Romănulŭ, decembrie 1863 (Anul 7)

1863-12-01

DUMINECA. ANTJXÜ VIT vOI ESCJE ȘT VEI ETITE.ROHANULU. Va eși în lele «lilele afară de Lunia și a dona<]i după Serbătoria. Abonarea pentru Bucure3cî pe anu ... 128 Ici Șuse Iane.......... ................................... 64 — tYei lane........................................... 32 — Po lună....................................................... H — Unu csemplariu........................................ 24 par insciinfările linia de 30 litere................. 1 lefi 11 cruunl și reclam ■ linia.................... 3 le! PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARII ----fAl.RTI01.1)1.® TRAMINE ȘI OT PUBLICATE SE VORU REDEI, Directoriulă Jianului. C. A. Rosetti. — Gerante respunzjetoriu: Anghelo Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulüpariului Gr. Serurie, Pas. Română No. 48. 1 DECEMBRE 1863. ANULŰ VII. LUMIMEZATE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe ani.......162 lei Șése lune................... 76 — Trei lune.................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facu în districte la corespondenții $ianului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’anoienno comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștali și 1 la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fior in TIj arginta valuta austriacă REVISTA POLITICA. BurunEsci ”/„ st Scirile din Italia ne arăta uă marea activitate înarmare, ceaa ce nu póte fi de cátü pregătiri pentru unii resbelli íórțe apropiații. Atătîi guvernul« prin miciulacele sale întinse, înlesnite de noule împrumuturi, cât și și eroului de la Marsala, generaliulu Garibaldi, prin influința și autoritatea cuvinteloru sale, lucreza două potrivă pentru a pune Italia, în posițiune de a începe și a susține cu succesu resbelul, care se prevede și s’afirmă diariele străine. Afară de Wanderer, care anunță acestu resbelu, dupe cumfi se pate vede în seriile publicate mai la vale. India mulii francese La Presse, de la 5 Noembre, este uă fórte însemnată epistolă către lordulu Russell de d. Emile de Girardin care la 6 Noembre, a fostă invitații de Imperalulu la Compiegne. Eminintele publicistă combate refusulă ministrului englese de a lua parte la Congresulu propusă de împeratură Napoleone, și arelă lase consecințele vătemătorie ce pute ave acestui refulă pentru pacea Europei. Guvernulă francese a invitată pe guvernulă britanică, guvernă de liberă desbatere, de liberă cercetare a face în afară ce face în întru, a face cu Europa represintativă ce face cu oposițiunea parlamentariă ; un a invitată a desbate ceea ce este în cestiune. Engliteza a refuzată de a desbate, a refuzată de a cerceta , împreună cu tóte puterile Europei, cumă ar putea se fie deslegate prin pace cestiunile născute din resbeki. Majoritatea Congresului ar fi avută două puteri: puterea morale și puterea materiale. Acesta ar fi venită în ajutorulăcelei d’ăntesă în împrejurarea neprobabile căndă cea d’ăntesă n’ar fi fostă singură d’ajunsu. Dară, în acestă limpă în rare libertatea desbaterii, dacă nu esiste de cată pe jumătate între guverne și popore, exista însé deplina între State, este óre de presupusă că minoritatea s’ar fi încercată d’a resiste prin arme olăririlor majorității? Nu. Ministrul englese declară că congresulă s’ar fi despărțit» lăsăndu pe mulți din membrii sei mai reă dispuși între dinșii. Chieră dacă aceste presupuneri s’ară fi realisată, periciulu resbelului — în puntul în care esiste, gata a isbucni n’ar fi mai gravă. Este cu neputință ca ministrulă englese se nu scio ca pentru a întreține una efectivă esorbitante de 300,000 ómeni și uă flotă respectabile, regatul Italiei își impune sacrificie cari facil resbelulu cu atătîi mai apropiată și cu atătu mai fatale cu cată aceste sacrificie suntă mai considerabile. Tóte au ună termină, chiaru facultatea d’a împrumuta. Cu regele care domnesce, rege plină deotărîre, care pune triumfală unității italiane mai presusă de conservarea corónei și vieței sale, rege plină de ardere, care are despre țintă morții și voluptatea periclului, negreșita Italia nu va aștepta se sece acesta facultate d’a împrumuta. Dacă acestă pericla va isbucni va fi greșala ministrului englese, numai greșela sa, căci dacă Englitera ar fi dată exemplulă, Austria, Prusia și Rusia n’ar fi putută remane afară din congresă. Ministrul englese a renegată politica Engliterei, a deșertatu-o, a trădatu-o, respingăndu cu nesocotință propunerea Franciei. Va regreta amară acesta! Écá, forte pe scurtă înțelesură acestei însemnate epistole în care oricine póte vede apropiata isbucnire a resbelului în Italia. Hadion. Adunarea astăzi în secțiuni unite a alesă comisiunea pentru a face anchete parlementarie la Ministerie, în privința cheltuelilor cea făcută fiecare ministeriă. Cei aleși sunt: bd. Lascar Catargiu 59 voturi. G. Sturza 59. Știrbeiă 59. Colonel Adrian 57. A. G. Golescu 59. Dim. Ghica 56. Ion Ghica 54. Minoritatea a votată pentru bd. Grig. Cozadini 11 voturi, Gherman 11. Voinescu 12.1. Docan 13. Sîmboteanu 12 Prodan 10. I. Marghiloman 10. Alte voturi s’au risipită căte 1 și 2. AMINAREA ELEPTIVA. In No. viitorie vomă publica în întregulă seă procesuri verbale a ru ședinței Adunării de Vineri care, precumă diferămă și eri, a fostă forte instructivă. Astă—ne vomă mărgini într’uă scurtă dare de sémn ș’o repede aprețuire, sau mai dreptă constatare. Ședința a începută prin interpelarea d-lui Manolachi Costachi, în privința arendării magiiloră și pădurilor Statului. Domnia-sea arată c’arendările nu ce facă prin oferte sigilate, conformă reglementului financiare, ci prin strigare, sau, cumă adisă domnia-sea mai espresivu, prin „Sultan Mezat.14 Arată apoi, în facia Adunării ș’a publicului, că în Iași s’au formată asociațiuni publice cari împiedică in paguba Statului, ori ce cumpărătoriă, ori ce arendatoriă. Nimine, nu mai póte arenda nici uă moșiă, nu póte cumpăra nici uă pădure, nu póte lua nici uă întreprindere fără uă prealabile învoială cu acea asociațiune, a împărți cu densa, în marea perdere a Statului, preținsă arendii. Exemplu frapante, adaogă din Manolaki-Kostalu, este arendarea Ghermănescilor, la care sătîanii au fostă siliți a da asociațiunii de precupeți ai averii publice, trei mii galbeni. Domnu Ministru din Intru și președinte al cabinetului, respunde, totă în fada Adunării și a națiunii, că este adevărată că este acea asociațiune, ca se facă mari abuzuri, că păgubesce Statulă pănă la a treia parte. Că este adeverată că sălianii au fostă dată trei mii de galbeni companiei de jăfuire, ca domnia-sea a fostă faciă și c’a strigată în pretoriulă ministerialul, unde se făcia .,Sultanulă Mezalu44 că se numara crescinu de nu va reda compania banii sătianiioru. Mai adaoseancă, d. ministru, că Mezalulu celă Sultan, pentru moșia Ghermănesci — celă d’ăutîlă sciu cititorii nostrii că dupe reclamările publicate în acésta fuie s’a fostă anulată de către actualele ministeriă — mai adaose, »shemă, domnu ministru că veste sicuru că f aslăd.ÎL4 (aslădî Sâmbătă 30 Novembre, anulă 1863) :,sălianii vori siliți a da parale companiei'' asociațiunii de jăfuire. Se stămă acumu aci, se ținemu minte aceste dechlarări făcute în facia puterii legiuitorie de către însașî puterea esecutivă, și se mai facemu cunoscută uă altă dechiarare, făcută de către deputați ș’afirmată ș’aceaa de către puterea esecutivă, ș’apoi vomă fice căte-va cuvinte despre amîndoue aceste grave dechiarări ș’afirmări. D. Ministru de Financiă a cerută de la Adunare autoritarea se facă uă împrumută de jace milione ca se put a plăti grămada de mandate suptă care a cădutit strivită fostulă ministeriă. Domnia-sea arată că i se rosiasce facia de rușine căndă merge la ministerial de financie și că nu pute îndura acesta umilitorie stare și pentru persona sea și pentru Stată. Și d. ministru de financie avea dreptate a vorbi astufelă și fu aplaudată de Adunare. Comisiunea Adunării a simplită ca și d-sa, Adunarea Intrega a simțită iată a stufelii, căci și comisiunea și adunarea a votată, mai în unanimitate, acordarea creditului ce s’a cerută. Unulă însă din membrii comisiunii a opinată în contra, ș’acesta credemă c’a făcutu-o mai multă pentru a putea constata, în facia Adunării ș’a națiunii, uă mare desordine ș’a atrage atențiunea contribuitorilor«, a Adunării ș’a puterii executive spre a cugeta ș’a face se se curme. D. Ion Oteteleșianu, căci d-sea, a fostă acelă ce a venită la tribuna Adunării ș’a făcută cunoscută c’a găsită datorie neplătite ăncă de căndă era ministru de financie d. Platano, c’a găsită în sfîrșită mai multe alte datorie vechi nesoldate, căndă este solisă și constatată că s’a dală bani, ș’anume pentru soldarea acelor datorie. D-sea arată că umstată se póte împrumuta pentru a face lucrări d’acele cari producă, dară că la noi se facă datorie pentru lucrări neproducătorie și încă pentru lucrări ruinafere. Arată că ună omă mare astăzi i-a spusă că s’a cheltuiu, dincolo de Milcov de la patru la cinci milióne de lei pentru că soșia, d’a lungulă Dunării, care, pe căndă Dunărea este plutitorie, soșia sa este de prisosii, căcî este Dunărea, și pe căndu Dunărea este înghiățată, este cru de prisosii fiindă c’atunci comercială este curmată; și pe lăng’acestea soșiaoa este necontenită ruinată de apele dunării. Mai arată încă că statulă are a priimi de la arendatori sume mari, că nu le încăsuesce și se împrumută pentru a plăti datoriele sale. Contractele sunt ă, chiare, dise d. Oteteleșianu. Ele îndatoreză pe arendat de a plăti, și dacă elă are vr’o pretențiune cu Statulă se și-o caute prin canalulă judecătorescu. Dreptulu dară îlă are Statuia, stipulată prin contracte și consacrată prin lege, mijlocele le are, căci p’acele moșie suntă producte d’ajunsu spre a despăgubi pe Stată, mai cu semn căndă nu se lasă a se grămădi datoria. D-nu Oteteleșianu dise încă c’aceste datorie mergă pănă la sume de care s’a speriată. ..Amă „vei jurii dise căți-va dintre d. deputați „cari datorescă bani Statului și nu-i „daă, nu scă dacă ei suntă din monstruosa cu alițiune, sau din apținuți; „lasă a o vede acesta diaristica uîtăn„duse în palatură de cristală, precum ă „și suma și de căndă este datoriă fia „care, că susțin că ce amă disă este „adeverulu.44 D. Sleege, ministru de financie, dice îndată. „Din nenorocire suntă și„lilă a constata adeverulă celoră dise ,,de către onorabilele preopiniite.44 (Aplause mari în Adunare și ’n tribuna publică), „aveimu 108 milióne 675, „mii lei a lua, sumă fabulosa ș’acărora încăsuire, pentru unele este fórte problematică.44 Și dup’acésta dechlarare oficiale a miniștriloru, cățî-va deputați, și mai cu semn domnii Cozadini și Boerescu, începă a ataca diariulu Homănulu, adice că este fara unei asociațiuni, eru nu a unui individă, că direptorele seu este plătit și prin urmare, penasea este vendetă, nerușinată, și care altele. Se lăsămă însă d’uă camă-fată și pe d. Boerescu care, acumă ca și cândă era ministru se silesce a lovi libertatea Presei; se lăsămă și pe onorabilele d. Cozadini care voiesce ca toți se serve fără plată, și care negreșită ca prefectă nu ié nici unu remunerabă, și se renimă la cestiune. Are se ia Statură bani de la arendatori? Domnu ministru o afirmă. Comisiunea Adunării a căutată registrele ministeriului și a scosu dupe densele urmatoaiele cifre și nume. Leî. Par. Castroian . . . 10,111 - Elanu. Pentru ce dată onorabilele d. Cosadini reclamă cu atăta vigore, și mai cu semn pentru ce reclamă contra diaristicei, care n’a pomenită nici ună nume, care n’a făcută ăncă decătă a-î da ocasiune spre a deminți calomniele, și nu reclamă contra ministrului și contra registrelor sele ? D.Kozadini zice că are se ie de la Stată uă sumă mai mare decâtă ce datoresc, se pote îndoai că asta este. Nimini nu Dară de ce reclamă contra diaristicei și nu contra ministrului care să trece datoriă și tace ce are se ie dumnelui? De ce nu reclamă contra legii care cere că cele care datoresce se plătescă, sau se depue banii și se ceru prin justiția ce aie se ie? Se trecemă însă și peste acestea și se chemă căteva cuvinte asupra cessiunii care primeau peste tote celelalte. Primul- ministru afirmă că jăfuirea Statului a devenită ună comercial că este oă campaniă de jăfuitori. Și d. Ministru mai dice că astăzi chiaru acea compania va funcționa. Și d. Primă ministru nu găsesce mijlocă a da acea compania în judecată? Nu găsesce mijlocă d’a o lovi, ș’a scăpa țara din uci datoria iei domnire ? Dară atunci mai suntemă noi nimeni, mai suntemu uă societate? D. Ministru de financie afirmă că tóte cele dise de d. Otetelișană sunt adeverate, și nu pune în lucrare tóte mijlócele ce-i dă legea spre a încălui îndată banii Statului? Dară atunci suntemă noiuă societate, saă vă turmă de oi pe care ori cine va voi întru n’are de cătă a deveni lupă ș’a ne manca? Acesta este în scurtă învățămîntulă ce putemă, ce avemii datoriă se culegemu din ședința de omi. Cugete națiunea asupra acestui mare puntă, și vomă reveni asupra lui, mai cu stimă dupe ce Adunarea va numi uă comisiune de cercetare parlamentariă. C. A. R. Corespondințiă particulară a ROMĂNULUI Paris, 1 Decembre. Cuvintele pronunțiate de Imperatura Napoleone, la deschiderea corpurilor legiuitorie ale Franciei, cum și acele cuprinse in nota d-lui Drouyn de Lhuys, privitoriu la Congresă, aă mișcată fórte multă, nuijică pe Români, — din nefericire n’o potă fice, — dară pe amicii Romăniloru, p’aceia cami de dóue deci de ani, daă necontenită timpulă loră, luciură loră, iubirea loră României, fără a primi nimice în schimbă, nici măcară uă adresă de mulțămire, far’a avè ceă pucină satisfacerea d’a vede ca lucrările loră su produsă ceva, că la vocea loră ș’a aceloră cari in țerâ susțină aceleașî principii ca și dânșii, aceaași ideiă, simplulu datoriei, consciința naționale se destoiptă între Români. Ei n’au acestă satisfacere, căci Românii au uitată de multă datoriele loru, precumă și-am uitată și drepturile. In facia astei scăderi, nu remăne dară amiciloră patriei nóstre, de cătă a ne plânge, și cu tóte acestea ei, străinii, nu perdu curagiule, ei speră încă, ei se pregătescu a aduce noue serviție României, a i da încă uă mână de ajutoriu. — Meritămă noi cre aste atențiunî, așiu pute fice aste sacrificie, ce ne facă acei ce nu ne datorescă nimicu și cărora noi le datorimă deja atâté? — Conșciința flăcârea Română va respunde și fruntea lui se va roși, dacă mai este pucină sânge în vinele sele. „Națiunea Română, nu respunde „la speranțiele ce pusese Europa în„trînsa, anarhia domnesce la Dunăre.“ Iată cuvintele durerose, cităotărîrea de morte, ce aăresunată ca ună clopotă funebru de pe înălțimea tribunei, corpuriloră legiuitorie, pronunțată de guvernul francese, de acela a care a contribuită mai multă la reconstituirea națiunii romăne, etă fulgerulă aruncată din cabinetul Imperatului Napoleone, asupra capului României. Cu durerea sfășie inima mea, și rușinea acopere facia mea, căndă vodă pe amicii României plecăndu-și capulă înaintea acestei sentinție dureróse pe care amă meritatu-o. O! da, amă meritatu-o. Se căutămă a scăpa națiunea înaintea Europei, înaintea lumii, dară între noi caută se mărturimă adeverulă. Da, amu meritată acestă condamnare ; căci uă națiune care se lasă ucide, care se lasă despuia de dreptile rele, care se lasă, conduce la peste d’uă putere esecutivă incapabile scărbă intenționată, nu mentă de câtă disprețulă, oramă se <Jică scărba, celorö-1alte națiuni. Acestă dispreță, acestă scârbă amunclută a ne o atrage prin conduita nostra, ș’astă-ți căndă ea se esprime prin vocea guvernului francesc, nu ne remăne de cătu a pleca capulă spre a fi tăiată, seă a lă rădica și, ațintăndă în faclă p’acei ce ne-aă dusă și ne ducă pe calea peirii, se le țficemă: pîn'acii — Pîn’aci! căci mă pasă mai ’nainte este pră Cosadini.............. 26,476 - 1 Munții Neamțu. — — 39,469 - 20 Altă moșie unde este contestamnnt. —. — 31,893-30 Gleveneștiî. — — 15,986 - 10 Cișmelele. — — 32,539 - 20 Stolnieeni. Panait Casimir. 145,354 - 31 par. 15,088 - 30 Cetățuia. 14,442 - 30 Păcureni. 19,687 - 20 Osoifi. 20,884 - 20 Șerbănesci. 5,890 - 20 Giurgeni. Cogălniceanu . N. Catargiu , N. Dokan . Iorgu Holban. N. Millo . . Castroian Bastaki . 87,193 - 10 par. 35,689 - 20 Sberosa. 35,311 - 20 Vitrișcika. 25,357 - 20 Șipotele. 17,057 - Măcărescu. 42,414- 20 par. 17,482 - 20. 47,250 58,590 - 12,883 iTbT“'.1,027,154 - 968,921 -Căluși Iapa. Crăceani. Nicu Cantacuzino 184,702 Iancovescu. 25.000 -22.500 -47.500 -Timșescu. Milonesci. Vaido-eT.