Romanulu, martie 1864 (Anul 8)
1864-03-02
AM LU ALŰ OPTULEA. VOIESCE ȘI VEI PUTI. Capii. — Uistr. Pe arm — — leî 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unu exemplaru 24. par. Pentru Paris pe trimestrul nr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIULU HOMANU No. 48. REVISTA POLITICĂ. Adunarea, în ședința de Sâmbătă a votată schimbarea regulamentului iei în privința numărului de deputați ce trebue se fiă faciă pentru ca adunarea se fiă complecta, și s’aotărîtă No. de 55 deputați. Cu acestă mijlocu scăparămii de neajunsulă la care era espnsă d’a nu putea lucra, din causă că lipsescu mulți deputați. Cu acésta ocasiune se facemu cunoscută ună mare adeveru ce s’adisă în Adunare, ună mare învâțementă politică ce s’a dată de către d. Costa-Foru, domniloră alegători. Unii din deputați, și însuși d. Primă-Ministru adisă că unii din doi deputați scrie că suntă bolnavi, trăs mită chiar și mărturiri ale medicilor, și declarările amândurora, adică ș’ale deputatului ș’ale medicului suntă neadevărate. Ună deputată și ună medică, a amăgi națiunea! Acesta mărturimă că ne pare de cea mai mare greutate, și suntemă siliți a crede, a spera că cei cari aă disu-o au fostăreu informați. D. Costaforu însă aă ureată cestiunea la înălțimea iei dicendo: — Pentru ce alegătorii redă și tacă? Pentru ce nu scriă aleșilorătorii epistole prin care se se arate a loră nemulțumire sau mulțumire, și care se le trămită și la foile publice? Pentru ce nu le ceră se vie la datoria loră séu se demisioneze? E că femeia. Pînă ce alegătorii nu voră înțelege drepturile lor, nici deputații nu voră înțelege și nu voră respecta datoriele loră; și mai adăogămil încă că pe cătă timpă alegătorii voră sta muți nu numai aleșii lor, dară nici miniștrii nu-șî vor împlini cu religiositate datoriele lor. Unii deputații n’are autoritate de cătărăndă este susținută, și susținută în publică și cu mare stăruință! Totă in ședința de eri Adunarea a urmată desbaterea legii de contabilitate dară n’a sfîrșitu-o; causa a fostă lunga desbatere ce a adusă artidu prin care se pune, de nu o stavilă celă puțină unu cercă creditu d iüstroordinarie ce-și deschidea guvernulu. Aceste credite, precumă s’a vedută prin întiială raportă publicată, ală comisiunii de cercetare parlementare, s’aă urcată la multe milióne peste sumele prescrise în buget. Și pe lîng’aceste milióne cheltuite peste capitalulu anului, apoi se luaă banii proscriși pentru uă cheltuială și se’ntrebuințaă la cheltuele născocite de guvernă; astă-felă mai cu g6mănă suferită lucrările publice, de unde s’au luată 15 milióne și s’au cheltuită la lucrări născocite de guvernă. Adunarea clată, spre a curma acestă reă ucidătoriă, hotărîtă în legea contabilității, ca se nu se mai potă lua sumele destinate pentru un lucrare și se se’ntrebuințeze la alte lucrări, și cătă pentru cheltuielile și trebuințele nepreve lute a legiuită că pe totă anulă se prescrie în bugetă uă sumă, în proporțiune cu veniturile anului, cu care guvernulu se pute întimpîna cheltuelile neprevedute, și pentru care se aibă a da socotela Adunării, d’uă dată cu înfățișarea bugetului anuale ; ora căndă va avea trebuințe mai mari se convoce Adunarea. Guvernulu a stăruită forte ca suma aceaa se fiă de 5 la % din venitul anului; mai în urmă s’a mulțumită și cu 3 ° 0, numai se seotărască acestă sumă în legea contabilității cru nu, precumă cerea unii din deputați, pe fiecare ană, în bugetur ă ce vota Adunarea. Un ministru dicea că Adunarea póte se se voteze de celei numai, altul, că póte veni una resbelă și pană se convoce Adunarea n’are cu ce în timpina periciulă; și mai adăoga că suntu împregiurărî în care chiaru convocéndu Adunarea nu póte se-i spue lucrările politice. întâmpinarea acestora ciudate argumente o are fiecare omă în animarea, în mintea sa, pe busele sale. Cine ’n adeveră nu vede că nu póte fi unu Ministru al națiunii acela care se teme de densa d’a o convoca pe teză anulă ca se-i ceru suma trebuitorio pentru cheltuelile neprevedute, căci nu trebue se uitămă nici unu minută că guvernulu are dreptulă celă mare d’a apela la națiune căndă camera va lucra afară din voința națiunii. Cine nu vede că guvernulu care nu simte elă însuși trebuința d’a lucra, cătă mai multă și mai desă cu Adunarea dovedeșce că nu voiesce se lucreze cu națiunea și prin națiune, și că prin urmare n’a uitată ăncă acea pustie de constituțiune sugrumatorie ce a trimisu-o la străini și numai la străini? Cine nu vede că glumește, și că glumeșce ciudată, ministru care duce, în facia unei adunări ș’a națiunii, c’ar fi vr’uă dată cu putință se viă una resbelă din afară, fără ca elă, ministru se scie, și celă mai pucină se simță acelu resbelă, acea invasiune, cu trei, fiă cu doue luni mai nainte, și că are prin urmare totă timpulu se convoce Adunarea? Dar dacă nu prevede nici atăta mă ministru apoi ce felii de omă politică este elă? Ce felii? Totă miniștrii ca cei de la Constangalia o s’avemă? Cine nu vede cătă este și mai ciudată acesta glumă a ministrului căndă și copiii vedă că cu cele 6, 7 milione de lei ce cerea se fiă dărîle în lege, vădată pentru totodeauna, era nu pe totă anulă , cumă cerea Adunarea, nu póte pre’ntîmpina uă invastiune. Va fi dară datoriă se convoce Adunarea spre a-i cere miliónele de care va avea trebuință în acele dile miri, și prin urmare tóte argumentele puse ’nainte de miniștrii de- lo că n’au fostă decătă beșire de săpună. Și beșice aă remasă, căci Adunarea a votată, ș’a votată pe faclă și cu mare majoritate , că se va oțărî pe totă anulă în Bugetă , suma ce se va lăsa în disposițiunea guvernului pentru cheltueli neproventte, și că la casă de trebuințe mai mari va convoca Adunarea. in afară lucrurile se’ncurcă din ce în ce mai multă. Resbelulă între Germania și Danemarca naintată și aliandele nu s’au formată încă, séu n’a venită momentulă spre a se retrage paravanulu, în cătă se veda limpede toți și chiaru miniștrii d’ai nostrii ca cei de la Costangalia. Punerea în stare de asediare a Galiciei a făcută mare scompta în Francia, in Italia și mai cu semn în Englitera. Organulă Lordului Palmerston, Morning Post, a dată alarma ș’a disă curată, și cu cea mai mare energiă, că s’a făcută aliandă între Rusia, Prusia și Austria, spre a sugruma națiunile și libertățile publice. Unele din diariele Francese, au susținută acesta tesă, deși altele au disă că ,,faptulă nu este încă constatată, dară că trebue însemnată.“ țiariulă din Paris, ,,Opiniunea Naționale“ încă de la 1 Martie a anunțiatu unirea celor trei suverani și care o arată c’ară fi mă cu sémn în contra Franciei. Ș’aci este loculă se spune că c’un epistolă ce priimimă din Paris, de la unu francese care are cele mai intime relațiunî și cu ómenii politici și cu capitaliștii cei mari, ne dice, între altele, urmatórele cuvinte. ..Se póre prea bine ca’n curăndă se is„bucnéscu resbelulu generale. Inse elă ,,va fi resbelulu de principii și de naționalitate, resbelulă liberale, res„belulă celă frumósă și celă dupe uz,,urmă, Francia, cu Englitera, cu Suedia, cu Danemarca, cu Polonia, cu ,,Ungaria, cu Italia, cu România, cu Serbia dreptă aliați, este peste putință „se nu isbutesua, și d’aceaa unii din ,,cei mai mari capitaliști n’au temere ,,d’ună asemene resbelă.“ Diarulu La France dice: „ Italia e,este din tôte țerele Europei aceaa ,,unde strigarea de alarmă a diarului,Morning Post va avea celă mai mare ,,resunetă. D’acumă unulă din diarile cele mai acreditate în Torino strigă: — .,Italia se ia sema! Ora împlinirii de„stinăriloră sale pate se sune dintr’ună „momentă într’altulă.“ — Totu d fhrulü La France arată că ,,de unde era cea mai mare osebire ,,între Prusia și Austria și acesta pe „cămpulu de resbelă, d’uădală curtea ,,de la Viena s’a asociată, și forte in timu cu politica d—lul de Bismark. Cu „ce scop»? Cu ce despăgubiri? Cu pre,,dulă căroră legăminte din partea Pru,siei? Aceste cestiuni suntu încă în~ „văluite de taine; insă scirea nu remăne mai puțină însemnată, căci chiaru „Pressa Vienei arată că acea înțelegere „are de scopu d’a lăsa Austriei osci,,rile sale liberi.“ Revenindfi la starea de asediu din Galicia , diabiulu La France introba cumă Imperalulu Austriei combate pentru naționalitate în Holstiț și sugrumă naționalitatea în Galicia? S’adaogă: „Cătă despre angagiamentele care se dice c’ar întruni cele trei puteri ale Nordului într’unafelă de sfântă Aliandă , contra principiilor moderne, nu este îndouială c’ar fi ună incidinte forte însemnată în politica europiană, însă păn’acumă nu este nici ună faptă positiva.“ Se mai adaogam ca unele fote arată că Austria ar fi acusénda pe Francia de mișcarea cea mare ce este în Galicia; se mai adăogamă că întîlnirile între ambasadorele englesy de la Paris și ministru lucrărilor din afară suntă fórte dese; că la 5 Martie ambasadorele austriacă de la Paris arată uă serată strălucită și la care n’a asistată nici ună omă oficiale. Și pe lângă tóte aceste s’arătămă că mișcarea spiritului liberale cresce în Francia, precumă și simpatiile în favorea Poloniei. La cursurile particularie ce se facă în favorea Poloniei manifestările crescu din ce în ce. Mai deună di d. Laboulaie vorbea asupra poesiilor ei slave, și căndă a adusă aminte cănteculu naționale polonă care dice: — „Dumnedcă este prea susă și Francia prea departe spre a ne ajuta!“ totu acea mulțime de mii de auditori ce era în sală, se rădică în piciore, și edificiul ă fu struncinatu pînă ’n temeliă d’uă strigare unanimă: —„Nu, nu, Francia nu este pré departe, trăiască Polonia! — Lasă altă întrunire oratorelc a pronuncia ü numele lui Victor Hugo și publicului se sculă totă în piciore și aclamă pe Victor Hugo. La Teatru de la Odeon se juca pentru prima dată piesă a domnei Sand, care este persecutată de călugări. Totă Teatru s’a umplută de studenți. Imperatură și Imperătura erau fadă, și publiculă au începută strigări, josă calotenii, amicii catoliciloru, au începută a căuta cu scomptă cântece bisericesc, aă repețitu de mai multe ori se trăiască Polonia ș’aă plecată apoi pe ulițe cu cârduri căutăndă Marseilles«, s’aă dusă d’aă salutată pe G. Sand ș’apoi au venită la colegiuiile jesuițiloră unde le aă făcuții uă musică de batjocură. Și pe lingă aceste se mai adăogămu că se propună acumi a fi aleși ca deputați în Paris doai membrii ai guvernului de la 1848: Carnot și Pagés. Și tóte aceste ne facă adice că resbelul trebue se vie, căci numai gloria póte potoli setea de multă libertate. C. A. R. LUNI, 2 MARTIE 1864. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI. Abac iamentară în Bucuresci, Pasagiu Romănu No. 48. — în districte la Corespondințil Ziarului și prin Poștă.—La Paris, la D. Itallegrain, rue de l’ancienne Comédie, Nr. 5.— Administratorele Ziarului D. Gr. Servrie, AN L'NCIURILE, liniă de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, linia 6 — „ isbucnirea resbelului, uă imposibilitate. Alegatorii au aplaudată aceste declarațiuni. — Uă altă telegramă ne spune, că toți candidații pentru alegerile adunării (Folksbing) de la Kopenhagen sunt de partită naționale — liberală și se pronundă pentru energica continuare a resbelului. Fostulu ministru Hall culise în descursulu seu, că a întrebată pe Lordul Wodhouse dupe sosirea lui de la Berlin, dacă abrogarea Constituțiunii lui Noembre ar popri invasiunea trupelor germane, și că Lordulă ’î a respunsă că nu. — Torino, 6 Martie, marile publică uă epistolă a împăratului Napoleon ca răspunsă la uă adresă ce’ia adresată „Societé nazionale italiane“ atingătoriă de complotură de atentată, care se termină astfelă: Asemene cercări nu potă schimba în nici ună cupă simțimintele mele către patria dumnevóstre. Voiu complatată d’auna de onore a fi contribuite la întemeierea independinței salei. — Kopenhagen, 3 Martie. Neustadt în Holstein și s’află blocata. Cornițele Björnstjerna va fi numită ambasadore ale Suediei aici. Duminică, la 6 Martie, se va ține la Stockholm oă adunare popolară pentru Danemarca. — Francfort, 5 Martie. Uă comunicațiune oficiale publicată în foiele publice d’aici declară că confederațiunea n’a priimită în timpii din urmă de nici uă parte vr’uă invitațiune d’a lua parte la conferința europeană. — Viena, 5 Martie, țiariulu magiam „M. Sajtó“ află despre venirea generalului Philippovici la Viena, că a fostă chiămată de guvernă și că scopulă acestei chiămărî este d’a dobândi printr’însulă relațiunî verbali asupra stării lucrurilor în Serbia, anume doresce guvernulu Austriei a sei dacă esiste vr’uă temere, că în primăvera viitoriă ar pute isbucni în Serbia și în învecinatele provincie turco-slave tulburări seriose, și dacă crede că ar fi necesariă a lua d’acumă mesare la fruntaria Serbiei. Generalul Philippovici s’a pronunțiată că nu crede că liniștea se va turbura în Serbia și în țerile vecine, celă pucină nu în luna lui Martie, d’aceia nu este pentru mesaje la fruntarie, cari ar pute alarma numai locuitorii d’acolo fără nici uă necesitate. — Corfu 1 Martie. Fortulă Vido a fostă pe jumetate derîmată; citadela este ăncă neatinsă și se crede că nu va fi derîmată. Fortulă noă a fostă în parte dezarmată, și din fortulă Abram s’a derîmată căteva fortificațiunî nou construite. Iu termină de 14 Jile vor veni aici doue bataliene grecescî. — Turcia fortifică Arta și face fortificațiuni vis-à-vis de Corfu și Paxo. — Athena, 27 Fevruarie. Se zice că s’a numită una guvernatoră militară pentru insulele ioniane. Construcțiunea unui drum deferă de aici la Pireu a începută și s’află în lucrare. — Constantinopole, 27 Fevruarie. Se va publica un nouă lege de presă. In urma unor note ale forței atingătorii de diferite obiecte, se va ține în curend lăuă conferință între ambasadorii puterilor străine. 48 batalióne de redife a corpului al douilea și alu treilea de armie au fostă chiămate în serviciulu activă. — Berlin, 5 Martie. Gazeta Spener publică oă telegramă de la Viena cu dată de 4 Martie sera, care zice că misiunea generalului Manteuffel a avut o doritura resultată și că Austria a dată consimplimentulă saua continua operațiunile la Jutland. — Kiel, 4 Martie. Consistorial academică a decisă a adresa astă dîuă petițiune cofederațiunei germane, prin care se explice necesitatea convocării sfaturilor, spre a se auȘi ună organa legală alăgerea la resolvarea cestiunii succesiunii. Petițiunea se termina cu propunerea, că adunarea confederațiuneî se binevoiască a recunosce fără întârziere pe Ducele Frederică, a apăra și a sprijini cu tărie dreptulă seă și dreptulă țerei. — Breslau. Ciumă în Gazeta de Breslau. Alu șesele corpă de armată rusescă care era în fundulu Russiei, este în cale spre Polonia. Garda imperiale rusescă ce este în rigată, este îndreptată spre orarele prussiane. Totă armata rusesca este pusă pe picioră de resbelă. Petersburg, 6 Martie, piontele de artă Și publică mai multe decrete imperiale atingatore de rescumperarea țăraniloră, de instituțiuni comunale cu selfgouvernementă (autonomia — a se guverna de sine) în Polonia, și de desevîrșita deslegare a legăturii între nobilime și țărani. — Președintele Consiliului de Stat, Dornițele Bundolf a murită Marți la 1 Martie; martea lui s’a publicată numai Jouie la 3 Martie. (???) — Warszawa, 6 Martiă. Astă-sî la amiazi s’a publicată pe piețele publice ale orașului cu solemnitate manifestulu imperiale atingătoriă de deslegarea cestiunii țeraniloră. — Kopenhagen, 5 Martiă. Fostulu ministru Hals Zise în cuvîntul ă seă de alegere într’altele: Alianda cu Suedia n’a fostă numai uă învoire făcută între Regi, ci și între guverne. împuternicirile pentru supscriere erau gata, căndfa murită regele. Uniunea personale ar conduce neaperată la despărțirea ducatelor, sau la germanizarea și peirea Danemarcei. Puterile germane n’au precisată nici uă dată pretențiunile loră înaintea ocupațiunii ducaturiloru. — La alegerile de astăzî, aici și ‘n provincie, candidații au cerută a se continua resbelulă cu energiă ș’aă declarată, că desființarea constituțiunii lui moembre a ajunsă dupe COMUNICATII. Se respunde la art. Românului de la 27 Fevruarie, că observațiunele ce se făcu, suntu asemenea făcute în demisiunea D. M. Rimnicenu, dată ceva mai înainte. Se întrebă Ministerulü cumu s’a pututü duce în raportă către Domnitoru că postură de inspectoră generală al Silviculture! este desființată prin proeduru de bugetu pentru 1864, căndă în proiedulu de bugetă pe 1864 acestă poștă esistă. Este adeveratü că în proedulu de bugetă pe 1864 (celă tipărită) ncsta postă este trecută cu 18.000 lei pe anu și cu titlu de inspectoră generală, inse ceia ce nu e sclută Românului este că comisiunea bugetară, în ședința în care a avutăunere a asista Ministrul Culteloră la 24 Genurie, s’a stersă acestă postă de inspectoră generală, reducându-se la Simplu capui de secțiune, cu renuime vamiă de capă de secțiune, precumă a fostă în bugetul ă din 1863 aprobată de Adunare, lucru la care Ministerulu a consimțită. Ce va fi decisă comisiunea în urmă, nu scimă. Asemenea s’a desființată totă d’odată totă serviciulă silvică din proiectul de bugetă. In urma acestei desființări din procesul de buget al anului 1864, Ministerul a scrisă tuturor silvicultorilor, care nu eraă în bugetulă anului 1863 aprobată de Adunare, ci cu credite mérte cu finele anului, că suntă desființați, încă d’atunci s’a srisă și D. M. Rîmnicenu că, nu mai este, dupe proiectulă de bugetă alu comisiunei, de cătă simplu capă de secțiune, prin ordinulă cu No. 222, două sau trei ciclu dupe corecțiunea făcută în bugetă de comisiunea bugetariă. Proedură dată, astăfelă cumă a fostă schimbată de comisiunea bugetare, este proedură de bugeta ce înțelege Ministeriulu, și dupe care nu putea se nu desființese îndată tată ce desființase comisiiunea și care nu era de mare trebuință pentru serviciul Statului, încâtă se fie nevoită a cere credite suplementare la Adunare. Restul observațiuneloră făcute de Romănuțu dupe aceste explicărî nu mai du nevoie de combătută. Se va obsrva numai că d. Rimnicenu de la începutul anului n’a fostă plătită ca inspectoră generală, ci ca simplu capă de secțiune, și acesta, o repetămă, pentru cuventură că în Ghenarie comisiunea bugetară, cu consimplimîntală ministrului, a schimbată acestă poștă în capă de secțiune în proedură de bugetă. Dar d. M. Rimnicenu, chiar dupe ce a primită ordinu cu No. 222, chiar dupe ce comisia bugetară ia schimbată inspectoratulă în capă de secțiune în proedură de bugetă, chiar dupe ce i s’a intimată verbală că nu mai are dreptă a suscine pentru Ministru, a declarată că este numită inspretare generală cu dreptulă de a suscine pentru ministru prin decretă și că fără decretă nu voesce a se supune, și acesta, mai tărdiă, dupe venirea d-sale, dintr’ună lungă concediă luată fără autoritare. Era pentru ce raportul ă la Domnă este făcută mai tărdică, și pentru ce este făcută.