Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-02 / nr. 245
L12 . .. . •> ROMANULU V SEPTEMBRE, ori fortifikatiiunile nóstre din tóte porțiile și de trei ori furi, respinși. Perderea loru a fostu fórte mare, ki ci Mintenegrinii au kombi tutu ki obiciuuilulu loru eroismü, astüfelu ín kitti in cele trei atakuri au luatu turciloru doue stindarie. Spre sori la 8 ore înceți în sfîrșită lupta, care continuase toti ziua fin întrerupere și cu cea mai mare voiciune, nici ambele pirjji ostenite de nu mai puteau, aveau cea mai mare trebuingi de odini. 27 Augustu. Noptea trebuti Muntenegrinii au sakrifikatu Rjeka și i-au pusu fokü. Era o priveliște triști a vedé fokulü mistuindu lokuinua loru, daru muntenegrinulü prefere a denpena kasa lui dekitu s’o lase în ima turciloru. Cu tóte acestea turcii n’au butezatü a okupa posisiunea de la Rjeka. Tóti ziua s’a petrekutu numai cu lupte de ante-posturi. Ragusa, 31 Augustu. Este unu ani de zile pe deplinii de kmdü mikulü Muntenegru resiste viktoriosu celorü mai bune trupe ale imperiului otomanü, komandate de cei mai buni și mai sperimentați generări ai lora, de kmdü apen ku eroismü libertatea sa în contra unui inamiku de zece ori mai numerosü. Muntenegrulű a fi autit minuni de bravuri, a mers pîni la limitele estreme ale eroismului, astăzi tragedia se apropii de finalele seu, kurínda nu va mai fi în putinjji omeneski a mai opune a resisting eficace unui adversariu, care este în stare a reparat ekontenitü giganticele sale perderi, implinindu lakunele cu trupe noue. Akumü n’a mai remasa Muntenegrinilor a debita desperarea și acesta, póte, va face minuni. Trecerea Turciloru peste riulu Rieka s’a sevírsiti în urma bibiliei de la 25 Augustu. Lupta su din cele mai singerase, perderile au fost immense de ambele piipi. La 26 Turui aui okupatü skrulu muntiloru, kare formezi Doberscoselo. Acésta este cea dupi urmi linii de aperare a Montenegriniloru, daci va fi forpati și dínsa, atunci aiderea kapitalii Cetinje este inevitabile. Aui Muntenegrinii vorü taie silinijele lorü estreme și iele dupi urmi, și Ti zilele acestea se va face obitiül decisivi, dar e totuși nu cea dupi urmi. Dorima ka diplomaijia se isbuteski în sfîrșitfi a pune, pe kila mai este timpu, unii kapeta teribilii versiri de singe. Se zice ki Mirko ar fi depusu komanda superiórii a armiei kare s’ar fi Inkredinjata lui Vukotici; acesta dara va ave dificilea misiune d’a apera Dobersko selo, parla kapitalii Muntenegrului. Principele Muntenegrului a trimisă pe doktoriulü seü la Skutari spre a negoijia pacea pe basca konvenjsiunii supskrisi de representantele francese dupi atporisajsiunea Principelui. Muntenegrinii trimită femeile, kopii și efectele lorü la Njerus. Vulneranii, kampîni akumü erau la Cetinje, au fostü transportați la fruntaria de la Cattaro. Muntenegrinii au luat hotărîrea, daci Turcii vorü Ina Doberskoselo, d’a incendia kapitalea, d’a preda flakiriloru Cetinje. Konstantinopole 1 Septembre. Joia trebuit, la 28 Augustu, s’a adusu Sultanului nuvela ki Cetinje a kizutü în sfîrșit și și s’atíi în posesiunea trupeloru imperiali. Omer Pașia zice, în raportulü seii, ki luarea Cetinjei, dupe biruinueie de la 24 și 25 Augustu, a fostu unu lucru ușorii, fiindu ki orasulü nu era mai nici de kum fortifikatü; ki cu tóte acestea konsiliulü de resbelü a fostu de pirere a aștepta înaintea atakului sosirea unora baterie de kampanii, în timpulu acestua s’a infiinsiatü kapulü Albanesilorü Tafil Bei la Dervisa și la Abdi Pașia și a cerută voii a cerka cu 500 voluntari o lovituri de mini în contra orașiului, și după ce komuniki planulu seü Pasiloru, i se dede ceruta voii. Tafil Bei a isbutit o asia de bine în kita a luatu Cetinje firi o lovituri de sabii. Omer Pasta rekomandi p’acestu bravii resbelniku gratiier Maiestirii sale. Sordariulü adaogi ki ku acesti fapti de arme s’a terminată resbelulu In Muntenegru și ki isbinzile dupi unii autostatü perderi atitü de mice. In kitti nici nu voiesco a spune mikulü numero, kare ar pute pirea de nekrezutü.— Rekomandirii uititorilor a noștri a kompara acesta raportă alü lui Omer pasia, sositü la Konstantinopole la douezeci și optu Augustu, ku depesia de la Raguse de la 5 Septembre, kare zice ki la 3 Septembre s’au sfinutü o negociagiune la Retinje și kare se termini ku cuvintele: „Daci aceste kondusiuni nu vorü fi aceptate, vor re’ncepe astăzi (la 5 Septembre) operațiunile și trupele otomane vor merge spre Rentinjo“. Nu ințelegemü kuma pote unü generalii și komandante superiorii se raporte asemini minciuni și se le impodobesti prin aminunte niskociri kuma este lovirea de mini a lui Tafil Beiku 50 voluntari, ce singură au luatu (raportulü nu ne spune ziua, dar negresitu între 26 și 27 Augustă) Retinje, unde la 3 Septembrie s’a negoijiatu pentru pace! Nu putemu inttelege skopulu acestora minciuni, kari nu potu reminea nedescoperite. — Kiaru de va ludea Retinje, totu nu kredemü resbelulü muntenegrinai terminată. Muntenegrinii kari d’akuma a transportată femeile, kopiî și efectele loru, ne mai putíndu apira capitalea lorü, o voru incendia și se voru retrage la munții. — Ritimü în ziarul „Wanderer 14 de la 5 Septembre: „Imperatulu Napoleone a plecatu la Biarritz, fin a fi luatu mai ’nainte în Consiliulu Ministriloru vr’o decisiune în cestiunea romani. Kredeli nu este de trebuiniji a gribi akumu lucrurile, fiindu ki guvernulü de la Torino s’a ’asirdatü ku rolulu d’a minijuné ín fríü tendinitele nasjionalí ale Italianilorü. Akumu se vede limuritü rolulu miserabile ce jóki Ratazzi. Elü nu mai póte lipida lanițurile, ku kari este legată de kuimetulü Tuilerielorü, trebue se se supun fin kondussiune, sau se abdice. Ea se poti face acesti din unii din propria sa inițiativi, nu posede destulă karakterul și ori kamu va aștepta pini i se va zice se se duki, dupe ce însi va fi cu totulu desekatu. — Se se faki procesulu lui Garibaldi, astafel a sum akum komanda de la Paris, și Consiliulu Ministrilorü la Torino se supune komandei. Este probabile ki vorü termina lucru în grăbi, amintndu convokarea kamerelorü píni se se poti presinta înaintea loru k’unü faptu sevírsitü. Nu putemu crede ki kondamnindu-se Garibaldi, voru buteza a-í dikta o penalitate in fléri, nici atunci ministerială aktuale ar trebui si poti dispune d’unu numera d’ajunsü de tunuri și de baionete spre a pute înfrîna orice mișkare poporarii, și kiare dar are destuii putere materiale, totu ar trebui se pari în sfîrșitfi într’o asemene lupți în contra naturei. Ratazzi urmiresce o kaie tare înclinati și nu putemu krede ki Impiratulu Napoleone se va sili multă a lă popri în kursula seü periklosu. Kita de mare este ne’nkrederea poporului în miciulü ministru italiană se vede din skomotulă respinditü ki ar fi fikutü o învoiali ku Imperatulu francesilorü d’a cede insula Sardiniei și Liguria Francei, în contra kirii cederi Francia va retrage trupele sale de la Roma, lisindu numai o garnisóne la Civitavechhia. Suntemü dispuși a crede ki acestü skomotü nu este nimicü mai multă de kita una skomotü, darü nu ne putemü askunde ki o asemenea eventualitate s’afli ín cerkulu posibili tisjiloru; ministeriulu Italiana se gisesce atitü de strimptoratü, In kita se va sili d’a dobmdi ka ori ce prestü o concesiune din partea Francei In cestiunea romani. Acestü skomotu, adeviratu sau nu, va gisi ïn Englitera krezimatu. — Despre invețiătura publică. Dreptulu și folosele iei. Asta di si paganii barbar striga: scole! G. Baritiu. 1838. (Vezi No. 234 și 240). UI. Daki spartanii au avutu pre unii Likurgii. Atenianii viki au avutu pre unii Solone. Fiicare din acesti doua legislatori și au organisatu patria din puntulü loru de vedere. Kindu se ocupã cineva de Atene, simple mai bine legitura ce unesce institagiunile civili iitre cele politice. Aicea nu merge lukrulü, ka la Sparta, într’o singuri struni. Likurgü a fostű stersü pre omü ka se remiti numai cetigianulu inlangiatu de mine și piciore iitre Statutulu lui Likurga. Solone este o posi- Élűgine semi mai bntiia de drepturile și vokaijiunea omului, și apoi se ocupi de cetigianű. Mariiagiulu are în Atene multa mai mare demnitate de kitű în Sparta. Solone voiba din kisitorii se ési o societate intimă intre bărbații și femeie, în scopă de a funda o nouă familie și de a gusta împreună dulcețțele unei tinerețe mutuale. De acolea acele regulamente Zestrali kari impedikau degenerarea miritisiurilor în spekululunk Femeia trebuia se intre siraki în kasa bărbatului. Gelosit de demnitatea femeielor, kare este primiți— vulű daskílű alü kopiluluî, Solone restrinse libertatea loru kitn demoralisare sau nerușinare. Kici ce krescere, ce esemple putea se dea femeii kizuti, demoralisati, kopilului sen ? Elü au regulatu darü kiletoriele loru, doliulu loru, jertfele loru. Elü le opri de a eși din orașiO ku mai multű de trei robie, de a-și lua provision pentru mai multű de unui obosii și de a cutriera noptea stratele alto-felű de kitü in trisuri și precese de o lumini. Daki o fati femme orfelini, celu mai aprope din pirmisii despre toti este datoria s’o ie de femeii sau se o ajute a se pute mirita. Legea contra-naturale ce autorisezi pre cetigianii a-și vinde kopii, nu esiste în ■ -m Atene. lIela pucina, în kasa de a fi silita a alerga la o atare severitate, pirintele este datorin a se justifica. Familia își pistrezi aicea totu misteriulu i ei. Ea e respectati și nu desgoliti la ochii tutuloru ka în Lacedemonea. Astafelu, dupi ce Solone crede a fi formatű pre mami, a fi pusű o stăvili puterii pirintescî, a fi organisata familia, trece la kopiî ce ause se produki în sinuliiei. Kopilulu se nasce și cresce în bravele pirintelui și ale mamei, firika Statulü se vin a profana acesta sanktuariű cu privirile sale. De aicea resulti între priintp și in acele relatiuni reciproce, de datorie partikulari, prescrise și cerute de nestrimutati voiagii a naturei. In Sparta, copilulű nu datoresce nici kuma mai multa respectu pirintelui seu debitű celoralaltii ceti giini, în vîrsta legiuiți . In ochii lui, pirintele nu e debiti unula din detinii membri ai Statului. Fiiu.Se kreskulü mare, la Atene, este datoria a hrini pe pirintele sei daki este serakű și neputinciosit. Legea core ka mai înainte de a se da unui cetijjianu o magistraturi publiki, se se cerceteze daki au fostu fiiű bunii, daki și-au onoratu piiinisii in viégi și dupi mórte.1 Acesti lege, uniti ku pietatea filiale, póteri au fostu indemnuli ce au silitu pe Rimone a reskumpera osemintele lui Miltiade ku oO de talaniji. Pini la vîrsta de 16 ani, pirinnji kreskü pre kopií loru kuma voru. Aristotele reprobezi acesta obiceiu, din principiulű ki edu kaju,iunea acesta lă sați în voia pirinnjilor, póte se fii de multe ori, slabi, kapriciosi, și adultitori de disolvere dinjií. De la 16 ani, junele Atenianu devine elevu al Statului. Din acestü momentu, elű trece în gimnasiele publice, unde pini la 18 ani, se esercisi supta privighiarea magistran,ilorü nunia, cosmetes, sofronistes, pedatribes, și e supusa la o desciplini seven. La 18 ani deplini, majoritate civile, tenerul cetiijianű póte lua în supînire moștenirea sa. In aceaași epoki ela își face înven&turele sale pentru serviijiulű militariui în fortireriele de pe vermuri și fruntarie. La 20 ani, majoritatea politici, junele devine cetigianű în toti întinderea cuvîntului, elű votezi în Adunarea generale, elu póte lua kuvintulu. Este lesne de ingelesű miskarea și iléga ce aducea în Adunarea gerei acești juni oratori. Odată cu intrarea in Kamen începe pentru dinsula și serviciul acelű seriosu înarmați. Jurimintulu militariű se depune inki de la vîrsta de 18 ani. Acesta aktai solemne nu e mai putjinit eroika de kitii la Sparta: soldatulű atenianü se logi a nu-și desonora armele sale, a nu-și pirisi kompanionii, a se lupta pini la cea din urmă resuflare, pentru apirarea celoralalții konspni și a pămîntului sabru alű patriei și a altarțeloru lui Dumnezeu, a lisa nora în o stare mai buni de kuma au gisitu-o, a fi supusu legiloru și magistrațiiloru, a respecta religiunea strimoșdiki. La 30 de ani, cetlegianulu póte intra în Senatu. La 60 e a citatu de serviciulu militariu și póte a se repausa. Pimintuiu Aticei e generalminte sterpű. Locuitorii sei din cea mai detrini vechime, și pîni’n ziua de astizi nu puteau și nu potű tini de kitai prin industrii și comercia. Likurgii aü anatemisatu munka. Solone din kontra fiku o lege prin care cerea ka fukaré cetinjanű se scii numai de kitű o meserii.Ierusalimea, zice d. Duruy, avea o asemene lege. Disenifiati asemenare! Ambele orașie kari au trimintatu mai multu lumina și spiritulu, suntu totu acelea ne au onoratu mai multu lucrurű de mini.» Dupe o aici lege a lui Solone, pirintele care n’ar fi invegiatu pre fiiulü seű unu mesteșiugO, nu putea cere ka fiiulu se-la iutreski la betrineije. Areopagula avea o insircinare kategoriki d’a se asigura despre mizi lacele de esistinisii ale fii- kiruí cetiijiana. Rei leneși erau pedepsiri. Acesta era sistema de înviijutură a Atenianilorű. Ku kitü o esaminezi cineva mai multu, ku atitu se convinge despre una mare și nestrimutata adeverit, adici despre uniformitatea și popolaritatea investismíntului publiku atitű in patria lui Solone, kitű și a lui Lycurgű. Ambii legiuitori s’au feritu din kapula lokului d’a vikingia institujiiunt parțiali numai pentru unele din klasiie poporului, pe limbu nea-lalti ar fi zikutű in intunereku. Este mireijü lukru a vede kuma legiuitorii cei mai mari ai vechimii aui înțeleșii ki nu este periklu mai mare de kitű a planta principiulu de kaste tokmai în materii de instruirijiune publiki, una din basile ordinii sociale. Ar fi fostu o pritinire neiertați, a sa fi servitü ku jumitiji de mesure, ar fi fostu a ajunge la tikiloșii și miseria altora popore, era nu la gloria si puterea la a khorü kulme au ajunsu Sparta și Atene. IV. Vrîndu a vorbi despre sistema de învegiituri a Greciei Mari, puține aremii de zisű. Edukitoriulü celu mai ilustru alű acelei pirgi de lok ', este Pitagora, niskiitű la Samos lutri 580 în K. Ela este fondatoriulú skólei ce purti numele seu. Elű emigri în Italia din kausaurei ce avea pentru tiranulü Polikrata și se statorici la Krotona, dupi ce au kilotonulu in Oriinte, in Egiptu și Babilone. Se zice ki éla de akolo a adusu acela gustu pentru scundele matematice co karakterisezi skóla sea. I se atribue mai multe deskoperirî în geometrii, ín astronomii și’n musiki, dara cea-a ce fiku mai cu deosebire reputaiiunea sa, iu teoria sa despre numere, doctrina sa despre metempsihose. Pitagora n’au avutü de organisatii state ka Likurga și Solone; ele au fundatu o skóli separați ale lnii principie puteau, ad libitum, fi adoptate de oricare poporu ar fi voitfit De aceea vríndu a face kunoskuín skóla lui, trebuie a vorbi despre principiele lui. Se potu deosebi în pitagorismu, doue pirgi, una greki, alta privitaloj De acesta se simt prinitóarele punk- turi: Principiulu lucruriloru este fokula centrale, sau sórele, sufletulu lumii, zeulu viegel. Sufletele sferelor zi ce graviti in giurulű celui intim, sunt zei inferiori; de la aceștia emani zeii de a treia ordine. Sufletele omenilor și ale animalilorű, de asemine emani de la fobulü centrale, razii nemuritorii a neperitoriei divinitiiji; ele intri în corp li nastere și esti la mórte pentru a însuflegi unu non korpu, suindü sau, skoborindu, dupe meritululoru, tótb skara siingeloru. De partea greciii se íjine: sufletulu e duplu, o parte din elasti în kreieri, alta in pieptu; una raisionabile și nemuritorii, alta principiu alű fentei și periterii. Animalile n’au deritit pe cesti din urmi; o« multi le are pe amindone, darü e datoriü a se studia, a subordina in totü de una pe acesta la acea a. Teoria lui Pitagora despre numere, la mula vedere asta de stranii, nu e totuși firi legitum cu doctrinele skalei Iordane. Punktul este în geometrii, cea are e unitatea în kritmetiki, și molekula în materii. Aceste sunt trei elemente generale, supuse acelorași legi. Dar pentru a tribui lumea fisiki, se cere doue lucruri: materia și principiul organisatoriu. Acesti ideii, aplicati la numere, ne duce a konsidera monada ka principia aktiva, dyada ka pe celu pasivai, și akisiunea celui d’intiiü asupra celui d’alü doile, dede triada, de unde isvori acesti konseciinsii: neimpirekiarea e tipulu lucruriloru perfekte și impirekiarea alti celora imperfekte. Acesti konclusiune se a apliki egalminte la sciinitele morali, frumosulu, bunulu și adevirulu, konsistindű în armonia ce resulu din unitate, kaurítulu din lipsa abordului și a armoniei, reulu și falsulu din multiplikare și nedeterminare. ■ 1 La Abne era o serbitórii a morgiloru kare se celebra în luna Anthesterion (Fevr. și Mari. Meursius, Grace, Felix, apud Gronov, t. X. Nota dupid. Durug,hiei. Grecque.