Romănulŭ, decembrie 1863 (Anul 7)

1863-12-01

DUMINECA. ANTJXÜ VIT vOI ESC­JE ȘT VEI ETITE.ROHANULU. Va eși în lele «lilele afară de Lunia și a dona­<]i după Serbătoria. Abonarea pentru Bucure3cî pe anu ... 128 Ici Șu­se I­ane.......... ................................... 64 — tYei lane........................................... 32 — Po lună....................................................... H — Unu csemplariu........................................ 24 par i­nsciinfările linia de 30 litere................. 1 lefi 1­1 cru­unl și reclam ■ linia.................... 3 le! PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARII ----­fAl.RTI01.1)1.® TRAMINE ȘI OT PUBLICATE SE VORU REDEI, Directoriulă­­ Jianului.­ C. A. Rosetti. — Gerante respunzjetoriu: Anghelo Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vor­ adresa la Administratoriulü­pariului Gr. Seruri­e, Pas. Română No. 48. 1 DECEMBRE 1863. ANULŰ VII. LUMIMEZA­TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districte pe ani.......162 lei Șése lune................... 76 — Trei lune.................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se facu în districte la corespondenții $ia­­­nului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’anoienno comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștali și 1 la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fior in TIj arginta va­luta austriacă REVISTA POLITICA. BurunEsci ”/„ st Scirile d­in Italia ne arăta uă mare­a activitate în­armare, cea­a ce nu póte fi de cátü pregătiri pentru unii resbelli íórțe apropiații. Atătîi guvernul« prin miciulacele sale întinse, înlesnite de noule împrumuturi, cât și și eroului de la Marsala, generaliulu Garibaldi, prin influința și autoritatea cuvinteloru sale, lucreza do­uă potrivă pentru a pune Italia, în posițiune de a începe și a susține cu succesu resbelul, care se prevede și s’afirm­ă diariele străine.­­ Afară de Wanderer, care anunță acestu resbelu, dupe cumfi se pate vede în seriile publicate mai la vale. India m­ulii francese La Presse, de la 5 Noem­­­bre, este uă fórte însemnată epistolă către lordulu Russell de d. Emile de Girardin care la 6 Noembre, a fostă invitații de Imperalulu la Compiegne. Eminintele publicistă combate re­­fusulă ministrului englese de a lua parte la Congresulu propusă de împe­­ratură Napoleone, și arelă lase conse­cințele vătemătorie ce pute ave acestui refulă pentru pacea Europei. Guver­­­­­nulă francese a invitată pe guvernulă britanică, guvernă de liberă desbatere, de liberă cercetare a face în afară ce face în întru, a face cu Europa repre­­sintativă ce face cu oposițiunea parlamen­­tariă ; un­ a invitată a desbate cee­a ce este în cestiune. Engliteza a refuzată de a desbate, a refuzată de a cerceta , îm­preună cu tóte puterile Europei, cum­ă ar­ putea se fie deslegate prin pace cestiunile născute din resbek­i. Majo­­ritatea Congresului ar fi avută două pu­teri: puterea morale și puterea mate­riale. Acesta ar fi venită în ajutorulă­celei d’ăntesă în împrejurarea nepro­babile căndă cea d’ăntesă n’ar fi fostă singură d’ajunsu. Dară, în acestă limpă în rare libertatea desbaterii, dacă nu esiste de cată pe jumătate între guver­ne și popore, exista însé deplina între State, este óre de presupusă că mino­ritatea s’ar fi încercată d’a resiste prin arme olăririlor­ majorității? Nu. Minis­­trul­ englese declară că congresulă s’ar fi despărțit» lăsăndu pe mulți din mem­brii sei mai reă dispuși între dinșii. Chieră dacă aceste presupuneri s’ară fi realisată, periciulu resbelului — în puntul în care esiste, gata a isbucni n’ar fi mai­­ gravă. Este cu neputință ca ministrulă englese se nu scio ca pentru a între­ține una efectivă esorbitante de 300,000 ómeni și uă flotă respectabile, regatul­ Italiei își impune sacrificie cari facil res­­belulu cu atătîi mai apropiată și cu atătu mai fatale cu cată aceste sacrificie suntă mai considerabile. Tóte au ună ter­mină, chiaru facultatea d’a împrumuta. Cu regele care domnesce, rege plină de­otărîre, care pune triumfală unității italiane mai presusă de conservarea co­rónei și vieței sale, rege plină de ar­­dere, care are despre țintă morții și vo­luptatea periclului, negreșita Italia nu va aștepta se sece acesta facultate d’a împrumuta. Dacă acestă pericla va is­bucni va fi greșala ministrului englese, numai greșela sa, căci dacă Englitera ar fi dată exemplulă, Austria, Prusia și Rusia n’ar fi putută remane afară din congresă. Ministrul­ englese a re­negată politica Engliterei, a deșerta­­tu-o, a trădatu-o, respingăndu cu ne­socotință propunerea Franciei.­­ Va regreta amară acesta! Écá, forte pe scurtă înțelesură a­­cestei însemnate epistole în care ori­cine póte vede apropiata isbucnire a resbelului în Italia. Hadion. Adunarea astă­zi în secțiuni unite a alesă comisiunea pentru a face an­chete parlementarie la Ministerie, în privința cheltuelilor­ ce­a făcută fie­care ministeriă. Cei aleși sunt: bd. Lascar Catargiu 59 voturi. G. Sturza 59. Știrbeiă 59. Colonel Adrian 57. A. G. Golescu 59. Dim. Ghica 56. Ion Ghica 54. Minoritatea a votată pentru bd. Grig. Cozadini 11 voturi, Gherman 11. Voinescu 12.1. Docan 13. Sîmboteanu 12 Prodan 10. I. Marghiloman 10. Alte voturi s’au risipită căte 1 și 2. A­MINAREA ELEPTI­VA. In No. viitorie vomă publica în în­­tregulă seă procesuri verbale a ru șe­dinței Adunării de Vineri care, precumă diferămă și eri, a fostă forte instruc­­tivă. Astă—ne vomă mărgini într’uă scurtă dare de sémn ș’o repede apre­­țuire, sau mai dreptă constatare. Ședința a începută prin interpela­rea d-lui Manolachi Costachi, în pri­vința arendării magiiloră și pădurilor­ Statului. Domnia-sea arată c’arendările nu ce facă prin oferte sigilate, con­formă reglementului financiare, ci prin strigare, sau­, cumă a­disă domnia-sea mai espresivu, prin „Sultan Mezat.14 Arată apoi, în facia Adunării ș’a pu­blicului, că în Iași s’au formată asocia­­țiuni pub­lice cari împiedică in paguba Statului, ori ce cumpărătoriă, ori ce arendatoriă. Nimine, nu mai póte a­­renda nici uă moșiă, nu póte cumpăra nici uă pădure, nu póte lua nici uă în­treprindere fără uă prealabile învoială cu acea asociațiune, a împărți cu den­sa, în marea perdere a Statului, pre­­ținsă arendii. Exemplu frapante, adaogă d­in Manolaki-Kostalu, este arendarea Ghermănescilor­, la care sătîanii au fostă siliți a da asociațiunii de precu­peți ai averii publice, trei mii galbeni. Domnu Ministru din Intru și pre­ședinte al­ cabinetului, respunde, totă în fad­a Adunării și a națiunii, că este adevărată că este acea asociațiune, ca se facă mari abuzuri, că păgubesce Statulă pănă la a treia parte. Că este adeverată că sălianii au fostă dată trei mii de galbeni companiei de jăfuire, ca domnia-sea a fostă faciă și c’a stri­gată în pretoriulă ministerialul, unde se făcia .,Sultanulă Mezalu­44 că se nu­mara crescinu de nu va reda compa­nia banii sătianiioru. Mai adaose­ancă, d. ministru, că Mezalulu celă Sultan, pentru moșia Ghermănesci —­ celă d’ău­­tîlă sciu cititorii nostrii că dupe recla­mările publicate în acésta fuie s’a fostă anulată de către actualele ministeriă — mai adaose, »sh­emă, domnu ministru că veste sicuru că f aslăd.ÎL4 (aslă­dî Sâmbătă 30 Novembre, anulă 1863) :,sălianii vor­­i siliți a da parale compa­niei­'' asociațiunii de jăfuire. Se stămă acum­u aci, se ținemu minte aceste dechlarări făcute în facia puterii legiuitorie de către însa­șî pu­terea esecutivă, și se mai facemu cu­noscută uă altă dechiarare, făcută de către deputați ș’afirmată ș’acea­a de către puterea esecutivă, ș’apoi vomă­­ fice căte-va cuvinte despre amîndoue aceste grave dechiarări ș’afirmări. D. Ministru de Financiă a cerută de la Adunare autoritarea se facă u­ă împrumută de­­ jace milione ca se put a plăti grămada de mandate suptă care a cădutit strivită fostulă ministeriă. Domnia-sea arată că i se rosiasce fa­cia de rușine căndă merge la m­iniste­­rial­ de financie și că nu pute îndura acesta um­ilitorie stare și pentru persona sea și pentru Stată. Și d. ministru de fi­­nancie avea dreptate a vorbi astu­felă și fu aplaudată de Adunare. Comisiunea Adunării a simplită ca și d-sa, Aduna­rea Intrega a simțită iată a stufelii, căci și comisiunea și adunarea a votată, mai în unanimitate, acordarea creditului ce s’a cerută. Unulă însă din membrii co­­misiunii a opinată în contra, ș’acesta credem­ă c’a făcutu-o mai multă pentru­­ a putea constata, în facia Adunării ș’a­­ națiunii, uă mare desordine ș’a atrage atențiunea contribuitorilor«, a Adună­rii ș’a puterii executive spre a cuge­ta ș’a face se se curme. D. Ion Oteteleșianu, căci d-sea, a fostă acelă ce a venită la tribuna Adunării ș’a făcută cunoscută c’a gă­sită datorie neplătite ăncă de căndă era ministru de financie d. Platano, c’a găsită în sfîrșită mai multe alte datorie vechi ne­soldate, căndă este solisă și constatată că s’a dală bani, ș’anume pentru soldarea acelor­ dato­rie. D-sea arată că um­­stată se póte împrumuta pentru a face lucrări d’a­­cele cari producă, dară că la noi se facă datorie pentru lucrări neproducă­­torie și încă pentru lucrări ruinafere. Arată că ună omă mare astă­zi i-a spusă că s’a cheltui­u, dincolo de Mil­­cov de la patru la cinci milióne de lei pentru că soșia, d’a lungulă Dunării, care, pe căndă Dunărea este plutito­­rie, soșia sa este de prisosii, căcî este Dunărea, și pe căndu Dunărea este în­­ghiățată, este cru de prisosii fiindă c’a­­tunci comercială este curmată; și pe lăng’acestea soșiaoa este necontenită ruinată de apele dunării. Mai arată în­că că statulă are a priimi de la aren­datori sume mari, că nu le încăsues­­ce și se împrumută pentru a plăti da­­toriele sale. Contractele sunt ă, chiare, dise d. Oteteleșianu. Ele îndatoreză pe arendat d­e a plăti, și dacă elă are vr’o pretențiune cu Statulă se și-o ca­ute prin canalulă judecătorescu. Drep­­tulu dară îlă are Statuia, stipulată prin contracte și consacrată prin lege, m­ij­­locele le are, căci p’acele moșie suntă producte d’ajunsu spre a despăgubi pe Stată, mai cu semn căndă nu se lasă a se grămădi datoria. D-nu Oteteleșianu dise încă c’aceste datorie mergă pănă la sume de care s’a speriată. ..Amă „vei jurii dise căți-va dintre d. deputați „cari datorescă bani Statului și nu-i „daă, nu sc­ă dacă ei suntă din mon­­­struosa cu alițiune, sau din apținuți; „lasă a o vede acesta diaristica uîtăn­­„du­se în palatură de cristală, precum ă „și suma și de căndă este datoriă fia „care, că susțin că ce amă disă este „adeverulu.44 D. Sleege, ministru de financie, dice îndată. „Din nenorocire suntă și­­„lilă a constata adeverulă celoră dise ,,de către onorabilele preopiniite.44 (Aplause mari în Adunare și ’n tribu­na publică), „aveimu 108 milióne 675, „mii lei a lua, sumă fabulosa ș’acă­­­rora încăsuire, pentru unele este fór­­­te problematică.44 Și dup’acésta dechlarare oficiale a miniștriloru, cățî-va deputați, și mai cu semn domnii Cozadini și Boerescu, începă a ataca diariulu Homănulu, a­dice că este fara unei asociațiuni, eru nu a unui individă, că direptorele seu este plătit și prin urmare, pena­sea este ven­detă, nerușinată, și care altele. Se lă­­sămă însă d’uă camă-fată și pe d. Boe­rescu care, acumă ca și cândă era mi­nistru se silesce a lovi libertatea Pre­sei; se lăsămă și pe onorabilele d. Co­zadini care voiesce ca toți se serve fără plată, și care negreșită ca pre­­fectă nu ié nici unu remunerab­ă, și se renimă la cestiune. Are se ia Statură bani de la aren­­datori? Domnu ministru o afirmă. Co­misiunea Adunării a căutată registrele ministeriului și a scosu dupe densele urmatoaiele cifre și nume. Leî. Par. Castroian . . . 10,111 - Elanu. Pentru ce dată onorabilele d. Co­sadini reclamă cu atăta vigore, și mai cu semn pentru ce reclamă contra dia­­risticei, care n’a pomenită nici ună nume, care n’a făcută ăncă decătă a-î da ocasiune spre a deminți calomniele, și nu reclamă contra ministrului și con­tra registrelor­ sele ? D.Kozadini­­ zice că are se ie de la Stată uă sumă mai mare de­câtă ce datores­­c, se pote îndoai că asta este. Nimini nu Dară de ce reclamă contra diaristicei și nu con­tra ministrului care să trece datoriă și tace ce are se ie dumnelui? De ce nu reclamă contra legii care cere că cele care datoresce se plătescă, sau se de­­pue banii și se ceru prin justiția ce ai­e se ie? Se trecemă însă și peste acestea și se­­ ch­emă căte­va cuvinte asupra cessiunii care primeau peste tote cele­lalte. Primul- ministru afirmă că jăfui­­rea Statului a devenită ună comercial că este oă campaniă de jăfuitori. Și d. Ministru mai dice că astă­zi chiaru acea compania va funcționa. Și d. Primă ministru nu găsesce mijlocă a da acea compania în judecată? Nu gă­sesce mijlocă d’a o lovi, ș’a scăpa ța­­ra din uci datoria iei domnire ? Dară atunci mai suntemă noi nimeni, mai sun­­temu uă societate? D. Ministru de financie afirmă că tóte cele dise de d. Otetelișană sunt­ adeverate, și nu pune în lucrare tóte mijlócele ce-i dă legea spre a încă­­lui îndată banii Statului? Dară atunci suntemă noi­uă societate, saă vă tur­mă de oi pe care ori cine va voi întru n’are de cătă a deveni lupă ș’a ne manca? Acesta este în scurtă învățămîn­­tulă ce putemă, ce avemii datoriă se culegemu din ședința de omi. Cugete națiunea asupra acestui mare puntă, și vomă reveni asupra lui, mai cu stimă dupe ce Adunarea va numi uă comi­­siune de cercetare parlamentariă. C. A. R. Corespondințiă particulară a ROMĂNULUI Paris, 1 Decembre. Cuvintele pronunțiate de Im­pera­­tura Napoleone, la deschiderea corpu­­rilor­ legiuitorie ale Franciei, cum­ și acele cuprinse in nota d-lui Drouyn de Lhuys, privitoriu la Congresă, aă mișcată fórte multă, nu­ijică pe Ro­mâni, — din nefericire n’o potă­­ fice, — dară pe amicii Romăniloru, p’acei­a cami de dóue d­eci de ani, daă necon­tenită timpulă loră, luciură loră, iu­birea loră României, fără a primi nimice în schimbă, nici măcară uă adresă de mulțămire, far’a avè ce­ă pucină sa­tisfacerea d’a vede ca lucrările loră su produsă ceva, că la vocea loră ș’a aceloră cari in țerâ susțină ace­­lea­șî principii ca și dânșii, acea­ași ideiă, simplulu datoriei, consciința na­ționale se destoiptă între Români. Ei n’au acestă satisfacere, căci Românii au uitată de multă datoriele loru,­­ precumă și-am uitată și drepturile. In facia astei scăderi, nu remăne dară a­­miciloră patriei nóstre, de cătă a ne plânge, și cu tóte acestea ei, străinii, nu perdu curagiule, ei speră încă, ei se pregătescu a aduce noue serviție României, a i da încă uă mână de ajutoriu. — Meritămă noi cre aste a­­tențiunî, așiu pute­­ fice aste sacrificie, ce ne facă acei ce nu ne datorescă nimicu și cărora noi le datorimă deja atâté? — Conșciința flă­cârea Română va respunde și fruntea lui se va roși, dacă mai este pucină sânge în vine­le sele. „Națiunea Română, nu respunde „la speranțiele ce pusese Europa în­­„trînsa, anarh­ia domnesce la Dunăre.“ Iată cuvintele durerose, cită­otărîrea de morte, ce aă­resunată ca ună clo­­potă funebru de pe înălțimea tribunei, corpuriloră legiuitorie, pronunțată de guvernul­ francese, de acela a care a contribuită mai multă la reconstituirea națiunii romăne, etă fulgerulă arun­cată din cabinetul­ Imperatului Na­poleone, asupra capului României. Cu durerea sfășie inima mea, și rușinea acopere facia mea, căndă vodă pe amicii României plecăndu-și ca­­pulă înaintea acestei sentinție dureró­se pe care amă meritatu-o. O! da, amă meritatu-o. Se căutăm­ă a scăpa națiunea înaintea Europei, înaintea lumii, dară între noi caută se mărturimă adeve­rulă. Da, amu meritată acestă con­damnare ; căci uă națiune care se lasă ucide, care se lasă despuia de drep­­tile rele, care se lasă, conduce la pes­­te d’uă putere esecutivă incapabile scă­rbă intenționată, nu mentă de câtă disprețulă, oramă se <Jică scărba, ce­­lorö-1­alte națiuni. Acestă dispreță, a­­­­cestă scârbă amu­nclută a ne o atra­­ge prin conduita nostra, ș’astă-ț­i căndă ea se esprime prin vocea guvernului francesc, nu ne remăne de cătu a pleca capulă spre a fi tăiată, seă a­ lă rădica și, ațintăndă în faclă p’acei ce ne-aă dusă și ne ducă pe calea pei­­rii, se le țficemă: pîn'acii — Pîn’aci! căci m­ă pasă mai ’nainte este pră­ Cosadini.............. 26,476 - 1 Munții Neamțu. — — 39,469 - 20 Altă moșie unde este contestam­nnt. —. — 31,893-30 Gleveneștiî. — — 15,986 - 10 Cișmelele. — — 32,539 - 20 Stolnieeni. Panait Casimir. 145,354 - 31 par. 15,088 - 30 Cetățuia. 14,442 - 30 Păcureni. 19,687 - 20 Osoifi. 20,884 - 20 Șerbănesci­. 5,890 - 20 Giurgeni. Cogălniceanu . N. Catargiu , N. Dokan . Iorgu Holban. N. Millo . . Castroian Bastaki . 87,193 - 10 par. 35,689 - 20 Sberosa. 35,311 - 20 Vitrișcika. 25,357 - 20 Șipotele. 17,057 - Măcărescu­. 42,414- 20 par. 17,482 - 20. 47,250 58,590 - 12,883 iTbT“'.­­­1,027,154 - 968,921 -Căluși Iapa. Crăceani. Nicu Cantacuzino 184,702 Iancovescu. 25.000 -22.500 -47.500 -Tim­șescu. Milonesci. Vaido-eT.

Next