Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-01 / nr. 90
I APRILIU 1862. DUMINEEĂ. Voieșce și vei puie. Va eși iii iotu satele afara üe Lumați ;* doua-țli dupö Serbătariă. Adonarea pe unul nu......................128 lei. $ese luni......................................... 64 — Trei luni.................................... . • 32 Pe lună..................................................... Î I — Unu exemplariu ................................ 24 pas în scriu țările linia............ ... ........ 1 leu QIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARIU. -------------' - -...T—-rvwr J,,-T " (ARTICLELE TRAMISE Șl NEPURLIGATE BE VOR ARDE,) Directoriulü (pariului Romănului, C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul «iariului d. G. D. Aricescu, Pas. Român No» 13. Linniue dato și vei fi. Abonarea 8a [ane în Bucimssel, ia Adtuiuiisferațiunea Românului, Pasagiul Român No. 12. In districtele de dincoloe și de dincolo de Ostă și de Milcova la corespondinții țliariului și prin poște. La Paris la D.Hallegrain rue de l’ancienne comedie 5, pe trimestru 21 franci. In Austria la direcțiunile poștali și ia agințele de abonare. Pentru județe se adauge costul« portului câte 2 parale de fóiá, 615 pentru străinătate câte 24 par. de fóio. REVISTĂ POLITICĂ. BUCURESCI, Sârbioru' ‘ în uredinua de ieri a Adunirii sa fikută trei interpeliri ini kite trete au priimitu de la ddi. Miniștrii unu respunsă minunatării fórte îndestuli" torid pentru Națiune, cea d’intîiă interpelare ce o publikimă mai la vale, a fostu a d-lui Vernesku, prin kare a antatări art. 80 din legiuirea Kurjin de Kassarjiune preskrie ki Ministru nu va mai da deslegiri în pricini judekitoresci; sa dovedită apoi ki Ministru urmezi a da ordine prin care desfiingezi disposijsiuni luate de tribunale, mi dupe auăsti interpelare desvoltati de d. Vernesku onorabilile deputată a depusă o propunere prin care ceru ki Adunarea se desbati uii se otiraski acesti atită de însemnați cestiune. D. Ministru a susțținută ki d-lui nu s’a insinuită în procese si numai in proceduri mi ki acesta este dreptulu ministrului aici într’altă felă ministerială justiției ar trebui desființată. A adaosă apoi ki nu este nici o lege în privința atribuțiiuniloră Ministrului, ki ele nu se potu mirgini numai dupe unu artikiu din legea kuruii de Kassagiune mi ceru ka Adunarea se nu ia in considerare propunerea D-lui Vernesku. Regulamentul Adunirii însi preskriindu kategorikă ka ori ce propunere ce va fi susțținuti de 7 deputații se se timitu firi diskusiune prealabile la secțțiuni s’a trimisă ii propunerea d. Vernesku. Dup’acesta veni o interpelare a d-lui I. Butianu, ce o reproduceau la vale. D. Premedinte allu cabinetului care la mica interpelare presintase acesti cestiune luptă holereie cele mai negre, zise akură ki sa a luată uu karapteriă forte gravă, mi ki vezîndu-se komplikate multe persone trebue ku atită mai ku se mi se se ié mesure seriose, respunderea liindă grea atită daki ară pune în akusa* Hiune nume ka acelea firi &nici se aibi temeiuri kită, mi d’aru lisa se skape cei ku pabiiL Ku alte cuvinte d. Katargie a mai miritu ka se zicemă astufelă, proporțiianile acelui procesă, ce fusese deschiisă ku kolere atită de negre mi ariame de domnia sa m’a lisată se kazi din nou abusirile sale asupra unui numiră nedefinită de ómeni dintre kari se scle ki s’a publikátd în organulă pirrții drepte mi numele de Golesci, Britieni Rosetti mi alifii. Ilii la asemenea grave akusiri, într’o cestiune politiki utilă de însemnați, mai ku sémi în împrejuririle în care ne afirmă de la 11. Decembre trekutu mi pini astizî, Adunarea a urmată mi era desbaterea m’a trebutu la ordinea zilei, fir’a voi se ’ntrebe pe Ministru nici milară pentru ce tindă instrupțiunea era sfirmiti, a skosă pe prokurorulu kari o fikuse, iui pentru ce în kursu de doue luni trebute nu s’a terminată acea instrucțțiune, ce stima o sabie de morte d’asupra kapuiul autoru individe m’asupra situațiunii nóstre politice, atită de delikate din tóte puncturile de privire. Dupe acesta veni o interpelare a d-lui Kîrjiu în privința unoru însemnate abusuri de diri ilegale ce se afli în Mehedinți, m’asupra unoră fapte grave ale d-lui Mana, prefektu ală acelui judeciă kare aă declarată în revolți mai multe sate din acelu județjiă. Ki a înconjurată ku őserie, a maltratată m’a bitută pe sitiani mi kiară proprietari kari voiau se se mi apere dreptulă mi ki în kurgere de zece luni nu s’s dată mici judekujil acei akusații de revolți, mi celu kare a fi kutu tóté acestea urmezi d’a fi prefeptulă județului ku tóté numerósele reklam?*» ri ale suferinzilor”. D-nn Kîrjiu a începută interpelarea sa zikindu ki „ku totă puțjinulă efeptă ce mai adesea ori fakă guvernului interpelibile deputațiii oră, totă vine a mi îndeplini datoria sa.“ Nlii ia tóte acestea ce face ministrulă? Zise akumă prelmnă a fostă zis mai demi zi la interpelarea d-lui Kogălniceanu, ki această interpelare esste o adulare fikuti ministeriului, mi însumi premedintele adunirii, d. Bibesku-Basarab Briukovianu, cere ca adunarea se respingi interpelarea d-lui Kirieă zikindă ki este ună aktă de abusare ,se taie guvernului, ba mai miliiară adunirii. Astă-felă dară un deputată nu mai are dreptură, mii kiar în adunare, se emiți opiniunea sa, se spuie ni«xi mikar ki dupe dînsulu, interpelirile ce se fakă n’au niciuna efectă asupra guvernului. Legea țe s’a fikată asupra Presei guvernulu voiește s’ontinzi kiară în kamen asupra deputații i oră; kiară în kamen el zi[ie ki »line nu se deklari pe deplină imiljiumită de totă ne zice mi de totă se taie guvernulă, este osinditü mi de guvernă mi de premedintele adunirii, mi d. Ministru Katargiu, deklari pentru a doua oare în Adunare ki a krita faptele guvernului este unu aktu de akusare. Astu felu daru d. Barbu Katargiu, este datoriu se-mi pleie kapulă, mi se-mi ziki ki este deputată dară numai ku kondițiunea d’a merge înkotro ulă va impinge guvernulă mi valulă majoritiani. Acestea furi iele dupe urmi kau* se ie silin pe dd. deputați al kapitalei, dd. Ion Briteanu mi K. A. Rosetti a depune pe Biurculă Adunirii mandatură de deputată ku care i-a fostă onorară Kapitala ne mai avindu putinei d’alu îndeplini astă felă prekumu au voită alegitoriiloră. Publikimă mai la vale demisiuni firi nici ună altă koipentariu din parte-ne pilinduni-se de prisosă kindă atită koprinsulă demisionirii kită mi mal ku semi faptele vorbeskă d’ajunsă prin ele insule. Totă în medinga de erod. Ministru Justițiieî aŭ respunsu la interpelarea ie s’a fostă fikută în privinga arestir.i d-lui G. Eliade k’a fostă o gremiaii. mi d. I. Butianu zikindă n’aru trebui ka aies funkționari kari au fikutu aiesti gremiani se se skuze kire d. G. Eliade, d. Ministru a răspunsă ki daki acesta se recunoste la Adunare, satisfacerea kuveniti d-lui Eliade, este abordati. In privinga interpiirii fikute de d. Gadimienu pentru adukarea Prefekturei din Forimiaus mi punerii unei suprefekture, mingiindu inși otarele mi osebirile administrative mi judekitörési între Fokulani d’aii iui iei din Moldavia, d. B. Katargiu a re-spunsă kii Centrală pentru Prefekturi este Rîmniku-Sirată mi d’aieea a mi mutată acolo remedinya Prefektului;. pentru a da însi Fokmanii d’aii, luptă juridikgiunea Prefekturei de Putna, prezuma a fostă ierută d. Gadimie nu, d. Ministru a zisă ki suntă konsiderii politice care să opreskă, dară ki însetă înietu va ajunge mi la area ginti. Se-mi adnki aminte publikulu ki d. Arsaki ne a deschisă noui profesă fiindă k’amă fostă publikată o adress a sa kire ministerială din faini prin care zisea ki dd. konsuli ieră punerea în Intrare a firmanului; mi komparindu akuină atită iele zise kiară ieri, de d. Katargiă pentru minyinerea otareloră între Moldavia mi noi, kită mi stiruinya se pune guvernulă a refusa yerei kiară numele de Rominia, mi va vede mi mai bine se valore are profesulă ie ne antentată noui onorabilele d. Arsaki. In medinga de astizi Simleru Adunarea dupe ie abia s’a putută kompleta, kai mulgi membri din drepta n’aă voită a veni la Adunare. S’a komunicată mai intîiti Adunirii de misiunile de deputați ale D-loru I. Bntianu mi K. A. Rosetti. D. Bniloiu iere kuvîntu, apoi renungi, dupi propunerea D-lui Vernesku, se otireste ki se se invite D-nii demisionari a reveni se-mi se lokuiu în Adunare. Pulemu asikura de akuraă ki D-nii Bntianu mi Rosetti voru respande biuroului ki stirueskă în demisiu:ea soră. Dup’acesta D. Ministru de fiș nanii- a declarată ki ditikustigi praktiie se ară presinta luarea pe sema Statului a postiloru, lua fikută a intra în tratare cu întreprinzetorii aktuali, a-i intriga pe unii contra altorwa(î), spre a ajunge la o învoire ku diurnii, mi în adeveru iei de dinkôie de Milkovă s’aă mi învoit a faie konfesiuni ia preguiu ku kare aveau postite, mi a lisa venitul portului skrisorieioră mi gropuriloră ku bani In folosulă Statului, ku kondigiune se li se de konfesiunea postiloru pe trei ani. iei de peste Milkovă feră asemenea konfesiunea pe trei ani dară ku kondigiual fórte grefe, afan de unuia care a priimitu a lisa k’ună galbenă mai josă. D. Ministru supune la apresiarea Kamerei tóté aiestea mi ea se otíreski, spre a nu kidé respunderea asupra ministeriului; mi adauge ki d’ar fi a re gine Staluia ar costa multă mai multa. Dupi ore kare mise diskusiuni se ofireste a se taie o propunere în acesti privingi mi Adunarea freie la desbaterea in totale a proieki de lege de drumuri de seră. D. Ku’i-i d*nu se pronungii din nou kontra. D-niî Sturza, I. Ghika, A. K. Golesku sustinu proiektulu kare, puinduse la votă, se priimeste ku 52 bile albe kontra 5 negre, 3 apginngi. D. Premedinte ale Konsiliului taie cunoscută ki doue kompanie feră konfesiune pentru un drum de fer pe Valea Jiiului, prin Kraiova, Pitesti, Bukuresti, Cernavoda la Siretă, spre a se uni ku drumul ă de peste Milkovă; mi alta kare cere konfesiune de banki; guvernul este în tratare ku aieste Kompanie mî la redeschiderea Kamerei va presinta proiekte de legi definitive pentru aieste doue konfesiuni. Direptorele ministeriului Kultelorű d. A. Odobesku m’a dată demisiunea. Se zice ki mi d. Arghitoianu, direptorele Ministeriului lubririloră publice m’a dată saă îmi di demisiunea. Nu știmă kare se fii kausa ki dd. direptori nu mai potu mingine funcgiunile loră mi d’aieea nu putemă taie cunoscută debită faptulă, în Rominia, ka într’alte multe ffbre. Statulu m’a reservat o dreptulă proprietate asupra salineloră In linde, adiki de mare sau de isvare iii de petri, adiki de mine. Statulu darű, póte, ka ori ie proprietaria, sploata era singură salinele, le póte arendui în parte sau în totale prekumű le póte mi vinde îndeplini proprietate particularitară. Jea d’miüulestiune se avemu darű a ierieta este daki Statulu ka proprietariü alüi salineloru ar faie mai bine se le vinzi, se le arendeze sau se 1e splonteze ela d’a dreptuie. Daki în Rominia mtmijele arü a pitrunsu ín tóté klasije, daki industria ar fi desvoltati, daki komerkulü ar fi luatu proporgiunile unei mtivințe, daki kapitalurile arü fi atite de numerose In kitü ka se-mi giseski miziokü d’a se faié produkitórie arü k^uta a skóté lapte din patra, kumü ziie Rommulü, atumi amü íngelege ki arendarea sau liferü vinzarea salinelorü se se pun la ordinea zilei, mi si se susțiti ka mai folosi FOSTA BOflilEDL MEMORIELE lui Giuseppe Garibaldi. XX. s TKinaej- Doue sute de pași la spatele muribră se -nalță anticula cercă Aureliană. Ordinală se să fortifice ciă se va putea mai bine. Părăsisemu ideia d’a da unu asaltú, dară pentru acesta nu voiamă, să nu apără tărîmulă palmă cu palmă. Uă bateriă de șapte tunuri fu asfăijiată pe bastianec No. 5, și pusă de noi la adăpostă de focură francesiloră. Ea începu a lucra la 23 dimineța, și, ajutată de bateria San-Alexis și aceia a Sântului Petru în Montano, ca înscrisă focurile sale pe spărgătură, în cătă francesii fură forțați a părăsi lucrările loră. Scopul geniului francesă era, că prindă măna pe spărgătură, se stabilescă pe curtină a_6 și 7uă bateriă de tunuri. Opera nostră era d’a împeduca acesta scapă. De aci silințele de necrezută ale francesilor, daci asemenea opusițiunea nostră ostinată, în noptea de 23, francesii stabiliră bateria loră. în diminața de 24, strivit de tunurile nóstre, fură forțați d’a închide omoritórele (ies meurnncres). Se gîndiră atunci a înalte noue baterii pe bastiliune 6 și 7, de unde puteau stinge bateria Sântului Petre in Montano, apărată de legiunea mea. Generaliulă Oudinot, ca se arate precumă fusese în buletinele sele, cultură ce avea pentru cetatea monumentale, de la 24 arunca bombe în tóte carierile orașiului. Nópte mai cu sema întrebuința acestă racțiă de terere. Mai multe căzură în carteriulă Transteverin, mai multe pe capitală, câteva F Cihrimdă, la piața Spaniei, la Corso. Una din aceste bombe cășlu pe teuipiulă ce acopere pe Herculeală lui Canova; dară cupola resiste. Uă altă isbueni în palatura Spada, și vătâmă famósa frescă a Auronî de guido Reni. Uă asta, cu rmilta maiimplă, sparse capuiú unei colone din minunatură templu ală Fortunei virile, capă d’operă respectată de secii. Triumviratură oferi familiiioră poporane, ale căroră case erau sfărâmate, uă așilă în palatula Cerșim. Purtarea poporului romană intr’aceste țicle de încercări iu demnă de timpii antici. Pe căndă urmăriți în mețiulă nopții de proiectilele, cari spărgeau copenșiie case soră, mamele fugină, purtăndă copiii pe brațele loră, pe căndă aerulă gemea de țipete și de lamentațiuni, nici uă voce nu vorbi da se da, în me^iulă acestoră țipete; ună strigătă batjocoritură se ridică din timpă în tinpă, căndă vreuă bombă dărima murală vre-unei case. — Concdiciiunea Papei i Bătaia minunată a tunurilor nóstre, în filele de 25, 27 și 27 iunie, făcuse tacă bateriile ridicate de francezi pe curtina și bastiunile ocupate. Doja două baterii francese, una aștețlată pe bastiunea No. 6 și cealaltă afară de muri, deschiseră foculă contra bateriilor nostre de la Bon-Sabine și de la San-Alexis. Afară de acesta două alte baterii ascuiate, una pe curtină și alta pe bastiunea No. 7, deschiseră la răndulă loră foculă contra bateriei nostre de la San-Petre în Montalto. Uă a cincea bateriă așcriată la piciorul bastiunei No. 7 și prin urmare la adăpostă de foculă nostru, deschise sînală pe flanculă bastiunei No. 8. Uă a șasea bateriă așezată înaintea bisericei San-Pancrace, biciuia bastiunea No. 8 și cartierulu meu generale, villa Savorelli. Uă a șeptea bateriă în sine, așezată înaintea villei Corsini, tună de odată contra vîrfului San- Pancracio, contra villei Savorelli și contra murului Aureliană. Nu tmi vndusem niciodaă momenea tempestă de flăcări, nici uă asemenea grindină de prefasă. Sărmanele nóstre tunuri erau case $!Cu astăfelă înăbușite. Și cu tóte acestea nu țrică de citeatita pentru onórea lui Medici, Vascello și casineie erau încă ocupate de densula. Assediul de la Vascello merită singură ună istorică. In timpul serei de la 28, bateriile francese păreau a se repausa ună moment, și a’șî trage resuflarea. Dară la ziua de 29, începură a tuna cu ună nuoă vegetă. Roma era plină d'ună freamătă nemărginită, piua de la 27 fusese teribile, perderile nostre erau egale cu cele de la 3 Iuniu. Straiele erau pline de omeni ciopățiți. Lucrătorii d’abia puneu măna pe sapă sau pe lopată și îndată erau tăiați în doue de bombe sau slujiți de proiectile. Toți artilerii noștri, toți înțelegeți, fură uciși pe tunuri. Serviciul artileriei se făcea de soldații de liniă. Garda națională era suptă lrme, Se