Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)

1863-11-01

VINERI. ANULtj VII. Va oși în tele ijilele afară de Lunia și a doua și ■Jupă Serbătoriă. Abonarea pentru Bucurescî pe anii ... 128 Ici $óso I .................................... 64 — trei lune.................... ................................ 32 — Pe lună........................................ 11 — Unu exemplariu...................................... 24 par insciințârile linia de 30 litere.................... 1 lei ii­­erțiuni și reclaim linia....................... 3 leî I VOIESCE ȘI VEI PIL TE-ROMÂNULfl. mmm DlVIUL POLITICII, COMERCIALE, LITEStAS SIC. --­­---­ -------­(ARTIOLELE TRIMISE ȘI NEJPU­J3I,ICA.TJK SE VORÜ ARDE). Directoriu­l cjiariului.’ C. A. Rosetti.— Gerante respund­etoriii: Anghelö Ionescu. * Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Adm­inistratoriulu jianului Gr. Seruri­e, Pas. Română No. 4* *8. 1 NOEMBRE 1863 ■ AJSU­JEA -VII LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districtu pe anii........152 lei Șase lune....................................................... 76 — Trei lune........................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­carii tu­nel Ele se facă în districte la corespondinții pa­riului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, ruo de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile postale și la agențiele de­ abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă va­lută austriacă. ERATA. In epistola din Iași pu­blicată în saia de ieri, supu­i­ semnătura se se citască Țigara în locu de Ligara. OSOIC Violare de legi, spoliate a pro­prietății, mare compromitere a cestiu­­nii avcu­loru Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romănu. A­­­­ceste sortă faptele ministeriului N. Cret­­zulescu, mai adăogîndu că cine dă­uă moșia a Statului póte da to­tu­lu. <$ssm REVISTA POLITICA. tî »ia*s [UNK] 31 Brumărilu ftSt­CIlK 45SC1«­ 12 Brum­ariu Publicămă mai la vale să scrie, destulă de ’nsemnată din Constanitino­­pole, precumă ș’aprețuirea ce face, cu­­vîntului Imperalului Napoleoné, diar­ulă din Viena Wanderer. Soirea din Con­­stantinopole, ne arată că și Turcia se pregătesce de resbelu, și afcă că pre­vederea merge păn’a se teme d’unu a­­tacă chiaru contra Constantinopoleî, cee­a ce confirmă opiniunea noistră, că Rusia se va sili a pune focii în totu Oriintele, și cu ori ce proțiu. A­­prețuirea ce face faia din Viena cu­­vîntului Imperalului Francesilor­, se va vede că este idintică cu cea a ce o făcurămă noi, și acesta dăndă mai multă tăriă a prețuirilor­ nóstre, va descepta póte, pe miniștrii, pe deputați, națiu­nea, și se voră sili toți se se ’ntru­­ndscă, se se ’mpingă și chiaru se se siliscă unii p’alții, prin mijlóce ener­gice, darii toții deuna legali, ca ,se e­­șimu cu viață din furtuna cea mare ce vine ș’ale cărea­a fulgere ne anunț­ă tresnetulu. Monitoriul­ nostru a publicată ori­unii referată ală d-lui ministru din întru către consiliul­ de miniștri prin care cere a se strica greșita licitare, prin care greșita nóstru din nascere Municipalitate, a fostă dată concesiu­nea gazului d-lui Tetorian. Conside­rații pe cari se râsemă d. ministru din întru, și constitulă de miniștrii, cari aproba, ne pară buni, între cari, celă mai bună este că publicarea nu s’a fă­cută dupe cumă cere interesulă publică ■ și în­să­și legea Mulțumindă, d­lui mi­nistru d’acésta drepta lucrare, nu în­­trebăriii dacă n’a mai auditu și despre­­ alte lucruri, în acesta cestiune, cari ar fi putută da ună considerante din cele mai însemnate și mai bine făcătorie. Avemă se constatămă uă faptă fru­­m0să și de celu mai bună augură a noului mini­steric. Acestă faptă este că d. ministru de Financie, prin or­dinea circulariă transmisă prin telegrafă către doi casieri generali a oprită ur­măririle pentru ilegalea percepere de imposite ce făcea 1‘o slulă ilegale mi­nisters. Acea frumósa circulariă nu s’a publicată în adeveru, însă avem­ă luptă ochi una, cu No. 35,974, adre­sată către casiă rulă generale ală dis­trictului Putna, ș’acesta este d’ajunsu pentru ca se constatămă faptulă. Ințe­­legemă delicateța ce a silită pe mini­ștri d’a nu da publicității acea frumu­­să și bine facatoria ordine, și d’acea a nu ne plăngemă. A o publica, era << T constata cu solemnitate, ilegalitatea fo­stului ministeriu și legalitatea pe care promite acesta că va merge. Era a constata cu solemnitate că celu­laltei ministeriă a murită, pe d’uă parte de inanț­iune, din emisa lipsei celei mari a banilor­, era pe d’alta, sugrumată prin propriile sale ilegalități. Aceste se vor­ constata în Adunare, și înțelegendă că buna cuviință a oprită p’acestă mi­­nisteriă d’a publică legalea sea circu­lar­ă, ne mărginimă în a constata fap­tulă ș’a­ î mulțumi. Se profilămă însă d’acastă ocasiu­­ne spre a spune d-lui ministru de fi­nancie, că perceptorii, în Ploiesci spre exemplu, ceră plata patenteloră dupe noua lege și o ceră ancă nu de la 1 Aprilie, conformă art. 20 ală legii, ci de la 1 Ianuarie. In Ploiesci o ceră încă făr’ a se fi convocată comisiuni­­le prescrise prin art. 11 alu legii, pen­tru clasificarea patentării oră. Credemă că d. ministru va ordina aginții oră­șei intrarea în lege. Discursul­ Imperatului Napoleonii. „D-loru Senatori, d-loru Deputați! ,întrunirea anuale a m­arilor­ cor­puri ale Statului, este lată­ de-m­a­nă ocasiune fericită care apropii­ pe ome­nii devotați binelui publică și permite de a face cunoscută teres adeverulă. Francesca comunicaț­iloră nóstre mu­tuali liniscesce îngrijirile și întăresc h­otărîrile mele. Ve­dică clară: Bine ar fi venită. „Corpulă legislativă a foștii re­­înoitu pentru a trea oră de la înteme­­iarea imperiului, și, pentru a trea ora, de­și au fostă căto­ va neînțelegeri lo­cali, n’ar­ă avută de cătă a m’aplaude despre resultatulă alegeriloră. Toți mi—ați făcută același jurămentă, el­ îmi respunde despre concursulă vostru. „Datoria nóstra este de a face în grabă și bine trebile țetei, remăindă credincioși constituțiunii care ne a data ună-spre-zece ani de prosperitate și pe care ați jurată s’o păstrați. „Espunerea situațiunii interior se va arăta că, de­și lucrarea a fostă si­lită a înceta în unele ramure, progre­­sul­ n’a mersă mai puțină repede. In­dustria nostra a luptată cu folosu con­tra concurenței străine, și, înaintea u­­noră fapte netăgăduite, temerile deș­teptate prin tractatură de comerciă cu Engliteza saă stinsă. „Esportațiunile nóstre în cele d’ăn­­teiă optă luni ale anului 1863, com­parate cu acelea din lunile corespon­­dințî din anulă trecută, a­ crescută cu 233 milione. ..in aceași perioda, mișcarea na­­vigațiun­ii maritime a întrecută cifra e­­paceî preceding cu 175,000 tone, din­tre cari 136,000 supt pavilione francese. „Recolta abundante a acestui ană este uă bine­facere a provedinței care treime se asb­ure mai eflină hrana po­­porațiunii; ea dovedesce asemene pros­peritatea a­griculturei nóstre. ..Lucrările publice au fost­ urmate cu activitate. Aprópe la­uă mii kilo­metre n­oue de drumuri de seră a fost­ date circuluțliinii. Porturile nóstre, rîu­­rile nóstre, canalurile nóstre, drumu­rile nóstre au urmată a se ’mbunetăți. „Sesiunea fiindu chrămată mai cu­­réntu de­câtă dupe obiceiă, raportul­ ministrului de financie n’a fostă încă publicată. Veți vede într’însulă că dacă speranțele nóstre nu s’aă realisată cu desevîrșire, veniturile aă urmată uă oale pe care am crescută, și că, fără micul ace­straordinar­e, amu întimpinată I chiăltuciile ocasionate d­e resbelulă din Mexico și din Cochineh­ina. „Suntă datoriă a ve însemna mai multe reforme socotite priincióse , în­tre altele decretulu privitorii la liber­tatea brutăriei, acela care face inscrip­­țiunea maritimă mai puțină îm­povără­­toriă pentru poporațiunea dupe ter­men, proiectură care modifică legea a­supra condițiunilor­, și acela care des­­ființeză privilegiile esclusive pentru teatre. Asemene­a cu pusii a se stu­dia­ză lege otărîtă a cresce atribuți­­unile consilielor, generali și comunali s’a vindeca escesulâ centralizării. „In adeverit, a simplifica formali­tățile administrative, a îndulci legisla­­țiunea care se aplică claselor­ demne de toată îngrijirea nóstra, acesta va fi ună progresă cu care se va plăcea se ve asociați. „Veți ave dară a vă ocupa cu cestiunea zah­arului care cere a fi în fine deslegală printr’uă legislațiune mai stabile. Prin­ectură supusă con­si­­liulu de Stată tinde a acorda produc­­telor­ indigene înlesnirea esportațiu­­nii de care se bucură zah­arurile din alte părți. Un lege asupra înregistră­rii va face se dispare în dou­a decime, și va înlocui acestă supratase printr’uă repartițiune mai dreptă. .. In Algeria , cu fata anomalia care supune aceleași poporațiuni, unele la puterea civile, altele la puterea mi­­litar­ă, arabii au­ înțeleșit cătă de îm­­bunătățitoriă și de dreptă este domnia francese, fără ca Europei i se aibă mai puțină încredere în protecțiunea gu­vernului. „Vechieie nóstre colonii« nă vă­­dută dispărăndu barierele superalórie pentru transacțiunile lorii; dară împre­jurările n’au fostă favorabili desvoltării comerciului loru. Înființarea «cuină de curîndă a unoră instituțiuni de credită va veni, speră, a îmbunătăți sortea loru. „In mijloculă acestora griji ma­teriali, nimicii din cee-a ce privesce la religiune, la spirită și la morale n’a fostă neîngrijită. Operele religiose de bine­facere, artile, sch­ețele și instruc­țiunea publică, au primită numeróse în­­curagiări. „De la 1848 poporațiun­­ea școla­­riă a crescută cu a patra parte. As­­tăzi aprope la cinci milione de copii, dintre cari a treia parte într’una echipă gratuită, sunt­ primiți în scólele pri­mărie, dară silințele nóstre nu trebuia a se împucina fiindă că iose sute de mie încă suntă lipsiți de instrucțiune. „Studiese înalte au fostă însufle­­țite in scólele secundarie, în care în­­vățămăntulu speciale se reorganisă. „AVcesta este, domnilor», prescur­tarea despre cea­ a se­ama făcută și despre cea­ a ce voimă a face încă. „Negreșită, prosperitatea țerei nó­­stre ar lua m­ă sbară mai repede,­­dacă preocupațiunile politice n’ar veni s’o tulbure; dară în viața națiunilor, se pro­ducă evenimente neprevădute, in­evita­bili, pe cari trebue a le privi fără temere și a se suferi fără desem­agiare. Din aceste num­eru surită: lesbelul­ Americei, o­­cupațiunea îndatorită a Mexicului și a Cochinchinei, insurecțiunea din Polonia. „Espedițiunile depărtate, obiectă alu­ptătorii critice, n’au fostu eșeculs­­rca unui plană premeditată; forța lu­crurilor­ le a adusă, și cu tote acestea ele nu suntă de regretată. ,,Cum­ă, în adeverii am­ii desvolta comercială nostru din afară dacă, de­uă parte, amu renunța la ori­ce influ iiții în America, și dacă, (1*o altă parte, in facia intinselor si pământuri ocupate de Englesi, Spanioli și Olandezi, Fran­cia ar remăne singură fără posesiuni în mările Asiei! „Amiî căștigată în Conchinchina­tă posițiune care, fără a fi mărginiți de greutățile guvernului locale, ne va permite se sploa tăm­ă avuțiile forte mari ale acestor­ ținuturi și de ale civilisa prin comerciă. „La Mesico, după uă im­pros­vire neașteptată, pe care curagială soldați­­lor­ și marinariloru noștri a învinsu-o, amu rodulă poporațiunile primindu-ne ca liberatori. Silințele vostre nu voră fi sterpe și vomă­­ i forte largă des­păgubiți pentru sacrificiele nóstre căndă destinatele acestei țere, care ne va fi datoriá regenerarea sa, voră fii încre­dințate unui principe pe care luminile și calitățile sale îlă facă demnă d’uă așa mare misiune. „S’avemă dară credință în între­prinderile de peste mări, începute pen­tru a resbuna ouerea nóstra, ele se vor­ termina prin triu­mfură interese­lor­ nóstre, și daca spirite prevenite nu prevedă iată cee­a ce coprinde roditoriă genuinii depuși pentru vii—­toriă, se nu lăsă uă a se înegri gloria căștigată, ca se ch­ernă așa, la cele doue estrei­tități ale lumii, la Pekină ca și la Mexico. „Gestiunea polonă cere mai mul­te desvoltări. „Căndă isbucni insurecțiunea in Polonia, guvernele Rusei si Franciei erau în cele mai bune relațiuni; de căndă am făcută pacea, marile gestiunî europiane le au găsită unite, și tiu­mo oprescu a o declara, ut lmm­pusă res­­belului Italiei, ci și la anesiun­ea Ni­­cei și Savoiei, imperatniă Alesandru mi-a dată sprijinulă celu mai sinceră și celă mai cordiale. Acesta bună uni­re cerea m­anagramente, și a trebuită se croită causa polonă fórte poporană în Franci­a pentru a ne osita de a com­­promite una din cele d’ănt­iă alianție dupe continuare, ș’a înălța vocea în fa­vorea unei națiuni, rebelă în ochii Ru­siei, dară într’aî nostriĭ moștenitoriu a unui dreplă înscrisă în istoria și ’n tratate. „Insă, acesta cestiune atingea ce­le mai mari interese europiane, ea nu putea fi tratată numai de Francia. Uă ofensă onorii nóstre sau uă amenința­­re contra fruntarielor­ nóstre, ne im­pună singure datoria d’a lucra fără un concertă prealabile. Devenia dlară nece­sari«, ca în epoca evenimentelor» din Oriente și din Siria, d’a i­e înțelege cu puterile cari aveau „pentru a se pro­nuncia“ cuvinte și drepturi asemene cu ale nóstre. „Insurecțiunea polonă, căria tim­pul« cătă a ținută i’a imprimată unii caracteră naționale, deșteptă pretutin­deni simpatie, și scopulă diplomației a fostă s’atragă acestei cause cătă se pate mai multe adesiuni, spre a se apă­­sa asupra Rusiei cu tata greutatea o­­piniunii Europei. Acestă concursă de dorințe mai unanime ni se părea inițju­­l oculu celă mai propriu pentru a îndu­pleca cabinetul­ de St. Petersburg. „Din nefericire, consiliele nóstre neinteresate au fostă interpretate ca uă intimidare, și încercările Englitezei, Austriei și Franciei, în focă d’a opri lupta, n’au făcută de casă s’o înveni­­re. Din améndouă părțile se comită eseese pe cari in numele umanității trebue de nă potrivă s­ă le deplăngemă. „Ce remăne dară de făcută ? Sun­tem« óre reduși la singura alternativă a resbelului sau a tăcerii? Nu. „Fără s’alergămu la arme precumă și fără se tăcemu, unu micălacă ne remăne, d’a supune causa polonă unui tribunale europiană. Rusia a declara­­tu-o deja, că conferințe unde tóte cele­lalte cestiunî cari mișcă Europa ară fi desbătute, n’ară atinge în nimicu dem­nitatea sa. „Se luăm­i ad­ă d’acéstă declarare. Se ne serviască a stinge, vă dală pen­tru totu­de una, «luatele de discordiă gata se isbucnască din tóte părțile, și din neastâmpărul« chiară alu Europei, muncită prin atâtea elemente de diso­­luțiune, se nască oă eră nouă de or­dine și de finiserie­ *„Momentulü n’a venită are d’a reconstrui pe nouă baie edificiulă mi­nată de timpă și distrusă bucată cu bucată de revoluțiune? „Nu este óre arginte de a recu­­nosce prin noui convențiuni cee­ a ce s’a îndeplinită irevocabile, și d’a în­deplini printr’unu acordă comună cea­a ce pacea lumii reclamă? „Tratatele de la 1815 au încetată d’a esista. Forța lucruriloru le a res­­turnată sau tinde a se resturna mai pretutindeni. Ele au fostă sdrobite în Grecia, in Belgia,­ în Francia, în Ita­lia, precumă și la Dunăre. Germania se mișcă pentru a le schimba. Engh­­­leza l- a modificată cu generositate prin cestiunea insulelor iî­soniane, și Rusia se calcă în pieióre la Warszawa. „In midiiloculă acestei siășieri suc­­cesive a pactului fundamentale Euro­­piană,pasiunile ardătorie se întăriră, și la Mefjü­di ca și la Nordă, puternice interese ceră uă soluțiune. „Ge este dlară mai legitimă și mai cu minte de­cătă a invita puterile Eu­ropei la una congresă în care amori­­le­ proprio și împotrivirile ară dispare unui arbitrag să supremă ? ..Ge este mai conformă cu idelele e­­pocei, cu dorințele celui mai mare numără, de cătă a ne adresa con­­secinței, judecății óm­eniloru de Stază din tóle țețele, și ale <­ice. v.Prej­udecățile, superările cari ne „despartă n’aă ținută ére prea multă „timpă ” ,,Rivalitatea gelosă a marilor” pu­­„lerî împedica­ va neîncetată progresele „civilisațiunii? ,,Intreține-vomă totă de una ne­­,.încrederi mutuali, prin urmări exa­­gerate? „Midulacele cele mai prețiosese­­„caseveră necontenită într’o descrta „desfășurare a forțeloră nóstre? „Păstra-voma eternă uă stare ca­­re iui este nici pacea cu siguranta sa, nici resbelulă cu sorțiie sale feri­cite? „Să nu dăm­ă mai multă timpă uă „importantă tactice spiritului subser­­­ și vă alu parliteloră estrema, i­potri­­­vindu-ne prin calcule sfimte legiti­­meloră aspirări ale poporeloră. „S’avemă curagiulă asupiritui u­­­nei stări bolnăviciose și precarie uă „situațiune stabile și regulată, chiară ,,de ne­ară costa sacrificie. „Se ne întrunimă fără sistemă pre­­„cugetată, fiară ambițiune esclusivă, a­­­nimați de singura cugetare de a sta­­­bili uă ordine de lucruri întemeiată „d’acumă înainte pe interesulă bine în­­­țelesă ară suveranii oră ș’ară popo­­areloru.41. „Acestă apelă, îmi place a crede, va fi ascultată de toți. Ună refusă ară face a se presupune proiecte se­crete cari se tem­ă de lumina mare, vise, chiară căndă propunerea n’ar fi in unanimitate primită, ea ară ave a­­vantagială forte mare de a fi arelată Europei unde este periclulă, unde este mîntuirea.

Next