Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-02 / nr. 245
REVISTA POLITICĂ. Bucurcsd, Hapciimé. Me se va fane ku Garibaldi? Dase-va în judekati see amnistia-se-va? Anesta este întrebarea ne punți astizî tóte ziariele. ..Me o de fikulă ku Garibaldi? intreba. ziariul Ziariului Times. Este uneori mai ușior si a prinde pe una omă debită a lui ne e de fikutu ku dînsulă kindă l’aprinsă. Legistii din Torino pară a fi resolutu gestiunea • e a se pronunța pentru darea în judekati solemne a lui Garibaldi. Dară krimea ■te a komisă Garibaldi, ținîndă soboteli de împregiuririle asnepționalî ale vieței sele și ale bariereî sele, este oare o krime ne se póte judeca? Presupuneți pe kriminale pe banda akusațiloră, ku poliția la spatele lui și ku gentlemanii ku veștmintele lunge înainte-T. Akusatoriul regale se ridici și nutesne akturi de akusare. ..Aî fostă în Sicilia ; aindikată ameni; „te-ai dusă la Melito, aveai de skopă „a lua Roma, ai resistată și aikom„bitută pe colonelulă Palavinini ? “ Garibaldi respunde simplu: „Da.“ Me voră face pe urmi? Dupi ună mare aparatu judiniariă vine uă procesă care durezi doue minute. Și care va fi sentinția? Penalitatea nu póte fi usteri fir’a face de rîsă justiția, și nu póte fi grea firi a atinge pe toți Italianiî. „Punerea în akușare singuri ar atinge pe Italian; Garibaldi pirîndă pe banka abusaților, ar oferi un spektarlu care ar ofensa patriotismul italiană și ar da amețdii națiunii. Fondatoriul unității italiane s'ar areta ka kriminale, pentru ki a voită a face ună faptă în favorea Italei. De se póte evita o asemene snem, se se evite. Akțiunea lui Garibaldi nu este o înalți tridare, în înțelesulă ordinariă ală cuvîntului. Este ună aktu komisă într’o situațiune turbure și anormale, în miză lokulă unei mari revoluționî ce nu e de kită pe jumetate îndepliniti, și care trebue se re’nnopi într’o zi; nimine nu ș4ie kinda.“ „Garibaldi nu este una rebelă ordinariă, zile Tominion Nazionale, atari de imensile sele serviție, de devotamentulă seă firi margini kitri kausa italiani, de desinteresarea sea asoluti, de mimoșia sea, totă de a fikuta popolaritatea sea; este mai permisă a zige spre desculparea sea și elă a espresă prin revolta sea, într’una modă ilegale, neregulată, inadmisibile, simptimîntulă Italiei întregeală adversariloră sei kași alăscă, într’o asemene situațiune, kură se judene pe Garibaldi ?“ „Nu mai înțelegem» conduita guvernului italiană, zilele Tempi Pronesulü nu va fi o mai miki în kurkituri, unu mai mikă periklu pentru dînsula derită mișkarea garibaldiani înșiși, și anosti înkurkituri, acestă periklu și să kreieră însuși, firi se fu konstrînsfi și kiaru kontra stingirii opiniuniî publice. întreprinderea lui Garibaldi era direptati kontra politiueî francese; guvernului francese se adresau somațiunrile și amenințurile sele și negreșită, d’ar trebui se fii undeva amirațiune, iritare contra prisonisriuluî d-luî Ratazzi, ar fi în Francia între partisuni! okupațiunii Romei. Ei bine constatimă ,spre onorea bunului simplu francese,a rektitudiniî și generaliuiții karakteriului naționale, nicî o voie nu s’andikază dintre noi spre a nerejudecarea lui Garibaldi. Toti lumea a înțelesit ki între Italiani și Italiani acestă proces este ku neputinții. Numai kubinetul din Torino nu înțelege. Și ce ar zice elă are, ce ar respunde, ce ar deveni, daki Garibaldi i-ar aduce aminte în operarea sea, ki atestă pimîntuală Siciliei, de unde a plecată, ki anestă regală ală Neapolii unde a fostă prinsă, ela, Garibaldi le arată lui Vittorio-Emmanuele, și ki i le-a dată printr’o inițiativi ku totulă asemene aneleia despre care îi cere astăzi socoteli ministerială italiană ? —Este adevărată ki d. Rattazzi nu voiesne a admite o asemenare ce bate la toți okii, și kare komandi amnistia pentru a doua spedițiune, de órece guvernulu italiană a trezută de kuvivnții a nu respinge beneficiulu 4elei d’intîră “ Amnistia dlară , acesta este strigarea tutoră ziarielor c atită francesi kiti și englesi. Kitiră ziarială La France nere amnistia, kiti, zine elă, „oricare ar fi resultitulă unui profesă, vai o învingere pentru guvernă; sentința dați contra lui Garibaldi ar lovi mai alesă guvernulă.“ Astufel să se pronunții toti presa, toti opiniunea publiki. ku tóte acestea guvernală italiană ține konsiliuri spre a Sei de trebue a trimite pe Garibaldi și ai sei, înaintea unui konsiliu de resbelă stră înaintea senatului konstituiiu în înalți kurte de justiții. Stirile din Torino spună ki, deși konsiliul de miniștri pirea a înclina spre o komisiune militarii, nu se suie mici înaintea kiruî tribunale trebue se se trimiti vingitorială de la Marsala și voluntarii sei. Doui din miniștri ară fi pentru amnistii. Regele nu s’a pronunțiază mici. „Se sperimă, zi4e l'Opinion nationale, ki cuvîntulă amnistii nu s’a pronunți atu în deșertă. Kugetarea de a pasă armele în minele lui Garibaldi și al prusei nu este o bugetare ostile Italiei: este iugetarea de fa4e de bază tóte mimele în peninsuli și guvernul însuși a înscrisu-o pe stindariulăscă. Cu tóte acestea Garibaldi însuși cereau stiruinții a fi judekatfi. Se vede că se va face guvernulă Italiană. Rmile lui Garibaldi suntu usiere: la picioră, din kausaki nu se putuse niki skate glonțură, se declarase o miki inflamațiune; medicii însi asiguri ki nu e nicimelu mai mică periklu. Rana lui Menotti asemene, dupi Stirile din urmă, este ustóri. Declararea ziarului Esprit public ki se va menține statu-quo la Roma este primul forte rea. Eu tóte anostea, prezumă zine l’Opinion naționale, o asemenea situațiune numai póte dura;simplimentulă unanimă ală opiniunii publice se pronunți konuni. „O modifiicare a politinei francese, zi ne independina Belgiă, este mai necesarii debită ori kindii. Astizi nu se denidu numai destinurile Italiei, ci și ale Franciei și ale dinastiei sele. Skomotele despre schimbare ministeriale (retragerea dlprit Persigny și Thouvenel și înlocuirea lor( cu dunele de Magenta și d. Drouin de Liouis) ne persistă u Ckkula sunt unele din semnele kristi. Publikulă simple instinktive și menținerea okupirii romane în împregiuririle aktuale este inaugurarea unei politice de reakțiune klerikale și legitimiști, și pentru asii politici elă reklaini instrumente noue. în Italia lucrurile sunt și mai rele. După mărturia ziariului Paus, bukuria este in tabera federalistilor și a învinșilor de la Solferino. Ei anunța deja restabilirea vechiului regată ală Neapolii, restituirea Cumbriei și Legațiuniloru Smlului-Skaun, restaurarea huniloru de Modena și de Panna. De ne nu? Daki kabine ulu din Torino continuă a fi instruiri ;tulă convenințieloră Franniei, anestaa este resultatulă la care trebue si ajungi neapiratfi Italia. Sau Roma stă nici o unitate, nu e termen-meziă. Peste puțină Parlamentul din Torino va avea alege între destrucțiunea operii sele sdă resturnarea unei administrări ale kirii slibiniani în fața striinului voră fi justificată îndestulă laudele ne dat-lui Batazi, înainte de intrarea sa în funkțiune, presa cliniósi frannese.l•• Pe lîngi ziariele liberali frannesi kari taté se pronunți în acesta-așî înțelesă, ziariele englesi, Times, Daily News, Globe, Morning Post, etc. protesti ku energii contra mmținerii statuluiquo, kare zikă ele este o provocare la desordine în Italia și la ruperea pinii în Europa. Principele Napoleone, d-niî Persigny și Thouvenel aă fikură nerkirî lîngi Imperatură Napoleone, spre a lă face a se schimba anești nefericiti politiki, se pare însi kin’aă reușită. Anesti nereușire di și mai multi konsistinții skomotului despre retragerea d-lpră Persigny și Thouvenel din ministeriu. Se mai tice ki din anesta ar fi resultată are kare reneli între Imperatură Napoleone și Principele , și și anesta a, invitată a însoți pe Imperatură la Biaritz, ar fi deklinată asta favore. Opiniunea rublirii este pretutindine contra politinei de statu-quo ; și ziariele englesi se pronunții kumă vezi primă, kontri î ku cea mai mare în asprime. „Nu trebue se ne îndoaimă, zine Opinion naționale, dupi aneste manifestări ale presei și ale opiniunii în Englitera, ki guvernulă britanică va lucra energine lingi Vittorio Emmanuele și va aiuta a tane se predomnéski konsiliere și razimulă seă. Atuncî amă fi reduși, într’iină viitoriu pare apropiată, a striga la ingratitudine. Amă îi are bine fondați în anesta ?!!" Ziariulă La Presse ne spune ki s’asikuri ki Ministeriulă italiană, în fania înkurkiturelor, ne produne statuquo, ar fi denisări, de nu se va schimba situațiunea Într’o luni de zile, se șî de demisiunea. Se mai ticea mici la Paris și guvernul italiană ar fi trimisă o depeșii guvernului imperiale spre a-i espune starea lucrurilor din Italia și ourîrea sea d’a înfrunta tată spre a lua în fine în posesiune Roma: „Nu credemu anesta, zine Independinția helgred. Ministeriulă ne a otrîtă a da în judokati pe Garibaldi și pe komplinii sei, kumă îi nimoi ne nu pote ține uă asemene limba giă Ar deskulpa pe anest a ală biruî profesă îlă prepari. D. Ratazzi nu póte totă d’o dați se supun judekiții și kondarmiriî pe Garibaldi și se-șî însușeski programarea. De-hi va amnistia, forte bine, in anestă ka să își rekapeti libertatea de akțiune; póte esekuta prin kiile regalî, ka represintante autorisalu ală națiunii, țină mandată pe care Garibaldi nu-lă ținea debită de la impațiința patriotismului seu; de-Jă va judeka, de-lă va trata ka inimiku ală lucrului publiku, trebue, împingîndu logika pini in kapetu, se neri italiei, a renunția la Roma și a norka a trii fin kapitalen sea, trebuie se-i impun la nevoii asti konfesiune prin proklamarea legii marțiale și suprimerea liberlițiloră konstituționali, trebue iu sine se remiți instrumentum dorile alu voințieloră și konvenințieloră unei puteri striine prni în ziua — și anesti zi nu ar întirzia, — în care Italia, revismdu verdictulă komisiuniloru militaiie, s’ar pronunția kontra omului ne o va fi înjosită și pentru a nelua kare, ku risikulu d’a o perde, voia a-i da komplemîntuiri neaperatu ală esistinției sale ka națiune.<,tot în adeveră, acésta este neevitabile; guvernele ne mergă contra voinției naționale, ne se înklini înaintea voințieî striinului potă fi suferite kitu-va timpă, vine însi o zi kmndu națiunea se pronunții kontra lui pentru anei omeni ne voieskră independinția și unitatea iei. Acesta se va întîmpla, trebue se se întîmple în Italia, ka pretutindine, unde guvernele nu-și înțelegu misiunea și nu se gribescă a intra în voinția naționale, unde guvernele mergă asta în aită față pe lumea crederii „sartea gerei lor” este în veni smerit ”,a kumă zinea Vodi Bibesku despre sartea României. Ună mare numeră de deputați italiani au adresată președintelui Kamerei a scrisorii prin care să rogi afere deslușiri guvernului asupra arestirii mai multorua din colegii sor. Snirile din Roma spună ki fostulă generaliă burboniană Bosko s’a numită komandante primariă ală ostirilor papali. Despre Oriinte, ziariele ne spună și ambasadorii puterilor mari la Konstantinopole și ară fi propuindă a regula și gestiunea Muntenegrului. In privința Serbiei, dupe kumă sunină, conferințele a urmată a desbate, a face la propuneri, fin a ajunge la vremă resultată. „Pe kmndă diplomația diskuti, zine la Prese, Sîrbii se prepari de resbelă. Belgradul a fostă pentru prima ori martureală unoră mari manopere militarie. Batalioni de miliții naționale mergeau alitarea cu oștirea regularii.“ O skrisorii din Petersburg spune ki evenimentele din urmă din Montelegru că fikutu mare impresiuni asupra Imperatului. Se pretinde kn. alesandru II ar fi espresă anesti bugetare. ki „kreștinii din Oriunte voră ridica în kurîndă kapulu, ku ajutoriulă unei armate, kontra dispotismului semi-lunei.“ Aceste kuvinte conțină întrînsele o furtuni intregi, kare, de voră fi adevirate, nu va întirzia d’a se sparge asupra capului Turnulor. Supsccrierea în favorea Muntenegriniloru deschisi de Journal de Saint- Petersburg, a produsă deja sume însemnate. O depeșii din Krakovia, 5 Septembre, spune ki Dobrowsci, kipitana akusată k’ar fi kapă ală unui komplotu revoluționariu, a mirturită totă. S’a gisită la dinsulă proiektulă organisirii unui komitată națonale polonese, instrucțiunile pentru membrii acestei asouniri, ună plană de atakü kontra forterețeî și a korespondinții forte întinși ku emigrații iulluiițî. Milano, 5 Septembre. Domnii Nicotera și Micoli au fugit la Malta. Mitinu în ziariul „Monarchia naționale“ și la Katania, respindindu-se nuvela despre prinderea lui Garibaldi, a isbucnită turburii și demonstrațiuni, kari s’a putută suprima numai prin puterea armellră. — Milano, 6 Septembre. Ziariulă „Derseveranza“ de aslizi zineri, dupi pirerea mediciloră, plaga lui Garibaldi la piniorulă dreptă nu inspiri temere pentru periklu de vieți. Kassel, 5 Septembre. Gaz ta ofiniale „Fora legislativi“ publiki ună inskriptă ministeriale care însiminezi cu nor netarea alegeriloră, ne după ordinea de a adunirii represintative de la 20 Iulit 1848, era închiderea unui komitată permaninte represintativă, o komisiune dietale în unirea 3 prnn 5 deputați aleși d’avea komisiune. — Newyork, 27 Augustă. Inrolirile la Nordă se sfvîrșeskă ku mai mulți aktivitate. Președintele Lincoln a declarată ki voiesne a pistra uniunea, ki ar min ține sclavia în parte saă întregă daki cu acestă pieță s’ar pute mințind uniunea. Konfederații ar imlită la Kentucky ku 15000 s omeni.Generaliul Morgan a respins înapoi un karpă de confederați lingi Cap Gumberland. La Minnesota a isbucnită o insurecțiune a indianiloră. — Berlin, 3 Septembre. In ședința de asuzî a Camerei deputaților s’a prii— mită mai în unanimitate proiectulă de lege atingitoriă de generalisarea înlesniriloră duaniarie și resoluțiunea politicii komerciale, c’o majoritate de 232 în contra 26 voturi. In ședința de Joi, 41 Septembre, începe desbaterea gestiunii militarie. TEATRULU DE RESBELU TURCO• MUNTENEGRINI. Tabera Zupa Ceclinska, 25 Augustă. Eri în sfîrșită ne au atakată crisi turnui, și atabulă soră a fostă direptată a’o dați în contra ambeloru nostre aripe estreme la Rrecani și la Meterizi. Lupta a începută la 7 ore dimineața; turnu aă umlită cu 20,000 ómeni asupra aripei nóstre stinge. Buruitură tunuriloră a dișnuită fiin întrerupere pini la amiazi. Dupe priza Turnii au dobîndită reî nforturi și aă Tkută ună non ataku, —ună asaltă de aprópe 30,000 turni de diferite true în contra fortifikațiuniloru nóstre, tari erau operate numai de 1500 ómeni. Dupi o lupți eroiki în timpu de ninni ore au petrunsu Turnii pini a șianțurile nóstre și atumînă înnejută lupta de omă iu kontra omă, trupele nóstre s’aă aperată ku pietre și ’n sfirșită ku iataganele loră, filimndă mă nmelu teribile în rindurile iniminiloră. în sfirșită riinda ne aipsită munițiunea ku totulă, fu siliți aripa stingi a se retrage pe o movili într’o distanți d’ună hartă de ori, unde se fikm în grabi noue fortifikiri. în timpulă anestăa se retrisese și aripa nóstn drepti la o distanți de citeva sute de pași, turnii se luămi dupi dinsa și rundu ajunsori la măterimu mai puțină favorabile, ai noștri se popriri și atakari la rindulă loră pe turni, și toți armațiî apukari la fugi; or’o suti de ómeni dintr’înșii furi uiiați bukiți. Patru stindarieră remasă in miînele nóstre și inimikulu s’a retrasă pini dincolo de Rrecani. 26 Augustă. Eri dimindia nu ne așteptam» la nici uă ataka ală Turniloră kontra fortifikațiuniloră nóstre, fiindă ki a laiti erî suferiseri alitea mari perderi. Ku tóte anestea pe la 9 ore dimindia re’nnepu obininuita kanonadi a Turniloru și notele loru furi crist împinse in konta ne. Mișkirile lorii aretari planulu d’a oboli Rjeka, d’a kistiga partea superiorii pe malură deptuș stingă ală riului. lulinsemi prin urmare operațiunile lorăpini spre satele Metecizi și Arbanas, spre a-șî asigura tóte punturile importanți. Ai nostr observăm tóte mișkinile loru și alakari pe turm la tóte punturile amenințate. Turnii alakari de tre!