI). Inoemti, 5/17 lansam. Const. A. Rosetti, București. Qsblikagi se intie Ismea: Eomersangi! Qloiemteni nriimesk isbirl de moarte onoare! mi renstajiie! lor komerniale. TribîinalsiS üraxova sekgisnea I—iS, ne interne dsni lista elektoraié neutra linsa kalastiuiilor dan’s kondika komeraiale. Pereni nrenisirea averef vezste, na santem askaltajji, arbitrarinl domnesae, Ilreiuedintele jsdeki kontestagiile neuotalai seă. Ilrotestsm nroksrorislsf, onorabilslsî KonsiliS Miniștrilor, Onoj-. Earner!, mi niq! o indrentave. Xaralambie Staleska. Take Statesk«. loan Sfetesks. BUCUHESCÎ, 5/„ FEURARIÜ. Nu putemu incepe revista nostri politika mai bine, mai frumoșii mi mai demnü pentru România de kitü reproducindü doue pasagiuri din politiki a ziariului din Pesta revista Concordia, unulu cu data 24 Ianuariu (5 Feurariu) iui uelu laltu 28 lan. (9 Feurariu). Cuvintele zisei foaie fiindu ku totulu romănescî, kredemü ki le vorü înțelege mi simgi tóul rommii mi d’aueea le publikiții firi nini unü komentario, nini kiarü aiela ki iimi ui gerel au telegrafiatü anonimü ki era reskóli ín gean pentru a sugruma unirea, mi ki nei amu demingita area peritorii suite prin depemii supskrisi de noi mi reprodusi in fóta nóstri ka se poti fi controlati de toti najjiunea. Eki akumü ne zise Konkordia. vesta 24 IaníH*rS, 1 Fisrsr. Astazi e ziua rea mare, In kare nonor»l Romín dintre Dsnire, Nistis mi Koniag! îmi nene fondamentsl nekhlit regenerirei sale nolitigo. Se asuizi Inkolo nonorsl, se konstitie najjisnea romini In Drivitr, se introduce de movednngi între nagisnile kiirpate alsa darie la ksrssl destinelor smanitinei. Asuzi semiluna minajerea Nordslsi îmi vid nimiite toate ilisisnile, qe finea si sea tot desna la madi, sare a profita din desbinarea Romanilor. Reste aagin ne nor edsne jsrnalele Baksresnilor deskrierea serbitoare! qelemirege, ín kare s’a doborít spiritsluel dsmatzeesk al injjelemisnei, dinaintea kirsia disnirsi toate interesele de nartite ini toate snerangele Rommilor se concentrari In persoana mea aregioasi a alessisi lor Alessandri loan. Lst 1 fi reservat de Atotnstinga si kondoki destinele nagixnei sale nini ande &8 ajuns sare mirirea nimelui rommesk. Elk kirsi i! dede movedinga de auitea or! semnele cele mai învederate ale mroterteriî sale, ns sa omite nisi o okasîsne sare a restabili în aceste tiransii momentoase, ungea mi armonia între toate nirgile si klasele nonorsi»! romín. Bar nonorsi, a! kirsi membri sunt toate ssfietele ramase khronoame virtsjjilovS din kaatrele Is! Stefan mi a Is! Mixaik, aa mm mrefisi meritele assciatorilor la fondarea viitorislsi Rommiel, fiiînd sse prin virtste demin de iningerea lor, motekzati de Atom stinga. 4e ssilet din nonor ar fi care se ns le sreze în aceste momente tiria de saftet, ksraijis de getigian, încrederea reginrorii in afacerile lor ka vettijiani a Rommiei, mi tinerea de strikta legalitate? Acestea iii alte virtutii de stat, sunt ne le ne tem dori fratiilor noștri sstizi. Ele konstitak temeliele, ne kan se poate fonda pastere militari imnsitoarii, ka skstitoaria «ne viegi mari de stat. IjLemsi smanutlitii intinzi in! skstal sei assure lor! 28 lansării Aieate toate ak, sn interes area sekondarift nentrs noj aksm kind ks atita-a nenbdare asientimi ka se ksnoas^em intimnlarile qele momorabilî din venina Romania, ande fraud noștri îu aniversarea nelei maî mirejjte fante a lor se adsnari din nos snre a dovedi Isme! ki ksvmtsl sak fikst trsn mi ksm ki o Boinjjia nagionale e maî notinte de kit qe si ns o resnekteze uateret mari, kiar mi aneste ne dovediri sa soiri dssmmesk faijii ks snirea, simbol» etern al tirie! mi al arosneririi smane. Zi&rnalele de Biena ka naserile qele aminoase ale noimiiui ale relelor asge rie as fikst se ressne glassl lor gol de xixirez sare a vesti noroadelor ki zisa moknrnird snisneî, zisa nea mare a infrijjirei eterne a dosi uert ssrorî n» e zisa gea doriți in nalatslimi în kisalie, qi ea as uss Ueara. ia reskoati, oii ns adari lskis mai însemnat dekita notiaka în arini tai kiuri ne zisa 24 intîmulajȚe« ea neînsemnați est•*1 ' •-* « "V " * & *j ’•*•5'»• "• kata nrin sneltitsrele reakgisnii, & kirei-a nsteri not inks le kanoasnem. Ai*ii în kanitalea öngariel de ks seara se ligi se fai- j raa ki ín Bsksresni a8 ersnt kontra-revols- ' gisne, mi alte idre kite ks iniante kanete. j Inimele noastre naliiiti mai iste de lest alts . dais mi ne fmea se kredem ks e ressnelsi » erangisnei toriníelsí sentimentelor de bak«- j rii ne ns va fi mai inksnst ín angsstele inime ni ak trebsit ss se verse mi ss-mí iea ksrss liber asts dkls. Adskmdsne aminte de ksvíntsl nel de komands desnre karé ks aatita kanosninjjis snie se Borbeaski DL Schnselka, us ne miram de atitsdinea. jisrnalelor asstria'ie. ll í reí na afla nlinere ín ferinirea altora nini na iák narte de bsksria lor, dar nini ns meriteaz. SsntemS norokomí de a nstea íronartirai nrima snirea desnre deskidirea adsuiril na'iistiali nele neanite, mi desnre insaflogirea nemiryiniti ne as íinnlst nentsl uatriogilor mi a nonorsls! roman în zisa ín karea fragii genuni strinseri mma mi ín oki ansi altaia smezigi de Iskrimcle bsksriei Beden ka in oglinda nea karats reiletinds-se ksvintele „nentrs eternitate! “ Suirital Domaslii karele iissflegi la 24 Iansarie 1859 nre fii României mi ne fiica a ne adanc aminte de temnsrile vele klasine ale Romei, kind strilsmia vertigile mi nele noliline, — se Inssilegiaski mi öksrn mi in viitoriS are fragii nostri de meste Karnagika sa fie gata togi a via lui a msri nentri murirea României, nararea D-zeu se osibi narstea sib skatsi seS ne! sint!“ Publikimü astizi partea a doua a desbaterii Adunării în privința formirii listeloru elektorale, mi dupe ne fii kare va apregui prin elfi Însumi kumfi lukrezi majoritatea Adunării, ne vomu innerba mi noi a espune ani apreguirile nóstre, kare sperimu ki vor fi anelea ne vor fi fi în mintea mi ’n inima fii kirui netigianu ne serveste dreptatea mi principiele era iu interesele individuali nele strîmpte mi sugrumarea nagiunii In favorea unui om si sau fii kiarem’a unei klase. Pentru astizi ne mirginima numai a atrage atengiunea publikului asupra unui singurii puntü. Atiifi d. Dim. Gika, intr’una din medingele prenedingi, kita mi d-nii Laskar mi Barbu Katargiu au zissiki Adunarea a fostfi siliți de minoritate a perde dóue medinge in desbaterea formirii listeloru electorall m’a fost si asfelü opriți d’a pronede la desbaterea mi votarea aceloru legi negerale anntepti în cea mai mare ardere. Se ’nsemnima mai mtíiti ki s’a zissi, s’a recunoscutu de însumi oratoriulu pligii drepte, d. Greg. M. Sturza, ki de la realitatea formirii listeloru electorali depinde stabilirea regimului konstitugionale, mi ku atusi mai multu la noi unde însumi Hapului Statului este alesü. Kundü daru este în desbatere o gestiune atifi de însemnați, mi nea mai însemnați íaki, kmi este vorba libertate mi servilismfi, de regimele konstitugionale mi despotismo, de moralitate mi korumpere, kiarii daki Adunarea ar sakrifika mi doue mi trei mi kiarü mi patru medinge pentru o asemene gestiune, are ar fi a perde timpului sau din contra a face din elu nea mai buni mi nea mai produkitorii Intrebuingare ? Lili daki majoritatea Adunarii era atitsi de setoasi de íntrebuingerea timpului pentru ne, ni in lokü d’a sugruma diskusiunea, n’a preferită a gincuie din p» In tóte zilele, nen a ne putea s’a faltigau atita mai mare înlesnire ki n’avea nici khiar selegiunile sale fikute ka se poti lucra anele proiecte de legi ned. Laskirfi Katargiu striga mi d. B. Katargiu zinea ki geara le arntep [ ti ku nea mai mare sete? N’ar fi fostfi óre mai demnfi de represintangii nagiunei a gine kiara o medingi de séra spre a desbate o gestiune atitfi de vitale pentru nagiune, ka aneea a moralitigi m’a lega litigii formirii liste— sorii, de kitti a sugruma diskusiunea m’a petre ne apoi toti séra in’ui parte mare a noptii în baluri maskate, manesla pe kind, dupe d. Laskiru Katargiu, Rominia de peste Mirkovfi, — s’afi Moldavia, cum zise domnia sa,—va ridea^în anarnii daki adunarea nu va face cu gabire legile ne s’aiutepta pentru a iei salvare ? Spre a kunamte inși publikulu pe delinfi kufi de temeinine era fi reklamirile onoragilor si membrii ai dreptii, se fanem fi kunoskutü ki în medinga de Margi 30 lanuari si desbaterea a inceputfi la ora patru firi unii kartfi mi in nea de toui mai la ora 3 mi ki astfifelfi întregii anelfi timpii ne strigi d-malorfi dreptamii ki s’a perdutu de k btre partea stingi a fost si peste totfi 4, sau nelfi mai mulții 5 ore. Se fanemu niki kunoskutu ki n medinga de Simbiu, pe kind d. Laskar Catargiu, presedintele Adunirii, striga ku o vone parlamentarii, care s’auzia nu numai în sala Adunirii nimici din toti curtea Mitropoliei, nu era nici uiii proiekt si de lege pentru a se putea desbate mi ordinea de zi a Adunirii nu konținea de kit si urmitorrele lucriri „Formarea Secțiunilor cu Nici o lucrare darii nu era la ordinea de zi de kit a se forma selegiunile, mi dreapta susginu ki stingă o opresne d’a lukra mi di. Laskar Katargiu sbiera, de se skutura si zestrele silei medingei Adunirii, ki minoritatea voiește se sugrume majoritatea. Lisind si anestea la apreguirea publikului sfermim pentru astizi mirturind a nóstri admirare pentru puterika vone a d-lui Laskar Catargiu, mi pentru lelgiunea de manoperî mi bune kuviinge parlamentarienene di onoratul Premedinte alu Parlamentului rominfi. — Ragssar Ferraarig. în noaptea treksji Komanivii ssnt komanda Ibi Masa Zamoviti au atakat satil Bovorimiqi mi afilsat toate vitele. msigi Manten *griDÎ. Matanoviti a sosit ks mai In zilele viitoare se ainteant bii mai mare nimer al lor mi* «natak în kontra tranciora 1« nemti. — Xanover, 7 Fevrsaris. AdBnarea nagionale a fost amanati (ajourne) nini la 18 Martik. Komisisniie remin adanate nentr» qergetarea nroiektelor gsvernBlsi. — űetersbBrg, 6 FevrsariS. Gsdțletel s’a nsblikat. Venitsrile ordinarie se srki ia 296 milioane, gele straordinare din tmarsmBtsi anslsi i860 dei4'/s milioane. Keltsieiile ordinare S8nt de 294 milioane, vele straordinare de 16 */a milioane. In amvigate, keltsielele badgetelst sunt: datoria statuie! 54, familiea imperiale 5, ministerial resbelsi»! 110, a marinei 20!/2 a internal«! TMS,, a tinangelor 27, nensiunile 13, ministerial konstraligienilor 9, ssbvengistiile pentru industrii 8 milioane. Veniturile semnart astfel: Kanitagisnea 28, imnositsl fongiar 25, domensrile statslil 29, imposital assura vintarilor 124, viniile 32, nomtile 7, timbril 6 milioane. — Netersbsrgă, 8 FevrsariS. Ziariele „Nordpost“ de astizi anangi, ki ninnl milioane au fost destinate sare a fane avansa rîanelor monketari karinosedi mai nigin de 21 servi (gerant). „Journal de St. Iletersburg“ anangi, ki 6000 soldati de marini vor fi kongedingi. — Iletersburg, 7 Fevrsariis. „Journal de St. Ilstersburg“ de astizi demonstri ki starea finantiare a Rusiei. In koîn naragisne k« anea a altor statsri, este relativ favorable. Este de lucrat o premiere naturale a veniturilor fin » srka kontribagisnile. — Tex erau, 5 lansarii. Ambasadoril francese Gofineau a sosit. O nost birsingi assura Tsrkomanilor a fost killitigati. Domne Blockqueville se afli mici misonieriS. Xolera a mai ÎnnetalB ks total. — Atena, I Fuvr»ariS. Droine d. Kaneris a însigimiat o listă de miniștri, kare n’ s’a gisit amrobabile, regele i-a ridicat însirninarea d’a forma suk ministeri, mi s’a reintegrat fostei ministerii. — Ilesta, 6 Fevreariă. Eri noá nsmigii membrii aî Kotnisianil Kombnale ak ginstS la mairel oraiubslBi sn konsiliă nrivat. Re- BRltatalS konferingei era d’a na anonta nsmirea de membrii al Komisisnil komenall, nini na se vor fi fikst mai ’nainte skimbirî esengiale în instrskgisnea nrom«lgati atingitoarii do administragisnea oriiniineagki. — London, 6 Fevrearifc. Sitiin ln ziarisl „Times“ de astizi: Khvintsl tronslsi Reginei ns va konrinde nini o koineuikagisne franante (remarkabile), adresa se b« vota fin Br'o diskssiane imnortante. Regina va vorbi de nerdorea sa irenarabile, ambele Rainere vor esurime komnitimirea lor ks dsrerea reginei. Afan d’aneasta regina va fane mengisne de bsnele relagisni ks toate n»terile esrouiane. lukresslS de kiiietenn alks bíiIsibí va fi in anea narte kara trateazi de sine relagiunile k» beligerangii in Amerika. Fanta despre numirea konbiei „Trent“ se va mentiona ks sksrte ksvinto mi se va a~ nsngia o deslegare nanifirii. Fin a se îndatora la sinc plan definitiv al nolitinei sale, Englitera va contribui la restabilirea ordinii mi la asigirarea viegei mic romietigii striinilor la Meksik. Relagiunile Englilereiks Kína vor forma asemenea snk naragrafg în adresa regeaski. Neutralitatea este ceea ne se ksvine nolitind gjtvernilsi; gsvernsli sa da Rameselor, asiksrarea ki ea sai s'o instreze. London, 6 FevrsanS. Attizl s’adeskis Ilirlamentsl. Ksvîiifsl Ironsl»i areti reiagianile striine ka m»lgiiuitoarie; zine ki ns este de temst ka nanea Esronei se fii tsrbsrati. Ksvîntsl troiiblsi novestesne ksm s’a netrekat afanerea koribiei „Trent“ iui zine, ki relagismle amikall k» Statsrile-Snite aS fost restabilite. Konvegisnea atingitoarn d’o ínterveníre la Meksik are de skon a dobsndi satisfakgisnea, ne ns s’«t dat nini aksra. — Veia krst, 10 Iansarik. Denerarist [Irim a trekut trsnele în revissi mi a sis ki n’are nini o intengisne d’a fane konniste, d’aneia mi sneri ki ns ea întîlni vr’o resistingi. — Konstantinopole, 1 Fevrsari S. Ilatii fregate sanori nleaki sentemma aneasta ks manigisni mitr»ne nentri Omer Ilamia. Marea Neagri lîngi Odesa intr’o întidere de mai multe mile este îngegati. Ministril instriligisnii nibline» Kemal Efendi, a fostă însirinat risnenssra ziarielor Ismesni. — destisnea Romei s’anronii vinetă dar siksis de momentil deslegirii sale. Ilsteten Ismenski a Ilanismilsi tirasne nsmai o esistingi anariute, konstrskgisnea romani e linsiti de toate montele sale mi nsmal motelgisnea imniratul»! framnesilor o nomesne mici de la desivîrmita sa ssrnare, aneasti mrotekgisne o nlitesne destil de sksmn* k’o komnleti atîrnare. Omnisnea nsbliki a Romanilor sa mronsumat in destil de limarit, dar sn iskri, o komnidimi ne nare mi mai semnifikativi. Boim a vorbi d’o serbare, a kirei în&emnitatens e a anrepit, nonte pini pig’a reksnoskstB la Roma, sak goi kari ssntS în kansl gavernslsí d’akolo s’aS temsti a mirtsri nrogresisnea ue noate, ge trebse a lsa neaneralS. Boim a vorbi de deskiderea drsmslBi de fer de la Roma nrin Camnagna la Neanole. AqestS nrodsktS al sniritslsl modern serßeage akoio ka sn semn al givilisagisnii al desvoltirii indsstriale a timnslsi nostra; dar konseqingele natsrali ale aqestsi amezimîut modern vor trebai neanerat a se manifesta, a se areta k« agea nslere a cererilor sniritslsi timnslsi, ks kare lokomotiva birsiae onstakolile qele mal yigantiqe ale timnsls, mi ale snagislsi. D’aksm s’arati neqeaitatea a modifika organisarea nasnorterilor, a faqe kongeaiani mi înlesniri nsbliksl»! kilitorS, mi daki s'ar konfirma, qeea ge se asikaril ki Franvia va akorda Italianilor drentsl d’a oksna Camnagna snre a tiia artera brigandamals!, atsnqi, de nB ne Inmelini, reansnasl la vererile Italianilor este uii dată firi vr’o nrealabile întrebare Kardinalslsl Antonelli. — In medinga de la 8 Febriarie, kornul legislatiB al Frangiei a votat ks 226 vogi kontra 19 moiektsl de lege mijistoriu la konversiunea fakeltatiBi a rentei 4 x/2 mi 4 mogent, meksm mijneage oblogiri de treizeci de ani kreate in ansik trekst. Aă kombist moiektsl d-nil Emile OliBier mi d. de Belleyme kari a £ fikst bîsi imnresisne în Adunare. Is ak seaginst d-nii Baroche mi Vuitry. 8’a oservat de toati lumea ki d, Magne, ministrul oratori» kare trebuia an Spsgii gavernsl în ageasti rostisne n’a lsat de lok ksBlntsl#. Gsvernsl snek ki ageasti lege va fi Botati mi de senat în médiade la 10 FevrsariS mi ki o va astea vremeig« minane in vigoare îndati. A Adunarea Naționale. Ședința a V de Jauli Ferruariü. IUedinția deschisi la multi firi unu kartu se începe în adevirü pe la 1/3 petrecindu-se acela timpur cu citirea procesului verbale ui’alű feluriteloru komunikiri ce erau la biuroü mi kare au provokatü orecare desbateri lausate din strîmptorarea în care se afli Adunarea neavindu niici una regulamentu adoptatu pentru întrunirea ambelor Aduniri. Lucrarea in sfirunta la ordinea zilei începe prin komunikarea ce face d. V. Premedinte ale Adunirii (d. L. Katargiu) si propunerea d-lui I. Britianu retrași în medinga trebuii s'a depusu din nou pe biurou, mi respunde celora kari cerű kuvintulu ki trebue se konsulte Adunarea daki ie propunerea ín desbatere. D. Kogilnicianu demunstri ki nu este o propunere ci o konecingi a unei interpeliri. D. G. M. Sturzia zice ki are ku víntulu. D. I. Britianu zice d-lui premedinte ki sau si dea kuvintulu la toti cei kari suntu Inskrimi din medinga precedinte, sau se pun in desbatere propunerea krezínd ki nu este dreptu a se face osebiri numai In favorea d-lui Grigorie M. Sturza, mi adunarea ourasce a se urma desbaterea uni’a urmi a se lua în considerare propunerea. "T'P"