Romanulu, februarie 1864 (Anul 8)

1864-02-01

AJSULÜ ALÜ OPTULEA. VOIESCE ȘI VEI PUTÉ. Capit. — Distr. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe o lună — „ 11 — — Unii exemplarii 24. par: A DM US 1ST RAȚIUNE A PAS AG IULÜ IlüMÄNU No. 48. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria ,, fior. 10 v. a.ROHAHULU Redacțiunea, Strada Fortunei (Caimata) No. 15. — Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Gerante respungetoriu ANGHELU IONESCU. SAMBATA, 1 FEVRUARIU 1864. Abonamentulu în Bucuresci, Pasagiu Romănfi No. 48.. în districte la Corespondințiî Șiarului și prin Poștă._La Paris, la D. Ilategrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5._ Administratorele farului D. Gr. Sernmie, V •» , anunci deile, linia de 30 litere — i _ ]est Inserțiuni și reclame, linia 3 _ REISTA POLITICA. BUCURESfiiii sí.,Cu durere avemu a anunța că topirea troianeloru de uduă și ghinduri măresce din oră în oră apele Dunării, și că Viena, Pesta și tote orașele și satele de pe marginele acestui uriaș fărmă sunt amenințate de vinecăciune. Compania vaporelor de la Severin este amenințată de pagube peste ună milionă, și multe șlepuri încărcate cu grăne sunt în periplu. Guvernul nostru arată ordinile cele mai grabnice și mai inteligințl; mărfurile se scotă din șlepuri și locurile amenințate, înse cu mari greutăți, și periclulă este seriosu și mare. Cu acestă ocasiune nu ne putemu opri de a nu vorbi de starea deplorabile a stradelor și a iluminării Bucuresciloru. Este ceva care nu s’a mai vedutu; nici ufi dată oiașiului’a fostă ----- /n /I /îmiTÎ n niun mil M li !• ! 11 111 • flclfi IIți IU ai IU UVDOV1IDNIC IMJIU^UJIVUȘ ww «« adeverată barbariă. Omenii nu potă umbla pe fosă fără periclu de a’și fringe piciorele prin gropi sau de a merge prin bălți de apă și de noroiă; trăsurele nu poții circula fără temere de a se resturna și de a se rupe, și vai de nefericiții cari surită în ele, săltați, scuturați și struncinați pe toată secunda. Acesta nu mai samănă orașii, nu mai semănă strade, și căndă vede cineva tóte acestea, nu pote zice că într’ună asemenea orașiă de gropi, de bălți și nordă esistenă municipalitate, esistență guvernă. Mai adăugiți încă, în acastă barbară și primejdiósa stare a gtradeloră, lipsa de iluminare, căci, agtă_*«iii precumă este de cătă-va timpă și mai cu semn ac^ur,n*. Putemü PTM bine dice că iluminarea nu £?este în orașiă. Iluminare este cea ce se vede pe stradele principale unde felinarele n’arunca de câtă uă forte slabă lumină care nu face de câtă se anunțe că acolo póte se fia una felinariă ? Iluminare este cea a ce mai cu semn se vede pe stradele din cuartierile mai departe unde cu mare greutate se zăresce în felinarie un punt luminos care și acela dispare dela unu spre-zece ore înainte? Nu se întrebuințază pate într’adinsu acestă mijlocu ca uă mustrare de cugetă pentru starea deplorabile a orașiului ca se nu mai avemă și noptea neplăcerea de a vedea grozăviile ce cu atâta nemulțumire le vedemă tatăl liun? Și cu tóte acestea, dacă nu ne înșelăndă, este uă municipalitate în Bucuresci, este unu consiliu municipale compusă de mai mulți membri, și ni se pare că una din datoriele principale ale acestui onorabile consiliu este îngrijirea orașiului. Dacă acestă consiliu esiste, nu este nimică mai dreptă și mai firescă decâtă a întreba, cănd vedemă orașiul ă atăta de părăsită, ce face acestă consiliă, cu ce se ocupă, ce lucrdză, cari suntă îngrijirile ce are pentru orașiă? Starea orașiului ne respunde ce este consiliulu municipale. Publiculă în se cunosce de multă ce este acestă consiliă, fiindă că scie cuină a fostă alesă, cu intervenirea policiei, cu urna impeticatâ și spartă în fundă, cu arbitrariură celă mai scandalosă în citirea și înscrierea voturilor, anulăndu-se ună mare numeră de bilete pe care nu era scrise numele voite de guvernă. Amu făcută cunoscuția d. primă ministru actuale tóte aceste abuzuri, despre care domnia sa a putută prea bine a se convinge, și cu tóte acestea n’a făcută nimică, n’a dată cea mai mică atențiune protestărilor deputaților de suburbii, urmăndă în privința municipalității din Bucureșci calea trasă de predecesorele seu d. N. Crețulescu. Acastă nepăsare a d. Cogâlnicianu pentru abuzurile atătu de mari petrecute cu alegerea consiliului municipale devine și mai ne înțelesă, devine și mai culpabile, căndă scimă cea a cea făcută cu municipalitatea din Iași pentru c’a fostă alesă pe ranguri, și căndă vedemă că n’a luată și nu ie nici uă mesură contra consiliului municipale din Bucuresci l’a cărui alegere a domnită celă mai mare arbitrană. Ne pare forte r că că prin asemenea fapte de primă-ministru ne face a crede că domnia se a nu înțelege a oserva legile și a da statisfacere dreptelor protestări ale publicului capitalii de casă tolerăndă și încuviințăndă violarea legilor, arbitrariură și scandalulă urmată la alegerea acestui consiliulă luptă ministerială trecută. Fiindu-cu vorbimu de Muncipalitate, atragemă atențiunea cititoriloru asupra respunsului ce publicămă mai departe din partea unui deputată de suburbiă la cuvintele prin care d. Cogălnicaau a acuzată în Adunare pe deputații de suburbie că în locă se vote de venituri Municipalității s’aă apucată se facă uă lege pentru garda naționale. Publiculu va vedea care este adeverulă. Consiliulu municipale nu voia se convóce pe deputații de suburbie și numai dă pe stăruința acestora, au fostă convocați prin intervenirea ministeriului. Deputații au declarată că voră vota venituri, înse aă fostă în față dreptulu a cere de la ministeriu se le întărască unu regulamentă de controlă pentru buna întrebuințare a acestoru venituri, pentru că consiliulă municipale, fără a da la nimeni socotală, a întrebuințată veniturile orașiului contra legii, precumă a voită. Ministerială a refuzată acestă cerere și mărturisimă că nu înțelegemă ce cuvinte au putută îndemna pe d. ministru a refuza, deputațiloră orașială dreptulă de a controla veniturile noue cari se voră crea famipalității, mai cu sumă căndă faptele dovedescă că veniturile astăzi în ființă ’ au fostă arătu de reă întrebuințate. Asemenea pentru ceea ce privesce garda naționale, de ministru a exageratu, fără a se gîndi că faptele se voră areta așa cumă suntă, și dovedindu-se că d-sa a exageratu și aceste nu este nici de cumă bine pentru uă ministru, deputații n’au votată garda naționale, ci uă gardă de nópte care ar costa 200 mii lei pe cândă cea actuale costă 500 mii lei, fără a respunde la serviciulu pentru care a fostă înființată, căci nemulțiămirile orașiului sunt fórte mari, din causa spargerilor și hoțieloru cari se facă. Acesta este adeverulă și cu tóte acestea, d, prim- ministru, dupe a remasa și remâne nepăsătoriă pentru interesele orașiului lovite de consiliulu municipale apoi atacă în Adunare și pe deputații de suburbie. Acesta va sedică administrațiune cu domnia legiloră și respectă pentru opiniunea publică. Din străinătate seriile cele mai însemnate le publicămă la vale și atragemă atențiunea asupra desbaterilor urmate în Parlamentul englese pe cari diariele victorieni le vor aduce mai pe largă. Aceste desbateri aă trebuită se fiă forte aprinse, de pe pucinulű ce ne spune scriea telegrafică despre cuvintele lordului Derby și domnului d’Israeli. Diabtulă Eumpa din Francfortă, vorbindă despre cele din urmă pasuri ale Englitezei la Viena și la Berlin, afirmă că torpulă Russell a stăruită forte mult a cunosce adevăratulă obiectă ală politicei austro-ruse; că a voită a sei într’ună curentă, dacă înpasiunea Sleswgului avea de scopă a constrânge Danemarca se îndeplinască îndatoririle ce Prussia și Austria îi împută c’a călcată, in acestă casă, politica Prusiei și Austriei arătinde indirectă la aperarea, la confirmarea convențiunilor de la 1852, a căroră validitate o menține Englitera. Dară, după Europa, D. de Rechberg și d. de Bismarck ară fi respunsu că nu puteaă promite, în numele Austriei și Prusiei, de se pute opri lasă campania forte costuleriá în favorea protocalelor din Londra, pe cari Germania le respinge și le condamnă. Radu Ionescu In ședința adunării de astăzi, Vineri, Ministrul de financie a înfăcișiază socotelile pe anul 1860, și a cerută ca comisiunea socotelilor ă se dea adunării unu raportă în ce stare suntă socotelile presintate, căci se scie că cele dupe anulă 1859 suntă numai fragmente din cari unele necercetate de controlă și prin urmare devine învederată că comisiunea nuu pute face nici un lucrurare. D. A. Teohari a făcută d-lui ministru de cultouă interpelare prin care arată că mai mulți călugări au fost siliți, și siliți noptea chiar a pleca îndată la monastirile ce administră. D. ministru din întru a răspunsă că are autoritate asupra funcționariloru sei de a-i destitui să a-i trimite la posturile lor, și că unii din cei porniți la monastire intrigau pe aci în privința călindarului și ’n alte privințe. Adunarea a trecută la ordinea dilei. Adunarea în ședința de achi a luat apoi în desbatere proiectu de lege pentru urmare care s’a și sfîrșită, până la capitolulă unde intră amendamêntul gardei naționale. Luându-se în desbatere acelă proieptu s’a deschisă deshadbre asupra censului, D. Georghe Ghica a susținută ună censă mare, și dd. C. A. Rosetti și Văsescu aă lŭ să că «’ai. Voi nici unulă dară că pentru ca se tracă acastă instituțiune, priimesce celă mai susă censulă regulamentului organicu pentru alegătorii municipalitaților, adică 300 lei efiină pertru Bucuresci și Iași. S’a votată însemnă amendamentă care pune proprietate de 5000 lei sâă chiria de 500 lei. Desbaterea legii va urma, și se va sfîrși credemă, în ședința de mărie Sâmbătă. CITIMU IN MONITORIULU DE JOUL Serviciul Telegrafierei. Liniele telegrafice spre Ploiești și Găești, fiind întrerupte din causa vijilior de Marți noptea, depeșele se trimită de doue ori pe diuă, cu ștafete la Pitești, și d’acolo se ospeduiescu prin telegrafii la destinațiune soră. Se speră că pînă Vineri diminața se va putea restabili comunicația telegrafică (Comunicată de la Inspectorul Generală al Telegrafelor). 29 Ianuarie, 10 Fevruarie. — Loudon, 4 Fevruarie. Noptea. In camera lordiforă , după ce s’a făcut propunerea adresei cornițele Derby a criticat în espresiuni severe, politica esternâ a guvernului ș’a condamnată mai cu sumă vis-à-vis de Francia și de ducaturile Sleswig-Holstein. Germania sciă, că ună resbelă cu Englitera isolată din tóte părțile este nepericulosa; și’ntru adeverilână asemenea resbelă ar fi cea mai mare nenorocire pentru Englitera. Cornițele Derby consiliă Germaniei a se feri de Francia și de elementele revoluționarie ale Europei și exprimă în fine neîncrederea sa în politica osternă a guvernului. Cornițele Granville a apărată politica guvernului. In Camera comunitară lordulă Grosvenor, care a propusă adresa a 4's& că deplânge neisbulirea cercărilor de mijlocire și că ecilibrulă staturioră trebuie menținută cu orice predă. Domnul Gasden, secundîndă aperarea guvernului, aduce aminte, că guvernul, afară de interesele erei , trebuie se ia în considerare și obligațiunile contractate. Domnul d’Israeli deplânge, că politica osternă a devenită uă politică de confusiune, că Polonia a fost o unteră încuragiată ș’apoi delăsată. Francia a fostă ofensată. Germania a fostă instigată de Lordul Russell și Danemarca întăritată de lordulă Palmerston; cuvintulu tronului promite uă midiocire pe căndăuă bătăliă decisivă este inevitabilă. Guvernulă se declare lămurită politica sea și se ia inițiativa. — Lordul Palmerston nega tóte: arătă respingerea Franciei, câtă și încuragiarea Poloniei, arătă instigarea Danemarcei și Germaniei, câtă și lipsa de inițiativă. Cordialitatea cu Francia dice că n’ar fi perdută și c’un midiocire ar ajunge cu neputință printr’o împărtășire prea grăbită la resbelă. Asupra Germaniei cide imputarea agresiunii, asupra Danemarcei acea-a d’a fi călcată tratatulă. Resbelulă a ajunsă fără scapă , dupe ce s’a oferită puterilor mari germane a se garanta de către puterile mari abrogarea constituțiunii din Noombre și dupe ce puterile mari germane le-au fostă promisă menținerea tratatului Londonului. — Dornitele Russell deplânge lipsa de disposițiune a puterilor mari germane de a se Împăca, anume nu înțelege conduita Austriei conservatorie. Austria, care declarase , că uă retragere, după ce a făcută pregătirile de armare, ar putea provoca ună resbelă civilă. — In urma întrebărilor sale, fjbea sosită astăzi vă depeștă ecivoca, prin care puterile mari germane declară, că, deși este intențiunea lor ă a mănține tratatul de la London, dlară că printr’uă continuată opinia tritate a Danemarcei sau printr’uă amestecare străină, se potă găsi în eventualitatea d’a renuncia la angagiamentele loră. Inse nu voră face-o fără consimțimîntulă puteriloră semnatarie a tratatului, nici ună arangjamentă definitivă. — Cornițele Russell asigură, că Englitera n’ar fi făgăduită Danesiloră nici ună ajutoră directă materială, dară că viitoriulă ar fi nesigură și nu se pote dice ce se va întîmpla. — Adresa s’a adoptată. De la teatrul de resbelű la Șlesvuj. La 5 Fevruarie eă sosită la Viena urmatoriele telegrame: Cartierul generală austriacă, Damerdorf - Fevruaria. Antegarda corpului austriacă luptă comanda personală a locotenentelui mareșala baronă Gablonz, precumă și aceaa a divisiunii regesc de gardă (prusiană) au înaintată spre Sleswig. Brigada Gondrecourt a atacată cu mare bravură pe Danesî între Lottorf și Gottorf și dupe ună întreită atacă cu baioneta aă silită pe Danesî la retragere; aă luată cu asaltă muntele regelui lingă Ober- Selk; al 18-lea batalionă de vînători a concisă unătună ghintuită și a înaintată pînă suptă tunurile Dannewirkei. Bărbăția generalului Gondrecourt ș’a brigadei sale e mai presusă d’orice laudă. Perderile suntă ne’nsemanatóre. Am veijuri peste 80 prisonieri danesî. Rondsburg, 4 Fevruarie. Ieri dupe amiadi regimentele austriace Martini și Regele Prussiei, apoi ală 18-le batalionă de vînători (brigada Gondrecourt) aă asaltată Iagel și muntele regelui ș’aă înaintată luptă uă ploae de glonțe din partea Danesilor, pînă suptă zidurile Dannewirkei. Aă perdută aprope 500 ómeni. Colonelul Benedek a fostă vulnerată. Austriaca aă făcută mulți prisonieri. Danesii s’aă bătută cu mare bărbățiă. Căile sunt nepraticabile. Hamburg, 4 Fevruaria. „Nuvelele Hamburgiane“ publică on telegramă de la Kiel, 3 Fevruaria sâra, care spune că Principele Frederic a fostă atinsă d’ună glonță la tâca săbiei. Principele n’a fost vulnerată. Din telegramele preceding vedemă că Austriacii aă găsită în cea d’ântâiă intîlnire cu Danesii uă resistință opiniatră și c’aă întîmpinatu-o cu bărbăția. Prusianii avură cea d’ânteiă bătăliă lingă Missunde. Planulă Prusianiloră este a trece rîulă Schlei și a trece astă-feră în spatele posițiunii fortificate la Dannewirke. Bradiulă mării la ale cărui capeta occidentală se află Schleswig, oferă doue strimptorie: lingă Kappeln, și mai aprope de Schleswig lingă Missunde; ambele aceste punturi au fostă adesea teatrulă de lupte. Capulă podului lingă Missunde a fostă în anii dupe urmă, tare fortificată de către Danesi. De voră isbuti trupele prusiane acorda aci trecerea peste Schlei, se voră afla în spatele fortificațiunilor. Dannewirke, și Danesii voră fi siliți, în acestă casă, a părăsi în grabă acea posițiune, dacă nu voră voi despune tota arma loră periclului d’a’șî vedea tăiată retragerea și d’a fi făcută prisonieră. — Eckernförde s’află ocupată de Prussian. Dincolo de Eckernförde, de la Borby începe strada care conduce spre Nord- Vest la Missunde și la rîul Schlei, și spre Vest la Schleswig. Tocmai mai înaintea Dannewirkei se va face bătălia decisivă. Se crede d’ună bună augura, că tocmai Eckernförde a fostă ânteiulă orașă ală Schleswigului, care a fostă ocupată de Prusiani și care a proclamată pe Ducele Frederic al Schleswig-Holsteinului. De la 5 Aprile 1849 numele Eckernforde a dobândită ună bună renume in istoria; la acea 40 joia verde, Danemarca a perdută una din cele mai mari ale sale corăbii de resbelă, corabia de linie, „Christian VIII“ și una din cele mai frumose fregate ale sale, „Gefion” ce s’aflau în portură de acolo, în urma unor descărcări de tunuri bine nemerite ale Germanilor. Suvenirea numeloră Preusser, Jungmann și Clairmond, care câte trei au murită d’atunci, este legată cu a’ea faptă de arme. Edremförde este ună orașă de puțină însemnătate, de vr’uă mie de locuitori, are însă ună portă care numai ia mină loculă asprimei de iarnă inghiațâ, și pe care guvernulu danesă o lua neglijeată, vaporele danese intră acolo numai cândă portulă de la Kiel este înghiățată. Orașul este deseversită germană. Trupele prusiane au luată posesiune de sătulă Fleckbye situată între Schleswig și Eckernfördenă intrată acolo la 2 Fevruarie, și prin acesta s’aă făcută stăpeni de pantulă meridională ală Schleswigului, care forma fortificațiunea înaintată a liniei rîului Schles. De la Hamburg mai aflămă, că formarea unei armie holsteine face răpede înaintări, pînă acumă s’aă înscrisă la Altona peste 4000 militari veterani și juni din tote părțile Germaniei alergă și ceru a intra. Oficiării holsteinianî nu priimescă pînă acumă de câtă soldați cari aă mai servită și cunoscu e seroicială. Vă depeșta de la Kiel spune, că ducele Fre-