Romănulŭ, februarie 1862 (Anul 6, nr. 36-39)
1862-02-05 / nr. 36-37
ROMANULUI FEVRUARIU. D. Panu, venindu la tribuni., zice kx la interpelarea fikutu de d. Butianu nu era decisü a lua cuvintulu ai aștepta reproducerea dokumenteloru spre a se putea rosti în mai deplini kunosamiul, daru s’a fostu silitü a vorbi fiindu interpelată de ce nu s’a fikutü curtea de kasaijiune. Dumnealui arxix kx dupe konvena,iune ea trebuia se se faki la Fokiniani mi ki a stiruitu a se face la Bukuresai. adaogi k’a aerulu se se kalae konvenisiunea în privința Unirii Prinaipatelorü mi se se faki de n,érx mi de kitre njerx; ki de mai multe ori acea unire era se se faki mi. ki s’a fikutu kunoskutu kiara la Konstantnopole ki kamerele nu se voru mai deschide fin a se face unirea. Urmindu argumentarea sa p’acesta terimod. Panu dovedemte neputinga In kare era d’a face curtea de kasagiune pe modulu despirgirii Prinaipateloru, kundu se afla necontenita, in ajunulu proklamirii Unirii, ki atitü d. D. Gika kita mi dumnialui siinteau neapirata trebuingi da se face curtea de kasagiune kitű mai kuríndű, au avută apisarea datoriei lora d’a o deschide kitü mai kurndü, mi ki singura kausi a Intírziirii a fosta Unirea ne s’astepta kita de kunndü a se face, m’adaogi ki nu-i este permisu a presupune ki s’ar putea gisi unu singura ministeriu kare se aibi mima in kisi la trebuințele gerei kiar atunci acelü ministeriű 11’arű mai avea inimi kundü togi Rominii au mimi. Venindu apoi la gestiunea facerei listelorü, zine ki una simgimíntű de konveninge ilü kiima mai multu s’askulte de kitü se vorbeski pe kinda se relatau faptele, darű ki este datoria a protesta kontra ilegalitigilorü ae kunosté ki s’au fikutu dincolo de Milkova; ziae ki d. Kigilmaianu a antata o parte din acele ilegalitigi, ki d. Krakte va anta alte ilegalitigi mi din kare d. Panu spune kxteva. Intrebandu-se apoi ae este de fi kuta, zine ki finandoiali d. premedinte alü kabinetului a avutu dreptate kinda a zisa ki trebue se se urmeze legea, dar a ki ministru are datoria se vegheze a se pizi legea mi totu d’o dati se baute defeptele legei mi se vii se propun Indreptirile ae trebuesku aduse, nefiindu índoiati ki defeptele legii ín íiingi suntu simgite ín deobinte. D. Panu argumentmdü asupra acestei însemnate aestime dovedeste ki unü guvernu, spre a opri multe idei exagerate este datoria a vegia si atunci kindu o ideie a luatii lokulu iei ín opiniunea publiki se se transforme índati ín lege, k’a lisa avea ideie s’alerge este a lisa se sporeski fierberile mi kiiar esageriile, mi ki societatea kidu este pitrunsi de apisarea unei asemenea ideie daki legiuitorii n’o transformi în lege atunci s’aude aaelü kuvínte fatale »este pra târziu.« D. Panu zine apói k’a krezutu ki prin întrunirea Aduniriloru se voru întruni mi conservatori mi liberali pentru a lucra pentru binele gerei, ki vom lua togi ka drapelu frumósele cuvinte rostite de d. Barbu Katargiu •totul pentru gen nimikű pentru noi« mi ki minele se vor întruni spre a nu se mai despirgi; buzele nu se vom mai deschide de kitű pentru a pronungia cuvinte de amare mi mimele îmi vom jura o legitm statornhi mi vor întemeia astfel in ideiele mi instituțiunile de libertate care au putere a trece kiarű peste baionete. D. Panu dovedește micx ki regimele konstitutionale nu va putea predomni, nu va putea lua noiaiii în gen kwdü dela inceputu sinceritatea alegerilor spte koro promisî prin manoperifran* dolose, ki nu trebue se se lase sfirimate drepturile acelora kari binecuvíntaű unirea, kx ku listele falsifikate nimine nu póte se mai fie alesű mal. Arați kx termenulu de prelungire aezined. ministru k’a data este o kxicare a legii mi kare xakx nu respunde la aeringele situagiunii, mi konki de kx dakx guvernulu mi Adunarea voieska a lua o mișin pentru vindekarea reului este a se strika listele m’a se face din nou mi ki acesta va fi aelat pagina o kxikare folositorii mi despre care Romanii le vom gine semi, mi kx d-lui jun kx se va mxntui reulu dakx se va lua o mxsurx intregx. Askultagi, se zice, în fine, leala mi puternica voce a fostului kapu alü guvernului din Moldavia din anulu 1859, askultagi plingerile ae se ridikx în kontra falsifikarii listeloru mi dagi dreptatea ae se aere; d. premedintele alu konsiliuluĭ a adusu aminte kuvintele de durere ae se rostia Cămile Destoului, daru mi eu În adultu aminteri precum Danton striga cutedare, cutetare, se strigagî mi d-v. dreptate, dreptate mi atunci ve-gi face fericirea patriei nóstre. D. Grigorie M. Sturza se stie la tribuni mi ’naepe prin a spune k’a strigita o viua mulțumire auzindu din tóte pirgile susținînduse temerea ka nu kumva régiméle nóstru parlamentariu se fie surpatu prin falsifikarea listeloru, kare liste la noi trebue se fii ku atitu mai ku semi nefalsifikate fiindu ki mi kapulű puterii esekutive este alesa, m’adaose ki-i pare ku atitu mai bine ki vede ki ajunserxm a avea o opiniune unanimi asupra unei gestiuni generale de principii, ceea ce-i aminteste proverbulű: „Dx ne Dómne mintea cea din urmă.“ Dup’acesta d. Sturza zine ki nu are nici o solidaritate cu nici o partit! dan kx voesae a face ore kare rektifibiri alusiunilor făiute asupra conservatorilorü în privinga listelor electorale. Sain zine ki dincolo de Milkovű suntu mai bine de trei ani de kmdü amu intratü în regiméle konstituționale mi ki n’a fostü nisi unu ministem konservatoriu, ceea ce face ki konservatorii n’au nici o solidaritate cu falsifikarea listeloru. Dakx darű s’au komisü abusuri dakx s’a lukratű pentru surparea regimelul parlamentariu vomu putea declara totodeauna k’acésta nu s’a fikuta de kitre konservatoriĭ. Nu potu asemenea admiterii konservatorii am putea falsifika listele electorale introdukmdű persóne fin dreptu kiar nu întelegu kumü konservatorii arű într’adune persóne kari n’au nimika de konservatű. Acesta xnkix ar fi o nesokotingx pré mare ka s’o potu atribui vr’unei partite. Se simti drepti mi se punemu degetulu p’adeverata plagi a soaietigii nóstre politice; lupta p’acesta terima n’a urmatu între konservatorii progresiști ai între konstitugionalí mi aer kari se plecau la servilismü. S’avema koragiulu se mxrturimü k’aaesta a fostu karapteriumu luptei kiar numai konstatindu bine reulut îl putemu vindeka. Aaesta reű a mersu atitű de departe dincolo de Milkova ín kita noi kari n’avemu nici unu felu de industrie niaî o fabriki mikarű pentru cele intim trebuințe ale unui popom avemu fabrice de deputagi, mi suntu mai multe kolegie unde deputagii s’alegu dupe ordinea puterii esekutive. III’aaestü servilismü, atitu dupe oservirile d-lui Kogxlniaianu kita mi dupe cele ne amu fikutu Insumi In timpu de trei ani amu dreptulu a zine ki ’n loku d’a se fiftpagina supta alegiunea salutarii a viegei publice s’a mai marita prin falsifikarea listeloru, mnlăturandu-se personele îndrituite mi ’ntroducindu-se ín loku lű lorű altele kari nu aveau miruna dreptu. D-nu Sturza ziue ki ka omu de onore este datoria a face a reservi pentru Valahia, fiind ki kiar nu acea zi i s’a spusu ki’n distriktulu Ufova kare are împreuna ku kapitala peste 300 de alegatori nu s’a presintatu nici o reclamare. Dup’acesta revine la trebuința d’a se constata reuni spre a se putea vindeca, mi intrebindu-se de unde vine falsificarea listelorü, zise. Intr’o jjeri unde unü supt prefekta póte dispune de totü militara de averea unui părinte de familie, unde atributiunile administrative mi judekitoremti suntii atitti de reu de sprijiite, unde administrajjiunea judeki mi spînzuri mi magistralii se scimbi ka zapuii nu este de mirații daka servilismulu se ’ntinde din ue în ce mai mulții. D. Sturza aranka de trei ani avemű konvensiunea kare prescrie aplicarea progresivi a principiului inamovibilitijjii mi ki nu s’a fikutii ninî o lege pentru acesta ninî pentru a mirgini puterea esekutivi, mi ki astafeliü nimine nu este sigurii nici de averea sa, nici de libertatea sa individuale, nici de onerea sa. Adăogi ki ku o asemene sistemi tote libertijjile publice devin ilusorie mi ki suptü un regime de servilismu mi nepisare politiki «Cele mai îmbilmingate elemente liberale mi nasjionale se pot vesteji. D. Sturza trece apoi la iele ue s’au zișii despre reforma legii eleptorale mi ziue ki, de mi sure ki ku ki tu o lege eleptorale koprinde mai multe elemente vitali ale sferei ku atitü este mai mare si autoritatea morali a corpului care s’alege dupe dînsa, darii suiti togi ki daki noi amü provede la a reformi radikali libertijjile publice nu numai nu s’amii întirisi din kontra s’arii sfirma, s’amii întroduite asolutismulii mi s’ami sfirma régiméle parlementariü mi d’aueea nu este nimine kare se uéri o asemenea reformi. *le remine darii a zine cineva este ki de «ie guvernului n’a pusü in discursului tronului nimikü despre reforma eleptorali. Kitü despre mine, zine oratoriului, îlu feliuitu, mi eki de ue. De trei ani înkoue guvernului s’a preokupatu fórte multii ku auesti gestiune s’a adresații kiarü la strivii ku memoariuri prin kare a declaratu ki korpurile eleptorale mi Adunarea nu suntu adeverata espresiune a sferei mi ’n kare au fostu deskrisi Adunarea ku kolóre atitii de negre, în kitii pentru onerea alegitoriloru m’a Adunirii trebue se deklara k’anele akusiri nu erau adeverate. Puterea esekutivi, urmi d-lui, kare a fostu nekontenita preokupati d’auesta, s’arüi fi pututu krede ki n’are altü skopai de kitti a dobindi un kontrolü mai seriosu, dar ue se facemü daki alegitorii nostrii, priue pujji ka torji piljijjii mi lemuitori ki tojji pigubaiuü an Injjelesti ki guvernulu nu va fi multuimitü prin ue nu vomü face o lege electorale kare se deklare ki alegitoriu este acela ne are atestat de patriotismü de la prefektu, kare la orice lucrare a puterii esekutive va zice amen. Felicitu darü pe guvernii ki ne a lasatu noui auesti stiruiniji mi n’a venitü ku o propunere de reformi eleptorale. * Venindü akuma ia nei eki ku vintele pentru kare nu vomü stirui in aaueasti sesiune a se pune gestiunea reformei eleptorale. S’a l’ikutu in auesti trei ani 5 disolveri de Aduniri. (Protestiri din partea stingi ki n’au fostu 5 mi susjjinere din partea oratoriului.) Trei aui mi doue dincolo, mi nu suiü dalii versi mai puté gisi unü altü asemene esemplu în analele parlamentarie a vreunei alte sfere ( (unu versü din stingă, Intr’unu Piemonte) Intr’unú timpu de reorganisare, precumű ne adarima noi, mi se pare fórte regretabile o asemene provedere. Dari daru am stirui si se pun astizi pe tapeta aceasti gestiune kare-arti fi are resultatului de sigurü a adiogio a 6 . disolvare, Indati Me amu vota o asemene lege noi trebue se tima disolvajji. Dar puteiji lisa íjera mi mai ku semi Moldavia în starea in care se afla astizi? Ne vegi zine ki se kirmuiestie de direptori ? Daru acei direptori nu suntu mi ei impiegatit ai administratiunii ? Nu suntu ei de pirtatji de priveghiarea ministrului kami Prefekijii ? Ce garangie daru putemu vede pentru interesele netijjiunilor, ku avesti sare de lucruri, ku legile rele ue le avemu, ku amestekulu administrajjiunii în drepturile politice ale netipiunilor, ku influința ei asupra justijjiei, ku lipsa de konsilii jinutale, Municipali, komunali etc. etc? D. G. M. Sturza arati mki ki disolvînduse Adunarea, toti avea programi de lubriri ue konijinea kuvîntulu tronului ar fi trebuită se lipsesti mi se nu fi konifințită de kitu reforma legei electorale lui ki kiara kamera n’ar fi avută a ziue în responsul ă seu de kitu ki se va ocupa de reforma leptorale, mi nimikă mai multă, m’apoî ziue ki akumu mai are arespunde la propunerea d-lui Britianu. D. I. Britianu cere cuvîntulă în gestiune de reglementă m’arati ki d. Grig. Sturza nu i se póte aborda dreptul ă a kombate ui propunere ce nu s’a pusă niki în discusiune mi n’a fostă susjjinuti de autoriulă ei.—l se respunde ki propunerea fiindă puși pe biurcă militiui Adunirii oratoriulă póte si o kombati mi se va respunde în urmi. D. Sturza ia propunerea dupe biurcă, o reuiteste m’apoi o kombate în puntur ă ală treilea zikindă ki dupe dumnialui numinduse o komisiune parlementarîe pentru a verueta ilegalitajile komise în faverea listelor nu este konstitutionale, kiuî legea otrasue anume ki administrajjiunea mi judekitoriile au si faki listele mi kamera are numai a verifika alegerile ; ki Adunarea are în adeveră dreptul a face anchete parlamentarie, dar nu are dreptul d’a judeka, d’a se pune în lokulă a 33 de stâncii judo kitoresui; ki ku modulă anesta iiki s’ară mai întîmpla ki kamera anesta s’ar preface într’ună lungă parlamentă, kumă a fostă ală Angliei, kiui ea ar gisi tóte listele rele , le ar strika necontenită m’astfelă s’ar perpetua a iei domnire mi nu se póte admite unu lucru kare ar da loku la ună esuesă, la ună adusă de putere. Adăogi viki ki avea anketi este nepratikabile, neaplikabile, kiui kumă o si vie torjî alegitoriî du prin tóte plimile mi judejjele ia remedinjia aceleî komisiuni spre a-mi arita plmgerîle loră mi kumu avea komisiune se va pune în lobulă justițiiei mi va pute verifika daki ómenii înskrimi sau stermî aă fostă înskrimi mi sterilii ku dreptă sau pe nedreptă. Oratoriu să susyine ki suie bine ki ’n Moldavia s’a fikată abateri mi ki trebue se se ia misure seriose. Care? 1. se se prelungiaski termenulă prin lale fevrară, al 2-lea, fiindă ki curtea de kasarjiune nu esiste, se se pun în lucrare legea^n vigore din R. Organik, adiki se întorzi la tribunale otiîrîle ue ministeriul le va gisi reă judekati. Conventiunea, zine d. Sturza, a pusă margine în acesta,însi ku autorisarea Camerei se póte faue m’ar fi kipulă uelă mai pratikă. Acestă ministeriă dară a birui profesiune de kredinpi, dupe kumă a zisă d. Casmir, a fikută si trisalte de bukurii inima ori kirui romină bine kugetitoriă va face pentru Moldavia avea lucrare de konsumiji mi va întorce la tribunale ofirurile fikute arbitrarii. Ală 3-lea insfirmită se se recomande minsteriuluĭ a aplika ku vigore legea penalitijjilor asupra tutoră acelora karină botezată a falsifika listele- killi pîni nu se va aplika acea lege nu voră înversa minte. Desbaterjî, zine sfîrmindu d. Sturza, v’amă spusă opiniunea mea, mi de mine vor face obiepgiunî serióse le voiü priimi, saü de voiü gisi ki nu suntű la lokulű lorü voiü okupa tribuna spre a le kombate. D. Ion Butianu, dobíndindu kuvîntul I p pentru gestiune de regulamentu, zice ki o propunere depuși la biuron di dreptulu acelui kare o face a o motiva ka astîi felu se nu remiti îndoiali asupra iei. Ex vede ki astizi s’a urmatii kontrariulii mi ki d. Sturza a diskutatü aslü-felu asupra iei fir’a o fi îngelesü dindu-i îngelesurî aeea nu le are. D. Premedinte alü Kamerei ziae ki Adunarea a Inkuviingatü a se pune în diskusiune acea propunere, în urma închiderii diskusiunii asupra gestiunii generale a listeloru, mi ki d-lui Sturza i sa datu kuvintulu în gestiunea generale carü nu asupra propunerii, mi ki astafelu diskusiunea generale urmezi d-lui akordi kuvintulu d-lui I. Margiloman. D. I. Margiloman venindü la tribuni ziae ki d-lui va anta fapte. Inaepe prin a anta ki s’a trekutü o sumi de alegitori ae fusesen esklumi prin sentinge judekitoresai ka stnini Ka ín kolegiulü proprietariiorü mari din Buseü s’aü ínskrisü ómrní kari akumü ín timpulü formirií listelorü aü priimitű ka darű kite unü stmjinü de lokü mi algií kite unü pogonü de vie fir’a avé niaí o alti avere ín aaelü judegiü. Ki d. Ion Desliu s’a ínskrisü ku aaestü modü ínaepe apói mi kontesti unű însemnații numeru din fostií alegitori. D. í. Margiloman disvoltindü mai largü ilegalitiiiüe komise, ariti ki s’a esklusü D. Bmiki Kirkulesku, omüku stare mi konsiderare, kare a luatü parte I9. tóté alegerile; d-nu Î. ílliabegianu pentru kare faae apelű la d. K. Gika se mirturéski ki are stare de 20000 galbeni. D. Kondrianu, ínskrisü prin sentinga Tribunalului, konstati pe d. Make Mektupuiu, Tribunalele, denii era konstatatü ki n’avea stare ilü înskrie, pentru aaésta d. Margiloman aitemte depemia d-lui Kodrianu, prekum mi alte mai multe depemie în privirea altorü asemeni urmiri. D. Vernesku oservi ki Mini teriulu ar trebui se fu fagii la aceste desvoltiri. Biuroulu respunde ki nu póte sili pe neminî a verii. D. I. Margiloman urtmnd areti mki ki ki s’a esklusü maioru Lupa denii are unü venit de 1200 g. mi de mi a fostü pin’ akumü totü de una ínskrisü; d. I. Alesandresku, d. I. Manolesku, d. M. Kristodolu, d. I. Minainianu, d. Galista, d. Kilinesku mi Bidesku, esklumî demi aü figuratü în tote listele. D. M. Pleinioianu direktoriulű Prefektureí s’a ínskrisü singură ku stare de 8500, demi in reaensiune este trekutü ku 300 séü 400 galbeni venitü mi apoi a trekutü în proprietari cei marí ku tóté ki singurü aretase în liste ki are stare numai de 8500 g. kari nici o dati nu potü da 1000 venitü. D. Rudianu judekitoriulü, înskris in proprietarii mici demi n’are dekitü 1600 lei venitü, prin sentinga trib. de Praova, unde suntű judekitotî rudele seie mi unde s’a tnmisü proaesulü fin deslegarea ministeriuluí. D-nu I. Piltinianu, kare în komune ku 6 fragi ai sei posede unü venitü de 42000 lei e trekutü singurü ku asti stare între proprietari mari, apoi vine mi d. Moise Piltinianu mi se înskrie ku aaea-amí stare. D. Aristide Iarka kare e la Paris mi pentru kare nu esiste nici unü aktü de danii de la tati-seü; D-ií Filitis fii, ómeni onorabili mi kiarű mikü politici ai d-luí Margiloman Inskrimí fin se aibi stare; d. K. Filitis Ridulesku mi Valtiade, inskrimí ku dóue pogóne de viii mi 1 stinj. de lokü diruitü de d. K. Demliu in timpulü facerii listelorü. La onmiaüí s’a esklusu mi Ínskrisü ilegale mai miiltf h > >