Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-26
SAMBATA. ANUTII VIT. VOIEI ȘI VEI PUTE. Va eși în lele ililesc afară de Linia și a dovedit Jupă Serbătoria. iîbonarea pentru Bucuresci pe anii ... 128 lî născane.......... ............................. 64 — IVoflane.................................................... 32 — Fe lună..................................................... 4 — Unu esemplară................................ ... 24 par 1 "sclințările linia de 30 litere............... 1 leu .■erțiuni și reclami linia..................... 3 lei (ARTIOU 3X.E TRĂMITE ȘI RERPUBLICA TE SE VORU ARDE, Directoriulu cu iarintuli C. A. Rosetti. — Gierante respundetoriu: Anghelö Ionescu, 26 OCTOMBRE 186“ AXUT.C VII. LUMi i N .iii/ jĂ_I ȘI VEI FI. PIARIU POLITICI, COMERCIALE, LITERA IMII. -----------------------------------------------------------------------Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulu partului Gr. Serurie, Pas. Romana No.3~ Abonarea pentru districte pe arm..........152 lei. Sase lune............................................................. 761 Trei lune.............................................................. 38 Abonamentele Incepula 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se făcu în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienns oomédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștali și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. p. Din causa serbatoriei de astăzi, di ar mulți nu va eși mane. Suplimentă la Monitoriulu Opciale No. 213 Depeștă telegrafică. Agentul a țereî la Paris, a trimisu Ministeriulul afacerilor» streine prin telegramă, următoriulă estradă aii discursului pronunciată de Maestatea Sa Impieratorale Napoleone III, la deschiderea sesiunea corpului legislativă, 1863—1864. ,,A trebuită să credit causa Polonă forte populară în Francia pentru ,,a nume îndoi d’a compromite una ,,din ăntîele alianțe ale Continentului, ,si d’a abdica vocea în favorea unei „națiuni, rebela in ochii Rusiei, dară „în privirea nóstra, moștenitorie a unui „dreptă înscrisă în istorie și in tracitate. Fără d’a alerga la arme, precum și fără d’a tăcea, ne remăne uni „mijlocă. Acela de a supune causa „Polonă la ună Tribunale Europeană. „Russia în Varșovia calcă în picviire „Tractatele din 1815. Dupe căte-va desvoltărî asupra congresului, imperatorele termină: „Acumă cunosceți, domniloră limba giulă ce’mi propună d’a ține in fața Europei. „Aprobată de domnia vostra, sancționată de consimțimăntură publică, acelă „Limbagiă nu póte lipsi d’a fi ascultată, „căci vorbescă în numele Franciei“ Jumătate din acestă discursă este consacrată Poloniei, și a fostă priimită cu entusiasmă. REVISTA POLITICA Bucuresci,25 Brumarelü. 6 Brumaria zis. Nici vă depeștă păn’ acumă din Panu soimă dacă causa acestei tăceri provine din întărciiărea serviciului telegrafică,pe undeva. In lipsă dară de soiri telegrafice, ale nóstre ș’afară din soirile ce dămu mai la vale, se facemă aci cunoscută că la 28 Octobre, s’a ținută în Paris ună consiliu de miniștri, președilț de Imperatură, și care a ținută patru ore și jumătate. Independința Belgică, dice că, Imperatură făr’ a se explica despre ce va ifice în discursulă Tronului, în privința politicei din afară, totă a declarată ministriloră că nici într’ună modul nu va lăsa mișcarea Poloniei, în proprierile sale puteri. Se mai adaogă Independința, că Napoleone III negociază d’a dreptură cu lordul Palmerston, și că spera a dobîndi, pană eri, 5 Noembre, ore cami asigurări despre concursul Engliterei. Se facemă cunoscută aci, că organul lordului Palmerston, Morning Post, publică o corespondință asea din Paris, în care spune că ,,politica șovaitorie a lordului Russell, în privința Poloniei, ar fi de natură a compromite înțelegerea ce s’a stabilită între Englitera și Francia, și că,o cabinetulă din Paris, era în dreptă a nu se mai încrede în cuvintele ministrului din afară al Engliterei. “ Aceste cuvinte ale fosei englese și cele ce ne spuse corespondința nostra particulariă din Viena, publicată erl, s’acordă cu cele ce dice Independința. Și tóte acestea ne dau dreptă a întreba pe primul ministru dacă, în ajunul acestei mari crise, vomă urma totă politica de la Constangana? Fiindu că vorbimă de Constangana, se facemă cunoscută că astăzi s’a înfăcișiază uaintea judecătoriei militare, d. Maioră Saegiu, acuzată că , d-lui ar fi dată semnalul de retragere, și din acésta s’ară fi perdutu bătălia, în acea dureresa di de 3 Iuliu. Spera că se putemă trata acea mare cestiune la procesulă ce făcuse romanw/wf. Judecătoriulu însă ce prevedea acea curte, deși în contra legii, dupe noi, a scăpată pe guvernă de lovirea ce era să-i dămă prin adeveni, închidîndă desbaterea. Guvernul, în locă d’a mulțămi aceloră judecători, îi persecută, și n’are nici curegiulu d’a-i persecuta pe faciă. Astăfelă era mutată pe d. Romănescă la o Curte din Craiova, scăpîndu-i astufelu renumerarulu, și fiindă sigură că d. Romănescu, nu se va supune la acésta lovire indirectă. Gamăne negreșită d. Dimancea, și ceilalți, voru fi trăinși la Cahulu. Dreptatea însă iși face locă și și l’a făcutu. Cestiunea s’a tratată astăzi naintea Curții militarie, și s’a tratată astăfelă incătu lumina s’a făcută în tótu splendórea iei. In No. vistorie, vomă da sema națiunii, și de va fi cameră, cestiunea acésta se va trata și dupe tribuna Adunării, ș’atunci se va face justițiă, căci se va fi făcută , lumina pentru tóta națiunea. Arendarea moșiei Ghermănesci s’a anulată, ne spune Monitoriulu, și se va face noue licitațiune. Mulțumimă d-lui ministru pentru acesta dreptu mesura și ca se-i mulțumimă și mai bine, îi aducemă aminte că vîndarea ilegale a păduriloru nu s’a oprită. Iași, 28 Octobre 1863. Corespondința particulariă a Românului. Pentru ca se ve puteți face măcară că slaba ideiă despre relațiunile cu cari se împlinescă dările, amu onorea ve însoci să întocmai copiă de pe suplica adresată către onor, consiliu de miniștri, de servitorii ramului decanică. Nu amu trebuință se o mai comenteză, pentru că ea coprinde în sine însuși comentariulă scx, și nu aveți decată a o citi pentru a ve încredința despre dreptățile supliciaților, cari își ascepta cu nerăbdare sentința lorü de marte sau de viață. Suspendarea municipalilorăneștii și sfărâmarea listeloru eleptorali, confecționate de dînșii pe termeni de ranguri, cu care după se eliminase mai bine de 400 de alegători, an făcută mare sensațiune, inse comuna aștepta și mai multă de căt și arăta de la d. ministru de interne, astepta ca se se veda autorizată de a rîndui din sînul ă ei propriă o comisîune de persone de t0tă conființa care se ia socotelile municipalilor suspendați despre întrebuințarea miliónelor și luate din casa comunale, căci printr’o lungă speraință s’a dovedită că comisiunea regulamentariă nu face altă decată trece cu buretele peste nisce aseminea socotele și sancțioadză ori ce i se pune dinainte; și apoi osebită de acesta, comuna crede că a venită timpulă ca se se emancipeze, căutăndu-și singură de interesele sale, ntre care cele mai principale este luarea socotelilor, de la acei cărora le-au dată în mână punga sa și—T aă însărcinată a cheltui; în fine comuna este decisă a nu respunde In nici ună apelă ce i sar face pentru creare de venituri cu care se se umple deserturile lăsate în punga sa, pană ce nu va controla ea însuși socotelile; și d. ministru de interne, care a pornită acestă lucru pentru a -i fi sfîrși bine, n’ar ave de câtă a se folosi de ocasiunea ce i se presintă și care nu i se presită astăfel o decătă odată pe ană, iar Noembre) adică de a autorisa pe comună, precumă a nă mal disu, ca nădată cu ocasiunea alegere! de noui municipali se alege și uă comisiune pentru luarea socoteliloră și confecționarea noului budgetu. — Terminăndu cu municipalitatea, nue simplă datoră a ve areta, că raportulă d-lui ministru de interne pentru suspendarea municipalitățiloru nóstre, pe lingă satisfațiunea ce au dată comunei pentru asemenea suspended, a deșteptată speranța că d. ministru care a suspens pe municipali spre a nu putea înrîuri asupra alegerilor, va veni în curîndă înaintea adunării, înaintea țereî întrgi, și va dice că înrîurirea ce o pate esercita uă municipalitate, o pate esercita în miită guvernulă asupra alegeriloru de deputați prin nenumeratele mijloce de care dispune; și, în armată de acestă mare adeverit va sprijini, ca listele electorale și alegerele se nu se mai facă de guvernă, adică se nu-și mai aleagă însuși pe judecătorii sei. " Cele publicate prin Românulu din 17 acuminții luni, au avutu de efectă în privirea morcoviloră, a zahărului și altele de a se însărcina de către d. ministru de Interne din Prefectă ală polițieî de aici de a cerceta împrejurările. — Cu alte cuvinte, s’aă însărcinată partea părîtă de a-și forma adulți de acusațiune. — Cată timpu se va procede totă asta-felu spre descoperirea abusurilor, asigurezu că ele voră intra intru uă nouă perioda de înflorire. — Mo miră că încă nu se scie de toți, că pisica cu clopoței nu prinde și oricei, și că pentru a se descoperi abusurile se procedeza prin cercetări secrete, era nu prin cercetări precedate de darabană. — Cată despre resultatul cercetării nu amu trebuința să vi’să mai spusă, căci și fără acesta îl ghiciți. — Umilă din inculpați se pregătesce a face procesă de presă diartului. — Dacă în adeverii va merge pînă acolo, atunci bine-voiți a lă îndrepta ca se-și caute cu mine aici la facia locului. — Copie de pe suplica adresată consiliului de miniștri la 21 Oct. 1863. Regulamentulă organică fiindu semn de greutatea serviciului ce îndeplinescă servitorii ramului judecătoresc! și avăndu în considerație că puținulu salariu ce li se dă ca resplătire nu respunde nici cumă la asemenea greutate de serviciu, care consistă în aceaa sau de a alerga di și nópte în totă districtulă și în totă tîrgulă de reședință a districtului pentru îndeplinirea însărcinărilor, de înmănare, de chrămări și altele, sau de a sta di si nópte în picare pentru pada cancelariei oră arhiveloru și altele, aăotărită că servitorii se fiă scutiți de dări către stată cătă se găsescu în serviciu, și acesta pe redonula fórte întemeiată că ară fi fostă cea mai mare asuprire de a le impune se plătască și dare către stată, căndă salariele loră nu ajungu nu numai pentru întreținerea familielor ă lord, dar nici chiaru pentru îmbrăcămintea și hrana servitorului. La anul 1860, guvernul, după votul adunării voindu a aplica art. 46 din convențiune ce obóra privilegiele de care se bucura mai înainte unele clase, minist, de financie, prin circularia cu No. 8620, publicată în Monitorulă oficiale sub No. 264 din 2 Sep. acelă ană, o dată cuvenitele povățiuri întru acésta casieriloră de districte, r - să totă acelă ministeriă fiindu sema de aceleași resene pe care s’au basatu regulamentulă de a scuti de dări pe servitori, și osebită de acesta considerăndă că aseminea scutire a servitorilor nu este ună privilegiu de acelea ce cadă sub lovirea citat. art. 46 din Convențiune, pentru că privilegiulă este acelă ce dă cuiva unu folosă fără resplâtire din partea primitorului, era acelă ce se dă pentru unu serviciu făcută se numesce despăgubire pentru serviciu, ministerulă de financie, diremu, bazată pe aceste temeiuri a asemănată pe servitori cu soldații sub arme, cu gendiraii și cu alți indivizi de felulu acesta* și prin art. 20 din citata circulară a scuțită pe servitori de dările personali. Pe temeiul acestei disposiții de atiincea și pănă acumă neamu veijutu scutiți de dări, căndă de nă dată și fără cea mai mică prevestire în trimestrul ă curinte ne-amă văzută apucați de a plăti dările nu numai pentru vii—toriu, dară ce este mai reu și mai asupritoru că aseminea dări ni se ceru deuă dată și pentru trecută cu începere de 5 ani în urmă, adică de la 1859. Acésta urmare pentru noi, a fostă întocmai ca uă lovitură de trăsnetu nu numai pentru că ni se smulge una dreptă pentru care vărsămu sudorile nóstre de oi și de nópte, adică dreptulă de răsplătire a mancei nóstre, daru ce este mai tristă și mai apăsătoriu, pentru noi, este că ne vedemă îndatoriți ca se plătimă dările pentru timpul trecută, adică pentru unu timpii pentru care amu fostă scutiți de dări atătu după disposițiile vechi, cătu și după disposiția din 1860, pentru unu timpui asupra căruia nimine nu mai are dreptulu de a se intorce fără ca se dea uă putere retractiva noue și se ne rápésca una dreptă câștigată. Așa dară, d-loru miniștri, ne rugămii cu adîncu respectă ca se binevoiți a face de a se regula ca pe viitoriu sau se fimi scutiți de dările personali, sau se ni se mărescă salariele din care se putemu trăi și noi și familiele nóstre și se plătimă și dările cătră State, éru pentru trecută se simui scutiți cu desevîrșire de plata dărilor, conformă disposițiiloru mai susă citate, căci cu regula din nou introdusă de a plăti acele dări nu numai că ni se face uă farte mare nedreptate, daru totă odată cu oprirea salariului nostru acumă de uă dată pentru dările a 5 ani din urmă, și mai alesă tocmai acumă căndăina sosesce, ne pune în în posițiă de a muri de fume și de frigă, atătunci cată și familiele nóstre ce n’aă alte mijlóce de esistință de cătă micuțu salamiă ce primimă pentru serviciele nóstre, și cari ni se opresce întregu pe mai multă timpă, adică pe întregă timpul iernei pentru plata difeiară dări din urmă. PERIONEI DE STĂRII ACTUALI NI. (Conventiunea ne a datu guvernul constituționale. Declararea d. Cogaluicianu. Juramintulul Doranitoriului. Situatiunea descrisa de optiunU, Respunderea apținutiloru). Are tarâmu eri cari ari pute s’ar fi I trebui se fiă programa noului ministeru după ideiele cuprinse în discursulu promunțiat și în Adunare de d-nu Cogâlnicianu. Areta rămu asemine că tote aceste idei e de sinceră aplicare a regimelui constituționale, și de înființarea celoru mai neapărate reforme, pentru întemeierea și desvoltarea acestui regime și pentru organisarea, întărirea și prosperitatea Statului românii, au fostunele manifestate și cerute cu stăruință de majoritatea Adunării, de oposițiunea constituționale, în Adresarea către Tronu. Aretarămi în fine că ceaa ce așteptămu de la d. Cogâlnicianu, ministru, în virtutea ideielor si sale, ca deputatű, este de a se presintă în Adunare cu un progamă care se exprimă tóte aceste ideie, este mai cu semn, de a veni cu fapte prin cari se pună în lucrare aceste ideie, și se pute astftfel sű merita încrederea și sprijinulu națiunii întrege. Pînă a nu espune pendele stării actuali, amu crezută a face una adevărată serviciă d lui Cogâlnicianu adncîndui aminte cuvintele sale din Adunare, spre a se pute feri d’a fi in consecințe ca ministru, spre a nu intra și domnia sa pe calea retăcita pe care a mersă cu atăta orbire ministeriului trecută, spre a nu ave nefericirea și marea respundere înaintea viitoriului de a prăvăli de tată în prepastiă acestă țeră, spre a nu fi, în sfîrșită, o muiă fatale ală unei sisteme fatale. D. Cogâlnicianu scie că puterea unui guvernă inteliginte este d’a prevede și d’a merge totă de una nainte, pe calea cea mare a reformeloră ș’a trebuințeloră națiunii, însă totădeuna pe calea legale, pe calea însemnată de legile fundamentale ale țerei. D. Cogâlnicianu scie, și singură ne-a spusă, și singurii ne a învețată mai mulți ani, și ca publicistă, și ca deputată, în ilarie, în profesiuni de credință, în discursuri, că numai sincera aplicare și desvoltare a regimului libertăților constituționali pate face mărirea și fericirea țerei nóstre, precumă a făcută mărirea și fericirea Englitezei, Belgiei și Italiei, și că guvernul care calcă constituțiunea țerei sale, pe care a jurată, se pune afară din lege, este sperjură, aruncă țera în cele mai mari nefericiri, ș’o împinge la cea mai dreptă șî legitimă revoluțiune spre a dobîndi drepturile și libertățile cari i s’aă călcată, pentru că, precumă a <>se forte bine, suntemă într’uă epocă unde nu Domnitorii smulgă poporelor libertățile, ci poporele smulgă regilor drepturilor loră-