Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-01
VINERI. ANULtj VII. Va oși în tele ijilele afară de Lunia și a doua și ■Jupă Serbătoriă. Abonarea pentru Bucurescî pe anii ... 128 Ici $óso I .................................... 64 — trei lune.................... ................................ 32 — Pe lună........................................ 11 — Unu exemplariu...................................... 24 par insciințârile linia de 30 litere.................... 1 lei iierțiuni și reclaim linia....................... 3 leî I VOIESCE ȘI VEI PIL TE-ROMÂNULfl. mmm DlVIUL POLITICII, COMERCIALE, LITEStAS SIC. ----- -------(ARTIOLELE TRIMISE ȘI NEJPUJ3I,ICA.TJK SE VORÜ ARDE). Directoriul cjiariului.’ C. A. Rosetti.— Gerante respundetoriii: Anghelö Ionescu. * Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriulu jianului Gr. Serurie, Pas. Română No. 4* *8. 1 NOEMBRE 1863 ■ AJSUJEA -VII LUMINEZATE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districtu pe anii........152 lei Șase lune....................................................... 76 — Trei lune........................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecarii tunel Ele se facă în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, ruo de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile postale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. ERATA. In epistola din Iași publicată în saia de ieri, supui semnătura se se citască Țigara în locu de Ligara. OSOIC Violare de legi, spoliate a proprietății, mare compromitere a cestiunii avculoru Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romănu. Aceste sortă faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndu că cine dăuă moșia a Statului póte da totulu. <$ssm REVISTA POLITICA. tî »ia*s [UNK] 31 Brumărilu ftStCIlK 45SC1« 12 Brumariu Publicămă mai la vale să scrie, destulă de ’nsemnată din Constanitinopole, precumă ș’aprețuirea ce face, cuvîntului Imperalului Napoleoné, diarulă din Viena Wanderer. Soirea din Constantinopole, ne arată că și Turcia se pregătesce de resbelu, și afcă că prevederea merge păn’a se teme d’unu atacă chiaru contra Constantinopoleî, ceea ce confirmă opiniunea noistră, că Rusia se va sili a pune focii în totu Oriintele, și cu ori ce proțiu. Aprețuirea ce face faia din Viena cuvîntului Imperalului Francesilor, se va vede că este idintică cu cea a ce o făcurămă noi, și acesta dăndă mai multă tăriă a prețuirilor nóstre, va descepta póte, pe miniștrii, pe deputați, națiunea, și se voră sili toți se se ’ntrundscă, se se ’mpingă și chiaru se se siliscă unii p’alții, prin mijlóce energice, darii toții deuna legali, ca ,se eșimu cu viață din furtuna cea mare ce vine ș’ale căreaa fulgere ne anunță tresnetulu. Monitoriul nostru a publicată oriunii referată ală d-lui ministru din întru către consiliul de miniștri prin care cere a se strica greșita licitare, prin care greșita nóstru din nascere Municipalitate, a fostă dată concesiunea gazului d-lui Tetorian. Considerații pe cari se râsemă d. ministru din întru, și constitulă de miniștrii, cari aproba, ne pară buni, între cari, celă mai bună este că publicarea nu s’a făcută dupe cumă cere interesulă publică ■ și însăși legea Mulțumindă, dlui ministru d’acésta drepta lucrare, nu întrebăriii dacă n’a mai auditu și despre alte lucruri, în acesta cestiune, cari ar fi putută da ună considerante din cele mai însemnate și mai bine făcătorie. Avemă se constatămă uă faptă frum0să și de celu mai bună augură a noului ministeric. Acestă faptă este că d. ministru de Financie, prin ordinea circulariă transmisă prin telegrafă către doi casieri generali a oprită urmăririle pentru ilegalea percepere de imposite ce făcea 1‘o slulă ilegale ministers. Acea frumósa circulariă nu s’a publicată în adeveru, însă avemă luptă ochi una, cu No. 35,974, adresată către casiă rulă generale ală districtului Putna, ș’acesta este d’ajunsu pentru ca se constatămă faptulă. Ințelegemă delicateța ce a silită pe miniștri d’a nu da publicității acea frumusă și bine facatoria ordine, și d’acea a nu ne plăngemă. A o publica, era << T constata cu solemnitate, ilegalitatea fostului ministeriu și legalitatea pe care promite acesta că va merge. Era a constata cu solemnitate că celulaltei ministeriă a murită, pe d’uă parte de inanțiune, din emisa lipsei celei mari a banilor, era pe d’alta, sugrumată prin propriile sale ilegalități. Aceste se vor constata în Adunare, și înțelegendă că buna cuviință a oprită p’acestă ministeriă d’a publică legalea sea circulară, ne mărginimă în a constata faptulă ș’a î mulțumi. Se profilămă însă d’acastă ocasiune spre a spune d-lui ministru de financie, că perceptorii, în Ploiesci spre exemplu, ceră plata patenteloră dupe noua lege și o ceră ancă nu de la 1 Aprilie, conformă art. 20 ală legii, ci de la 1 Ianuarie. In Ploiesci o ceră încă făr’ a se fi convocată comisiunile prescrise prin art. 11 alu legii, pentru clasificarea patentării oră. Credemă că d. ministru va ordina aginții orășei intrarea în lege. Discursul Imperatului Napoleonii. „D-loru Senatori, d-loru Deputați! ,întrunirea anuale a marilor corpuri ale Statului, este lată de-mană ocasiune fericită care apropii pe omenii devotați binelui publică și permite de a face cunoscută teres adeverulă. Francesca comunicațiloră nóstre mutuali liniscesce îngrijirile și întăresc hotărîrile mele. Vedică clară: Bine ar fi venită. „Corpulă legislativă a foștii reînoitu pentru a trea oră de la întemeiarea imperiului, și, pentru a trea ora, deși au fostă căto va neînțelegeri locali, n’ară avută de cătă a m’aplaude despre resultatulă alegeriloră. Toți mi—ați făcută același jurămentă, el îmi respunde despre concursulă vostru. „Datoria nóstra este de a face în grabă și bine trebile țetei, remăindă credincioși constituțiunii care ne a data ună-spre-zece ani de prosperitate și pe care ați jurată s’o păstrați. „Espunerea situațiunii interior se va arăta că, deși lucrarea a fostă silită a înceta în unele ramure, progresul n’a mersă mai puțină repede. Industria nostra a luptată cu folosu contra concurenței străine, și, înaintea unoră fapte netăgăduite, temerile deșteptate prin tractatură de comerciă cu Engliteza saă stinsă. „Esportațiunile nóstre în cele d’ănteiă optă luni ale anului 1863, comparate cu acelea din lunile corespondințî din anulă trecută, a crescută cu 233 milione. ..in aceași perioda, mișcarea navigațiunii maritime a întrecută cifra epaceî preceding cu 175,000 tone, dintre cari 136,000 supt pavilione francese. „Recolta abundante a acestui ană este uă binefacere a provedinței care treime se asbure mai eflină hrana poporațiunii; ea dovedesce asemene prosperitatea agriculturei nóstre. ..Lucrările publice au fost urmate cu activitate. Aprópe lauă mii kilometre noue de drumuri de seră a fost date circuluțliinii. Porturile nóstre, rîurile nóstre, canalurile nóstre, drumurile nóstre au urmată a se ’mbunetăți. „Sesiunea fiindu chrămată mai curéntu decâtă dupe obiceiă, raportul ministrului de financie n’a fostă încă publicată. Veți vede într’însulă că dacă speranțele nóstre nu s’aă realisată cu desevîrșire, veniturile aă urmată uă oale pe care am crescută, și că, fără micul acestraordinare, amu întimpinată I chiăltuciile ocasionate de resbelulă din Mexico și din Cochinehina. „Suntă datoriă a ve însemna mai multe reforme socotite priincióse , între altele decretulu privitorii la libertatea brutăriei, acela care face inscripțiunea maritimă mai puțină împovărătoriă pentru poporațiunea dupe termen, proiectură care modifică legea asupra condițiunilor, și acela care desființeză privilegiile esclusive pentru teatre. Asemenea cu pusii a se studiază lege otărîtă a cresce atribuțiunile consilielor, generali și comunali s’a vindeca escesulâ centralizării. „In adeverit, a simplifica formalitățile administrative, a îndulci legislațiunea care se aplică claselor demne de toată îngrijirea nóstra, acesta va fi ună progresă cu care se va plăcea se ve asociați. „Veți ave dară a vă ocupa cu cestiunea zaharului care cere a fi în fine deslegală printr’uă legislațiune mai stabile. Prinectură supusă consiliulu de Stată tinde a acorda productelor indigene înlesnirea esportațiunii de care se bucură zaharurile din alte părți. Un lege asupra înregistrării va face se dispare în doua decime, și va înlocui acestă supratase printr’uă repartițiune mai dreptă. .. In Algeria , cu fata anomalia care supune aceleași poporațiuni, unele la puterea civile, altele la puterea militară, arabii au înțeleșit cătă de îmbunătățitoriă și de dreptă este domnia francese, fără ca Europei i se aibă mai puțină încredere în protecțiunea guvernului. „Vechieie nóstre colonii« nă vădută dispărăndu barierele superalórie pentru transacțiunile lorii; dară împrejurările n’au fostă favorabili desvoltării comerciului loru. Înființarea «cuină de curîndă a unoră instituțiuni de credită va veni, speră, a îmbunătăți sortea loru. „In mijloculă acestora griji materiali, nimicii din cee-a ce privesce la religiune, la spirită și la morale n’a fostă neîngrijită. Operele religiose de binefacere, artile, schețele și instrucțiunea publică, au primită numeróse încuragiări. „De la 1848 poporațiunea școlariă a crescută cu a patra parte. Astăzi aprope la cinci milione de copii, dintre cari a treia parte într’una echipă gratuită, sunt primiți în scólele primărie, dară silințele nóstre nu trebuia a se împucina fiindă că iose sute de mie încă suntă lipsiți de instrucțiune. „Studiese înalte au fostă însuflețite in scólele secundarie, în care învățămăntulu speciale se reorganisă. „AVcesta este, domnilor», prescurtarea despre cea a seama făcută și despre cea a ce voimă a face încă. „Negreșită, prosperitatea țerei nóstre ar lua mă sbară mai repede,dacă preocupațiunile politice n’ar veni s’o tulbure; dară în viața națiunilor, se producă evenimente neprevădute, inevitabili, pe cari trebue a le privi fără temere și a se suferi fără desemagiare. Din aceste numeru surită: lesbelul Americei, ocupațiunea îndatorită a Mexicului și a Cochinchinei, insurecțiunea din Polonia. „Espedițiunile depărtate, obiectă aluptătorii critice, n’au fostu eșeculsrca unui plană premeditată; forța lucrurilor le a adusă, și cu tote acestea ele nu suntă de regretată. ,,Cumă, în adeverii amii desvolta comercială nostru din afară dacă, deuă parte, amu renunța la orice influ iiții în America, și dacă, (1*o altă parte, in facia intinselor si pământuri ocupate de Englesi, Spanioli și Olandezi, Francia ar remăne singură fără posesiuni în mările Asiei! „Amiî căștigată în Conchinchinată posițiune care, fără a fi mărginiți de greutățile guvernului locale, ne va permite se sploa tămă avuțiile forte mari ale acestor ținuturi și de ale civilisa prin comerciă. „La Mesico, după uă improsvire neașteptată, pe care curagială soldaților și marinariloru noștri a învinsu-o, amu rodulă poporațiunile primindu-ne ca liberatori. Silințele vostre nu voră fi sterpe și vomă i forte largă despăgubiți pentru sacrificiele nóstre căndă destinatele acestei țere, care ne va fi datoriá regenerarea sa, voră fii încredințate unui principe pe care luminile și calitățile sale îlă facă demnă d’uă așa mare misiune. „S’avemă dară credință în întreprinderile de peste mări, începute pentru a resbuna ouerea nóstra, ele se vor termina prin triumfură intereselor nóstre, și daca spirite prevenite nu prevedă iată ceea ce coprinde roditoriă genuinii depuși pentru vii—toriă, se nu lăsă uă a se înegri gloria căștigată, ca se chernă așa, la cele doue estreitități ale lumii, la Pekină ca și la Mexico. „Gestiunea polonă cere mai multe desvoltări. „Căndă isbucni insurecțiunea in Polonia, guvernele Rusei si Franciei erau în cele mai bune relațiuni; de căndă am făcută pacea, marile gestiunî europiane le au găsită unite, și tiumo oprescu a o declara, ut lmmpusă resbelului Italiei, ci și la anesiunea Nicei și Savoiei, imperatniă Alesandru mi-a dată sprijinulă celu mai sinceră și celă mai cordiale. Acesta bună unire cerea managramente, și a trebuită se croită causa polonă fórte poporană în Francia pentru a ne osita de a compromite una din cele d’ăntiă alianție dupe continuare, ș’a înălța vocea în favorea unei națiuni, rebelă în ochii Rusiei, dară într’aî nostriĭ moștenitoriu a unui dreplă înscrisă în istoria și ’n tratate. „Insă, acesta cestiune atingea cele mai mari interese europiane, ea nu putea fi tratată numai de Francia. Uă ofensă onorii nóstre sau uă amenințare contra fruntarielor nóstre, ne impună singure datoria d’a lucra fără un concertă prealabile. Devenia dlară necesari«, ca în epoca evenimentelor» din Oriente și din Siria, d’a ie înțelege cu puterile cari aveau „pentru a se pronuncia“ cuvinte și drepturi asemene cu ale nóstre. „Insurecțiunea polonă, căria timpul« cătă a ținută i’a imprimată unii caracteră naționale, deșteptă pretutindeni simpatie, și scopulă diplomației a fostă s’atragă acestei cause cătă se pate mai multe adesiuni, spre a se apăsa asupra Rusiei cu tata greutatea opiniunii Europei. Acestă concursă de dorințe mai unanime ni se părea inițjul oculu celă mai propriu pentru a îndupleca cabinetul de St. Petersburg. „Din nefericire, consiliele nóstre neinteresate au fostă interpretate ca uă intimidare, și încercările Englitezei, Austriei și Franciei, în focă d’a opri lupta, n’au făcută de casă s’o învenire. Din améndouă părțile se comită eseese pe cari in numele umanității trebue de nă potrivă să le deplăngemă. „Ce remăne dară de făcută ? Suntem« óre reduși la singura alternativă a resbelului sau a tăcerii? Nu. „Fără s’alergămu la arme precumă și fără se tăcemu, unu micălacă ne remăne, d’a supune causa polonă unui tribunale europiană. Rusia a declaratu-o deja, că conferințe unde tóte celelalte cestiunî cari mișcă Europa ară fi desbătute, n’ară atinge în nimicu demnitatea sa. „Se luămi adă d’acéstă declarare. Se ne serviască a stinge, vă dală pentru totude una, «luatele de discordiă gata se isbucnască din tóte părțile, și din neastâmpărul« chiară alu Europei, muncită prin atâtea elemente de disoluțiune, se nască oă eră nouă de ordine și de finiserie *„Momentulü n’a venită are d’a reconstrui pe nouă baie edificiulă minată de timpă și distrusă bucată cu bucată de revoluțiune? „Nu este óre arginte de a recunosce prin noui convențiuni cee a ce s’a îndeplinită irevocabile, și d’a îndeplini printr’unu acordă comună ceaa ce pacea lumii reclamă? „Tratatele de la 1815 au încetată d’a esista. Forța lucruriloru le a resturnată sau tinde a se resturna mai pretutindeni. Ele au fostă sdrobite în Grecia, in Belgia, în Francia, în Italia, precumă și la Dunăre. Germania se mișcă pentru a le schimba. Enghleza l- a modificată cu generositate prin cestiunea insulelor iîsoniane, și Rusia se calcă în pieióre la Warszawa. „In midiiloculă acestei siășieri succesive a pactului fundamentale Europiană,pasiunile ardătorie se întăriră, și la Mefjüdi ca și la Nordă, puternice interese ceră uă soluțiune. „Ge este dlară mai legitimă și mai cu minte decătă a invita puterile Europei la una congresă în care amorile proprio și împotrivirile ară dispare unui arbitrag să supremă ? ..Ge este mai conformă cu idelele epocei, cu dorințele celui mai mare numără, de cătă a ne adresa consecinței, judecății ómeniloru de Stază din tóle țețele, și ale <ice. v.Prejudecățile, superările cari ne „despartă n’aă ținută ére prea multă „timpă ” ,,Rivalitatea gelosă a marilor” pu„lerî împedica va neîncetată progresele „civilisațiunii? ,,Intreține-vomă totă de una ne,.încrederi mutuali, prin urmări exagerate? „Midulacele cele mai prețiosese„caseveră necontenită într’o descrta „desfășurare a forțeloră nóstre? „Păstra-voma eternă uă stare care iui este nici pacea cu siguranta sa, nici resbelulă cu sorțiie sale fericite? „Să nu dămă mai multă timpă uă „importantă tactice spiritului subser și vă alu parliteloră estrema, ipotrivindu-ne prin calcule sfimte legitimeloră aspirări ale poporeloră. „S’avemă curagiulă asupiritui unei stări bolnăviciose și precarie uă „situațiune stabile și regulată, chiară ,,de neară costa sacrificie. „Se ne întrunimă fără sistemă pre„cugetată, fiară ambițiune esclusivă, animați de singura cugetare de a stabili uă ordine de lucruri întemeiată „d’acumă înainte pe interesulă bine înțelesă ară suveranii oră ș’ară popoareloru.41. „Acestă apelă, îmi place a crede, va fi ascultată de toți. Ună refusă ară face a se presupune proiecte secrete cari se temă de lumina mare, vise, chiară căndă propunerea n’ar fi in unanimitate primită, ea ară ave avantagială forte mare de a fi arelată Europei unde este periclulă, unde este mîntuirea.