Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)
1863-05-05
JTEJff DUMINECA. ANÜLU VIL VOIESCE SíI "VEI PUTE, \ a eși iii tote ijilele alară de J «Mia și a doua dî după Serbălonă. Abonația pentru Bucuresci pe «nst . 128 lei tjese luau..................... 64 — iroi baie .......... 3*2 — Belni.il............................ ti — Unii exemplarii! ........ 24 par losoliciirile linia de 30 litere ... 1 leu biserțiuni și reclame linia .... 3 lei (AR rOLELE TI^AMISEI ȘI NEPUBUCATI SE VORU ARDE.) 3 .®rt Vireptoriulu 4iariabul: V. A. Rosetti. -- Verantu reapari 4 etoriu: stt. Caladescu. Suta* Pentru abomire și reclamări »e. vom adresa la Administratodukt' 4>anualat D. C. C. Aricescu, Pas. Romaim No. 135 MAIU 1863. ANTRIU VII. EUMT/NAGZAT K 1ȘX A.EI FI, Abonarea pini.m districte de L52 lei Șase lune . • • • • ■ • • • • 70 — Trei line .......... 38 — Abonamentele Încep la l și 16 ale fiecării line. .Ele se face în districte la corespondințî în sin~zinlni și prin poate. La Paria la d. Sallegrain, me de l’ancienr oomédie, 5; pe trimestru 30 träne). In Austria Ia direcțiile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 Horii» argintă tranita austriaca. IMViíH POLITICÜ, COMERCIALE, LITERARUL ,j i0000 i.l ..a * ill.ililii [UNK] Abonarea pentru districte de Șase lune Trei Innortiti jk-1 Domnule Redaptare! Conform ii votarilorii onor. Adunări legiuitorie, supscrisulu amu plătită contribuțiunea pe lunele lui Ianuarie și Fevruariu ; oe pe Martin am declarată că, în virtutea votului de la 26 Fevruarie prin care se refuză bugetele Ministeriului actuale, nu voi plăti nici ună bană. Așteptă urmărire, protestăndă din nainte contra iei, căci legea de urmărire este votată numai pentru perceperea impozitelor votate de puterea legislativă. C. Lapati. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Serviciă particulariă alu Rockimuíj. Viena, 15 Maiu. Insurecțiunea a isbucnitu în mai multe locuri în Podolia și Volhynia. Paris, 15 Maiu. Monitoriul ău confirmă luarea Puebiei de cătră armata francese, (spedițiunea Mesicului) afară din doue forturi cari mai resistaă încă. f :■ j&i? iffrjjj [UNK] «uminunwi»ifl h mwnimHi • _«u.. jjjiiihii iii Minînv Boufid ci . n.Hișniiifîî iu .4P io] bi REVISTA POLITICA. BUCURESTI, 4. Fierariu. rIUCUHEaUl, y16 Florariu. Tr.AS’a făcută cunoscută că d. Mini** stru ală Instrucțiunii publice a fostă ^ ț dată ordini cătră Municipalități, — ordini însă cari nu s’au publicata, con formă sistemei acestui Ministeriu d’ar lucra in ascunsu, sau bólei sale de iu■mino-fobiă,— că întreținerea materialei a scaielorö se se facă in viitoriu de cătră Municipalități, mai adaogindă că la casă contrariu scórele se voru închide de la 1 Aprile. Sa mai făcută ănca cunoscută c’acésta mesură d. Ministru a ’ntinsu-o ș’asupra pensionatelor de fete ce suntu deschise cu fondurile lăsate națiunii de cătră familia Brăncovianiioru. Eri aflaramă că d. Ministru a dată că circulamu cu No. 13150 prin care ordină ca întreținerea scóleloru se remăsă totu în conta terenurului publică. Găndă vorbirămu d'acesta cestiune,Jiserămă c’admitindu de bună, de drepta acea mesură, ea era in contra legii de A finaucie decretată in anulu acesta de cătră guvernu, supta titlu de, bugetur anului 1860. — Mai iji se ramnancă că acea mesură nu era dreptu și nici ințeleptu și politicu, a se lua și pentru stabilimentele de instrucțiune ce se ’ntreținu cu fondurile lăsate ad-hoc de cătră familia Brăncovianiioru. Nu era dreptu, fiindă că acele stabilimente de lumină aveau fondurile loru, și încă forte inbii^iugate, nu era înțeleptu, nu era politicu Hindu că dacă acele scóie, acele pensionate nu voru fi în tóte modurile mai întinse, mai desvoltate și mai bine întreținute decâta au fostă luptă timpurala administrare a d-lui Gr. Bibescu Brăncovanu, cetățianii voru regreta acea administrare, și nu credemu că acésta ar fi in interesulu politicii alu guvernului. Fi bine, cu tóte Paceste adevărurî suntu atătu de simple un cazu * saru în ochii oricărui omu, d. ministru alu culteioru dedese ordinea ca tóte #ólele primărie ți duaru pensionatele întreținute cu veniturile dăruite pentru acesta națiunii de cătră< Bransco Veri,^ fiă întreținute, (afară dĭn renumerarile profesoriloru) de cătră Municipalități. i S’avemu,aciri positive despre ce se vau petrecutu in tóte județiie Romaniei, — Botnăaii; km au mai faci nici nu mai scriu — daru soimu că 'u Călărași. Vunicipaltatea a făcutu cunoscutu îninisteriului că n’are fonduri. .Demna din replice a pensionatului de fete din Caărașî a făcutu la 36 Martiu unu ralortu domnului ministru aiu înstrucțiunii publice, prin care î-a, espusu critica situațiune in care se alia pensionatulu de iele din causă că proprietariulu caseloru cerea, chiriaș amenința a închide casa. B. ministru insă respunde dósenei directrice, prin ordinea No. 10,168, 4 Aprile au adresa la Municipalitate. Municipalitatea, prin adressa cu No. 361, redusă categoricii. Se trântite d-îui ministiru ăcelu respunsu, și arătă critica situațiune a pensionatului și ministru tace. La *23 Aprilie proprietariuiă casei vine și ie chiăile. Ai su raportă cătră ii. miniștrii, și totu cea mai deplină tăcere, deși soia că pensionaluiu, direcțricea și familia iei nu mai aveau casă. Și după tóte acestea tocmai acumu la 3 Maiu revine instiruită asupra acelei mesuri și ordină ca scaiele se remără totu pe conluiu ministerului. Eea administrare ințeluptă, éca politica intelinginte, eca energia bine facatoria națiunii ! Suntu vre patru zile de candu scru pe la 9 ore, unsce furiau pătrunsă in apartamentul!! ce ocupa d. Grig. Bengescu in casa d-lui Constabica, ș’au ucisu cu vre 12 loviri di cuțitu pe femeia din casa care au fost ieșitu ’naintea lord. Se spune ca d ministru din intru in energia sa ar 1 bătutu cu piciorulu d-lui i’refectu aii Poliției, și p’acesta, ne’nțelegandu negreșită în ce consta energia cea mari și bună, ar fi protestată contra aceiu picioră și și-ar fi datu demisiunea. Ni asceptamu la tina ca acesta, bancî amu și preȘăsup. Unu Prefectu aii Poliției, care are ua conduită ațatu di Hitenguite și delicată incatu n’a spurcitu lumea în contra guvernului, ănŭ Prefectu care n a rădicatu nemulțiămir și reclamări, și care a solutu anei prin delicateța și iscusința sa se faci ca Gestiunea psalticinei, se nu iovii ua cestiune ,însemnată cinam prin san ge,niu Prefectu iu sfirșitu cari a #■vutu nenorocirea se prinésca cate-va mulțămiri de la putiicu și dellein acésta era neaperutu se niu destituită sau silitu a-și da denusiunea. Energicuiu, patrioticuiu și lega,ei nostru silinisteriu, aceii care, când este vorba de psalticiuă vorbesc națiunii de Mateiu Basarabii și de gloriósele lupte ale Domniloru și Miniștriloru ceioru mari, și căudu este vorba de acte in adevĕru naționale declară ca nu póte, ca nu cuteaa se pui ín lucrare voturile Adunării iu prviița aventurui naționaie, ale mouastiiloru fjise închinate, acestu Minister care este atătu de legale, atătu de inteliginte și înțelepturu cătu nu se pot completa, pentru că nu se găsescei asta era și ’n acești 14 imnone d Bomăur nici unu omu cu are care valere care se cuteze se se devia colegu a publicată in Monitoriuiu de en un referatu aiu d-lui Ministru aiu Vulteloru, unu bliară atu consiliului ministriloru, unu raportu câtră Capuiu Statului șuu depeșiă prin care s’acord de căt’ă jalommtonu, couform dreptului Constituționale, sancționarea ceruta, Acesstu diariu, întărită și promulgatu dice cu ,,pentru »rilisițierea Misioniștu'!soru pamintiane, isis»? închis uate... se semcuviinte de elaborarea ,,de ‘Mifu'iniuiáteriu ' a 'bugetefară de ,,cheltuele, conformă aciumî dîuă dată ta,i; i,i deia pina. acelom Mo,‘, nastíri, pina la imburnătățile ce ur„meză a se efectua prin disposițiuni „ulteriori”, pentru ca seóse pot fi libera pe temeiulu bugetului din casa „fiscului sumele trebuitoriu.'''' Încuviințarea supiîsa la semnătura domnitoriului zice: „Se incuviințaza a ișe lua din causa Piscului sumele treburie pentru întreținerea Monastiriloru pămîntene, „zise închinate, conformii cu starea de ilaâă a aceloru monastiri.” Cuinu póte vedea oricine, este fórie avutu acestu referată. Ne vomă mărgini visa astăziiiu căteva repede trestire. Bacă aceste averi recunoscu țușii miniștrii că suntă pâmînene ^T că suntu numai iise, poreclite închinate, pentru ce doi. Miniștrii nu pună în lucrare voturile adunării din 25 Ianuariu și din 23 decembre 1862?Dacă inșii Ministru declară ca și noi, ca totă țara, c’acele monastiri sunt pămîntene, pentru ce, iu iopu d’a .Se supune dreptei cereri a camerei ș’a națiunii, declară că făcu, c’au făcutu chiaru aici unu bugatu „conformă slăvii die fadă în care se dă acele monastiri ?l.t. Și chiaru ■ pentru viitorul dau Ore uă făgăduiuuâ mai conforvmu cu dreptulu nostru și cu voința esprisă d’a dreptulu de către națiune și ’n mai multe rânduri prin represintanțu iei ? Nu 1 miniștrii ne promitu abia „la îmbunătățire !** Gumă! Acești miniștrii ce ne vorbescă de gloria străbuniloru și mergu în capă cu Mátém Bassaraba, căudu este vorba de psalticină, nu găsescu in mintea si ’n animatoru de nomâni, nu găsescu in dreptulu nostru și in voința națiunii intrege,,și căudu este vorba de desrobirea a unei a ciuma parte din pămintulu Romăniei, nici uă acțiune legale, românéscu și nici uă altă făgăduință macara de catu uă simpla „imbunetețire"" a stării de luciu ? ^si pe lingă tóte aceste, făcu acumu bugete „condorme stări de facia a aceloru monastiri“ și prin care recun Jim și ’ntărescu pre euum acostă durerósa stare de lucruri." Și nu se malțămescu cu atătu, ci mai calcă încă odată convențiunea, ne publicăndu aceiu bugetu. Și se nu se dicu ca bugetulu nu este făcută, căci în cuvintele ce se au supusă iu semnătura Dominionului se își ce curatu. „Se incuviințeza a se lua din casa Fiscului sumele trebuitóre, etc. etc. A se ldia daru sumele va se juca cu bugetulu este făcutu. Deci articulu 26 alu convențiunii <sice curatu „se se publice legile de inianpie.!” Și care călcare mai mare póte fi de câtă bugete, legi de financie secrete ? Linde s’a mai re<ulu unu guvernu umblându iu secretă prin bana purifici ? Și pentru ce acesta nepubficare ? ii este are rușine de legea care a facuiu? Nu voiesce se scie națiunea cum intră și cumu esti banii sei, sau o desprețuesce pîn’ai ărita pe tata țipa că voiesce se vadă înlăturate cele mai de Căpetenie prescrieri ale legii? Afiamu că d. Procuratore G. Boranescu este destituita. Nu simu de sunteuiu bine informați și pentru ce acesta destituire ? IiflilHÎI • I: » » O * !•' : :■ ' ''iii ’ ii » Iilianuiu Steopis, foia francese cea mai politică, căci este pe masa tutoru revista sa politică de la 8 Maiic Nu putemu reproduce totu ce spune și cum spune; face oui numai cunoscută că vorrevista sa politică de Ia 8 Maiic Nu putemă reproduce totu ce spune și cum spune; faceuiu numai cunoscută că vorbesce de împrumuturi, de imposite ne-votate etc. euij, și sfirșiasce dicindu ca se teme d’o asemene stare de lucruri, fiindu că Boinăriu, ifice acea fericită foie, nu au aiu temperamentu d’a vedea cu răbdare pralunginduse crisa.1“ — Torino, 10 Maiu. Juliarulu „Stampaudice, cateva diarie anunță că Guvernulu italianu a datu unu Memoranda iu care «fîce că Boma este culpabilă de brigantismulu din provinciele neapolitane. Doved Ó0 ca Roma este culpabile de acesă brigantismu suntu învederate, după votuiu Parlamentului este de prisosu ori-ce demonstrațiune in acésta privință. Sa făcută înțelegeri fiu Francia, ca se se slirpésca cu energia brigantismulu la etarele romane. — Cracovia, 10 Maiu. Taczanowski s’a retrasă ca se nu’lu incongiere rușii; a intratu la 6 Maiu sera in orașiulu Mole, daru a fostă atacatu îndată de ruși. După uă luptă de doue ore rușii s’au retrasă cătră nouri. — barulu „Graiu1 anunță din sorginte sigură că recola in Volhynia a luată un mare întindere. — Gitimu iu dă corespondință particulariă a ziaruluii ’ Europe. „Scrii fórte favorabili armelor fi polone și ne vinu din tóte provinciele vechiei Polonia. La 4 Maiu losefii Miniensăi iu capulu unei despărțiri de in Sărginți, coudusă de vinători pedeștri, de căte-va companie de ținavi, d’uă legiune străină, in mare parte francese, și d’ună micu corpu de cavaleria, a repurtata uă viktorie strălucită contra Rușiloru, in palatinatulu Cracovia. In timpulu acțiunii Miniewski și coloneluiu de vinatori Grapski stăndu in rindulwantiiu, nu înceta d’a îmbărbăta pe luptători prin eroicu tu loru esemplu. Insurginții au fostu victorioși și lingă Jerzyu și Pyzdry, unde Yourg și Fanceanowski s’au acoperiții de glonă. Sprnjorie. particule vie informeză că insurecțiunea se întinde necontenită în Lituania și în Guvernulu Kowno. Din nefericire ele ’mi anunță totu d’uă dată uă fórte tristă noutate : guvernulu rusă a datu drumu Roskoluicitoru, — sectă religiósa, numită și „vecin credincioși slavo-wieregi — kontra nobililoru, proprietarilor și orașielor. Acești barbați, armați cu securi și alte arme, incendiezá și ucidu, iți voiu da iu curindu amenunte asupra vitezieloru acestoru mici aliați ai Ozarului. Cracovia, 6 Maiu. Lingă Glinki, Giiniauy și Denkovo mai susu de Sandomir s’a utampintu ia 6 Maiu lupte între polonezi și ruși. Lupta de lingă Glinki a dăinuitu cinci ore și s’a terminatu cu risipirea însurgințiioru iu pădurile de laOzarow. Perderile au fostu forte considerabili de ambele părți. Rușii au perdutu 50, insurginții 80 o meni. Resultatulu lupteioru lingă Gliniany și Denkow nu se cunosce încă. La Fandomir domnesce temerea d’uă suprindere din partea însurgințiioru. -- Cracovia, 8 Maiu, sora. De la Zabierzow a sositu nuveia că, pe la 9 ore și jumătate dumităță, s’aă văzută mișcări de trupe și s’au auijitu detunări de pusce. Din despărțirea insurgințiioru risipita lingă Szyce voră sosi astații încă 35 de refugiați și 6 cai. Oă telegramă de la Brody anunță: Astăzi in direcțiunea de la Politkowice și Gaje Diskowicine detunări de tunuri. — Cracovia, Maia. Mai mulți insurginți refugițî din corpui fii lui Czuchowski, sosiți aialtă ori la Chwalowice, povestescu ci acestu corpu ar fi fostu bătută și risipită la 5 Maiu aprópe de O<arow mai susu de Sandomirr— Berlin, 8 Maiu. ținutulu Germaniei nordului de astăzi dice. Gazeta crucii a vorbită despre eventualitatea unei desființări a camerei deputațiloru. ideia — dacă a esistatu vr’ua dată + a fostu înlocuită d’uă opiniune contraria. — Berlin, 9 Maiu. in camera deputațiloru a însățișială ministrulu de justiția propunerea procuratoriului Statului din provincia Posen de a i se da autorisațiunea d’a urmări judecătoresce pe deputații Czîajynski și Guttry pentru cercare de înaltă trădare. Propunerea s’a trimisă comisiunii judiciarie. — Berlin, 9 Maiu. Gazeta crucii 1ț.00 . După părerea autorităților, provinciali, cari suntă mai competing a judeca , pare că nu esiste, celă pucinu d’ua camă dată, necesitatea d’a se lua mesaje escepționale în marele ducată Posen, Hindu că, prin vistiele domiciliarie la palatulu Dzyalinski și arestările urmate, poporațiunea polonă s’a descuragiatu. — Berlin, 9 Maiu. In ședința de astăii a camerei deputațiloru au vorbită domnii Twesten, Unruh, Vaerst, Frese și Bobden. Ministrulu de resbelă d. de Boon*” a criticată cu d’amenunțulu partea raportului comisiunii direptară contra proiectului guvernului, a aperată reorganisațiunea, diránia că este identică cu un asigurare permaninte a aperării țerei și că nu puta fi nici un causă mai sacră. Guvernulu nu póte da dinsimpțîmîntulu seu la reducțiunea cerută, impresiunea ce a produsă cuvintulu ministrului asupra deputațiloru a fostu astu seiu jucată nu póte fi vorbă d’ăă împăciuire. Despre timpulu servilului de doui ani uu a fostă de locu vorbă iu discursulu ministrului. — Torino, 8 Maiu. Camera termină ședințele sale la 15 Maiu; ele se voru redeschide la 21 Maiu. in intervale regele va asiste la deschiderea căii ferate Ancona-Pescara. Bande de biganți, cari nesuisciseră provincia Teramo, au fost abătute și desființate. — Torino, 9 Maiu. D. Bicasoli s’a ’ntorsu la Toscana. In camera depărațiloru continuă desbaterea asupra budgetului marinei; d. Bixio sprijine propunerea unei anchete. — London, 9 Maiu. In camera eo« munitoru s’a ținutu să conversațiune in privința Italiei, care a dăinuitu pină la 2 ore dimineța. Domnii Hennessy, Bentinck, Lennox, Cochrane, Maguire și d’Israeli au atacatu cunoscutele rele din Italia meridionale și au făcută respundetoriu pentru ele, celu puținu ia parte, pe Englitera. Domnii Layard, d’Israeli și Lordulă Palmerston au replicată, acesta din urmă abservatu că relele esistente ale Neapolii aru fi oă moștenire a Burbonilor. Guvernulu italiană a sevîrșită in timpă de doui ani lucruri mari. Neapole este uă escepțiune, Hindu că s’află aprope de Roma, care trămîte bande de briganți acolo. Elă speră uă reformă treptată. Lasă întrebare a d-lui Griffith, a respunsu d. Layard că Turcia nntrebuințară consciențiosu împrumuturu de la 1862 pentru stringerea Carmesiloru. — Paris, 9 Maiu. Monitonulu publică oă circulară a d-lui Persigny către perfecți atingatoria de alegeri. Aduce aminte lucrurile cele mari cere a sevîrșită imperatură și adaoge că imperiulu face apelu la de sevirgita