Romanulu, martie 1864 (Anul 8)

1864-03-02

AM LU ALŰ OPTULEA. VOIESCE ȘI VEI PUTI. Capii. — Uistr. Pe arm — — leî 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unu exemplaru 24. par. Pentru Paris pe trimestru­l nr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a­ ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIULU HOMANU No. 48. REVISTA POLITICĂ. Adunarea, în ședința de Sâmbătă a votată schimbarea regulamentului iei în privința numărului de deputați ce tre­­bue se fiă faciă pentru ca adunarea se fiă complecta, și s’a­otărîtă No. de 55 deputați. Cu acestă mijlocu scăpa­­rămii de neajunsulă la care era espnsă d’a nu putea lucra, din causă că lip­­sescu m­ul­ți deputați. Cu acésta ocasi­­une se facemu cunoscută ună mare a­­deveru ce s’a­disă în Adunare, ună mare învâțementă politică ce s’a dată de către d. Costa-Foru, domniloră a­­legători. Unii din deputați, și însu­și d. Primă-Ministru a­disă că unii din doi deputați scrie că suntă bolnavi, trăs mită chiar­ și mărturiri a­le medici­­lor, și declarările amândurora, adică ș’ale deputatului ș’ale medicului suntă ne­adevărate. Ună deputată și ună me­dică, a amăgi națiunea! Acesta mărtu­­rimă că ne pare de cea mai mare greutate, și suntemă siliți a crede, a spera că cei cari aă disu-o au fostă­reu infor­mați. D. Costaforu însă aă ureată ces­­tiunea la înălțimea iei dicendo: — Pen­tru ce alegătorii redă și tacă? Pen­tru ce nu scriă aleșiloră­torii epistole prin care se se arate a loră nemul­țumire sau mulțumire, și care se le trămită și la foile publice? Pentru ce nu le ceră se vie la datoria loră séu se demisioneze? E că feme­ia. Pînă ce alegătorii nu voră înțelege drepturile lor, nici de­putații nu voră înțelege și nu voră res­pecta datoriele loră; și mai adăogămil încă că pe cătă timpă alegătorii voră sta muți nu numai aleșii lor, dară nici miniștrii nu-șî vor­ împlini cu re­­ligiositate datoriele lor. Unii depu­tații n’are autoritate de cătă­răndă este susținută, și susținută în publică și cu mare stăruință! Totă in ședința de eri Adunarea a urmată desbaterea legii de contabi­litate dară n’a sfîrșitu-o; causa a fostă lunga desbatere ce a adusă artidu prin care se pune, de nu o stavilă celă puțină unu cercă creditu d iü­stroordi­­narie ce-și deschidea guvernulu. A­­ceste credite, precumă s’a ved­ută prin întiială raportă publicată, ală comisiu­­nii de cercetare parlementare, s’aă ur­cată la multe milióne peste sumele pre­scrise în buget. Și pe lîng’aceste milióne cheltuite peste capitalulu anului, apoi se luaă banii proscriși pentru uă chel­tuială și se’ntrebuințaă la cheltuele năs­cocite de guvernă; astă-felă mai cu g6mă­nă suferită lucrările publice, de unde s’au luată 15 milióne și s’au chel­tuită la lucrări născocite de guvernă. Adunarea clată, spre a curma acestă reă ucidătoriă, h­otărîtă în legea con­tabilității, ca se nu se mai potă lua sumele destinate pentru un lucrare și se se’ntrebuințeze la alte lucrări, și cătă pentru cheltuielile și trebuințele nepreve­ lute a legiuită că pe totă anulă se prescrie în bugetă uă sum­ă, în pro­­porțiune cu veniturile anului, cu care guvernulu se pute întimpîna cheltueli­­le neprevedute, și pentru care se aibă a da socotela Adunării, d’uă dată cu înfățișarea bugetului anuale ; ora căndă va avea trebuințe mai mari se convo­­ce Adunarea. Guvernulu a stăruită for­te ca suma acea­a se fiă de 5 la % din venitul­ anului; mai în urmă s’a mulțumită și cu 3 °­ 0, numai se se­o­­tărască acestă sumă în legea contabi­lității cru nu, precumă cerea unii din deputați, pe fie­care ană, în bugetur ă ce vota Adunarea. Un­ ministru di­­cea că Adunarea póte se se voteze de ce­lei numai, altul, că póte veni una resbelă și pană se convoce Adu­narea n’are cu ce în timpina periciulă; și mai adăoga că suntu împregiurărî în care chiaru convocéndu Adunarea nu póte se-i spue lucrările politice. întâmpinarea acestora ciudate ar­gumente o are fie­care omă în anima­rea, în mintea s­­a, pe busele sale. Ci­ne ’n adeveră nu vede că nu póte fi unu Ministru al­ națiunii acela ca­re se teme de densa d’a o con­voca pe teză anulă ca se-i ceru suma trebuitorio pentru cheltuelile nepreve­dute, căci nu trebue se uitămă nici unu minută că guvernulu are dreptulă celă mare d’a apela la națiune căndă camera va lucra afară din voința nați­unii. Cine nu vede că guvernulu care nu simte elă însuși trebuința d’a lu­cra, cătă mai multă și mai desă cu Adunarea dovedeșce că nu voiesce se lucreze cu națiunea și prin națiune, și că prin urmare n’a uitată ăncă acea pustie de constituțiune sugrumatorie ce a trimisu-o la străini și numai la stră­­­ini? Cine nu vede că glumește, și că glumeșce ciudată, ministru care duce, în facia unei adunări ș’a națiunii, c’ar fi vr’uă dată cu putință se viă una res­belă din afară, fără ca elă, ministru se scie, și celă mai pucină se simță a­­celu resbelă, acea invasiune, cu trei, fiă cu doue luni mai nainte, și că are prin ur­mare totă timpulu se convoce Adunarea? Dar dacă nu prevede nici atăta m­ă mi­nistru apoi ce felii de omă politică este elă? Ce felii? Totă miniștrii ca cei de la Constangalia o s’avemă? Cine nu vede cătă este și mai ciudată acesta glumă a ministrului căndă și copiii vedă că cu cele 6, 7 milione de lei ce cerea se fiă d­ărîle în lege, vădată pentru toto­deauna, era nu pe totă anulă , cumă cerea Adunarea, nu póte pre’n­­tîmpina uă invastiune. Va fi dară da­­toriă se convoce Adunarea spre a-i cere miliónele de care va avea trebu­ință în acele dile m­iri, și prin urmare tóte argumentele puse ’nainte de mi­niștrii de- lo că n’au fostă decătă be­­șire de săpună. Și beșice aă remasă, căci Adunarea a votată, ș’a votată pe faclă și cu mare majoritate , că se va oțărî pe totă anulă în Bugetă , suma ce se va lăsa în disposițiunea guver­nului pentru cheltueli neproven­tte, și că la casă de trebuințe mai mari va con­voca Adunarea. in afară lucrurile se’ncurcă din ce în ce mai multă. Resbelulă între Germania și Danemarca naintată și a­­liand­ele nu s’au formată încă, séu n’a venită momentulă spre a se re­trage paravanulu, în cătă se veda lim­pede toți și chiaru miniștrii d’ai nostrii ca cei de la Costangalia. Punerea în stare de asediare a Galiciei a făcută mare scompta în Fran­cia, in Italia și mai cu semn în En­­glitera. Organulă Lordului Palmerston, Morning­ Post, a dată alarma ș’a disă curată, și cu cea mai mare energiă, că s’a făcută aliand­ă între Rusia, Pru­sia și Austria, spre a sugruma națiu­nile și libertățile publice. Unele din diariele Francese, au susținută acesta tesă, de­și altele au disă că ,,faptulă nu este încă consta­tată, dară că trebue însemnată.“ ț­iariulă din Paris, ,,Opiniunea Naționale“ încă de la 1 Martie a anunțiatu unirea celor­ trei suverani și care o arată c’ară fi m­ă cu sémn în contra Franciei. Ș’aci este loculă se spune că c’un epistolă ce priimimă din Paris, de la unu francese care are cele mai intime relațiunî și cu óm­enii politici și cu capitaliștii cei mari, ne dice, între altele, urmatórele cuvinte. ..Se póre prea bine ca’n curăndă se is­­„bucnéscu resbelulu generale. Inse elă ,,va fi resbelulu de principii și de na­ționalitate, resbelulă liberale, res­­„belulă celă frumósă și celă dupe uz­­,,urmă, Francia, cu Englitera, cu Su­­­edia, cu Danemarca, cu Polonia, cu ,,Ungaria, cu Italia, cu România, cu Ser­­­bia dreptă aliați, este peste putință „se nu isbutesua, și d’acea­a unii din ,,cei mai mari capitaliști n’au temere ,,d’ună asemene resbelă.“ Diarulu La France dice: „ Italia e­­,este din tôte țerele Europei acea­a ,,unde strigarea de alarmă a diarului­­,Morning­ Post va avea celă mai mare ,,resunetă. D’acumă unulă din diarile cele mai acreditate în Torino strigă: — .,Italia se ia sema! Ora împlinirii de­­„stinăriloră sale pate se sune dintr’ună „momentă într’altulă.“ — Totu d fhrulü La France arată că ,,de unde era cea mai mare osebire ,,între Prusia și Austria și acesta pe „cămpulu de resbelă, d’uădală curtea ,,de la Viena s’a asociată, și forte in­­­ timu cu politica d—lul de Bismark. Cu „ce scop»? Cu ce despăgubiri? Cu pre­­,,d­ulă căroră legăminte din part­ea Pru­­­,siei? Aceste cestiuni suntu încă în~ „văluite de taine; insă scirea nu re­­­­măne mai puțină însemnată, căci chiaru „Pressa Vienei arată că acea înțelegere „are de scopu d’a lăsa Austriei osci­­,,rile sale liberi.“ Revenindfi la starea de asediu din Galicia , diabiulu La France introba cumă Imperalulu Austriei combate pen­tru naționalitate în Holst­­iț și sugrumă naționalitatea în Galicia? S’adaogă: „Cătă despre angagiamentele care se dice c’ar întruni cele trei puteri ale Nordului într’una­felă de sfântă Alian­d­ă , contra principiilor­ moderne, nu este îndouială c’ar fi ună incidinte forte însemnată în politica europiană, însă păn’acumă nu este nici ună faptă po­­sitiva.“ Se mai adaogam­ ca unele fote arată că Austria ar fi acusénda pe Francia de mișcarea cea mare ce­­ este în Galicia; se mai adăogamă că întîlnirile între ambasadorele en­­glesy de la Paris și ministru lucrări­­lor­ din afară suntă fórte dese; că la 5 Martie ambasadorele austriacă de la Paris a­rată uă serată strălucită și la care n’a asistată nici ună omă oficiale. Și pe lângă tóte aceste s’arătămă că mișcarea spiritului liberale cresce în Francia, precumă și simpatiile în fa­­vorea Poloniei. La cursurile particu­­larie ce se facă în favorea Poloniei manifestările crescu din ce în ce. Mai de­ună­ d­i d. Laboulaie vorbea asupra poesiilor ei slave, și căndă a adusă a­­minte cănteculu naționale polonă care dice: — „Dumnedcă este prea susă și Francia prea departe spre a ne ajuta!“ totu acea mulțime de mii de auditori ce era în sală, se rădică în piciore, și edificiul ă fu struncinatu pînă ’n te­­meliă d’uă strigare unanimă: —„Nu, nu, Francia nu este pré departe, trăiască Polonia! — La­să altă întrunire ora­­torelc a pronuncia­ ü numele lui Vic­­tor­ Hugo și publicului se sculă totă în piciore și aclamă pe Victor Hugo. La Teatru de la Odeon se juca pen­tru prima d­a­tă piesă a domnei Sand, care este persecutată de călugări. Totă Teatru s’a umplută de studenți. Imperatură și Imperătura erau fad­ă, și publiculă au începută strigări, josă calotenii, amicii catoliciloru, au înce­pută a căuta cu scomptă cântece bi­sericesc­, aă repețitu de mai multe ori se trăiască Polonia ș’aă plecată apoi pe ulițe cu cârduri cău­tăndă Marseil­les«, s’aă dusă d’aă salutată pe G. Sand ș’apoi au venită la colegiuiile jesuițiloră unde le aă făcuții uă musi­­că de batjocură. Și pe lingă acest­e se mai adăogămu că se propună acum­i a fi aleși ca de­putați în Paris doai membrii ai guver­nului­ de la 1848: Carnot și Pagés. Și tóte aceste ne facă a­dice că resbelul­ trebue se vie, căci numai gloria póte potoli setea de multă li­bertate. C. A. R. LUNI, 2 MARTIE 1864. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI. Abac iamentară în Bucuresci, Pasagiu­ Romănu No. 48. — în districte la Co­­respondințil Ziarului și prin Poștă.—La Paris, la D. Itallegrain, rue de l’an­­cienne Comédie, Nr. 5.— Administra­­torele­­ Ziarului D. Gr. Servrie, AN L'­NCI­U­RILE, liniă de 30 litere — 1 — leu. Inserțiuni și reclame, linia 6 — „ isbucnirea resbelului, uă imposibilitate. Alegatorii au aplaudată aceste declarațiuni. — Uă altă tele­gramă ne spune, că toți candidații pentru alege­rile adunării (Folksb­ing) de la Kopenhagen sunt­ de partită naționale — liberală și se pronund­ă pentru energica continuare a resbelului. Fostulu ministru Hall culise în descursulu seu, că a în­trebată pe Lordul­ Wodhouse dupe sosirea lui de la Berlin­, dacă abrogarea Constituțiunii lui Noembre ar popri invasiunea trupelor­ germane, și că Lordulă ’î­ a respunsă că nu. — Torino, 6 Martie, m­­arile publică uă epistolă a împăratului Napoleon ca răspunsă la uă adresă ce’i­a adresată „Societé nazionale italiane“ atingătoriă de complotură de atentată, care se termină astfelă: Asemene cercări nu potă schimba în nici ună cu­pă simțimintele mele către patria dumnevóstre. Voiu compla­tată d’a­una de o­­nore a fi contribuite la întemeierea independin­­ței sal­ei. — Kopenhagen, 3 Martie. Neustadt în Hols­tein și s’află blocata. Cornițele Björnstjerna va fi­­ numită ambasadore ale Suediei aici. Duminică, la 6 Martie, se va ține la Stockholm oă aduna­re popolară pentru Danemarca. — Francfort, 5 Martie. Uă comunicațiune oficiale publicată în foiele publice d’aici declară că confederațiunea n’a priimită în timpii din urmă de nici uă parte vr’uă invitațiune d’a lua parte la conferința europeană. — Viena, 5 Martie, ț­iariulu magiam „M. Sajtó“ află despre venirea generalului Philippo­­vici la Viena, că a fostă chiămată de guvernă și că scopulă acestei chiămărî este d’a dobândi prin­­tr’însulă relațiunî verbali asupra stării lucrurilor­ în Serbia, a­nume doresce guvernulu Austriei a sei dacă esiste vr’uă temere, că în primăvera vii­­toriă ar pute isbucni în Serbia și în învecinatele provincie turco-slave tulburări seriose, și dacă crede că ar fi necesariă a lua d’acumă mesare la fruntaria Serbiei. Generalul­ Philippovici s’a pro­­nunțiată că nu crede că liniștea se va turbura în Ser­bia și în țerile vecine, celă pucină nu în luna lui Martie, d’aceia nu este pentru mesaje la fruntarie, cari ar pute alarma numai locuitorii d’acolo fără nici uă necesitate. — Corfu­ 1 Martie. Fortulă Vido a fostă pe jumetate derîmată; citadela este ăncă neatinsă și se crede că nu va fi derîmată. Fortulă noă a fostă în parte dezarmată, și din fortulă Abram s’a derîmată căte­va fortificațiunî nou construite. Iu termină de 14­­ Jile vor­ veni aici doue bata­­liene grecescî. — Turcia fortifică Arta și face fortificațiuni vis-à-vis de Corfu și Paxo. — Athena, 27 Fevruarie. Se zice că s’a numită una guvernatoră militară pentru insulele ioniane. Construcțiunea unui drum­ de­feră de aici la Pireu a începută și s’află în lucrare. — Constantinopole, 27 Fevruarie. Se va publica un nouă lege de presă. In urma unor­ note ale forței atingătorii de diferite obiecte, se va ține în curend lă­uă conferință între ambasadorii puterilor­ străine. 48 batalióne de redife a cor­pului al­ douilea și alu treilea de armie au fostă chiămate în serviciulu activă. — Berlin, 5 Martie. Gazeta S­pen­er pu­blică oă telegramă de la Viena cu dată de 4 Martie sera, care­­ zice că misiunea generalului Manteuffel a avut o doritura resultată și că Aus­tria a dată consimplimentulă sau­a continua ope­rațiunile la Jutland. — Kiel, 4 Martie. Consistorial­ academică a decisă a adresa astă­ dî­uă petițiune cofedera­­țiunei germane, prin care se explice necesitatea convocării sfaturilor­, spre a se auȘi ună organa legală ală­gerea la resolvarea cestiunii succesiunii. Petițiunea se termina cu propunerea, că adunarea confederațiuneî se bine­voiască a recunosce fără întârziere pe Ducele Frederică, a apăra și a spri­jini cu tărie dreptulă seă și dreptulă țerei. — Breslau. Ciu­mă în Gazeta de Breslau. Alu șesele corpă de armată rusescă care era în fundulu Russiei, este în cale spre Polonia. Garda imperiale rusescă ce este în rigată, este îndreptată spre orarele prussiane. Totă armata rusesca este pusă pe picioră de resbelă. Petersburg, 6 Martie, piontele de artă­ Și pu­blică mai multe decrete imperiale atingatore de rescumperarea țăraniloră, de instituțiuni comunale cu selfgouvernementă (autonomia — a se guverna de sine) în Polonia, și de desevîrșita deslegare a legăturii între nobilime și țărani. — Președintele Consiliului de Stat­, Dornițele Bundolf a murită Marți la 1 Martie; martea lui s’a publicată nu­mai Jouie la 3 Martie. (???) — Warszawa, 6 Martiă. Astă-­sî la amiazi s’a publicată pe piețele publice ale orașului cu solemnitate manifestulu imperiale atingătoriă de deslegarea cestiunii țeraniloră. — Kopenhagen, 5 Martiă. Fostulu ministru Hals Zise în cuvîntul ă seă de alegere într’altele: Aliand­a cu Suedia n’a fostă numai uă învoire fă­cută între Regi, ci și între guverne. împuterni­cirile pentru supscriere erau gata, căndf­­a mu­rită regele. Uniunea personale ar conduce nea­­perată la despărțirea ducatelor, sau la germaniza­­rea și peirea Danemarcei. Puterile germane n’au precisată nici uă dată pretențiunile loră înaintea ocupațiunii ducaturiloru. — La alegerile de astă­zî, aici și ‘n provincie, candidații au cerută a se con­tinua resbelulă cu energiă ș’aă declarată, că des­ființarea constituțiunii lui moembre a ajunsă dupe COMUNICATII. Se respunde la art. Românului de la 27 Fevruarie, că observațiunele ce se făcu, suntu asemenea făcute în de­­misiunea D. M. Rimnicenu, dată ceva mai înainte. Se întrebă Ministerulü cumu s’a pututü duce în raportă către Domnitoru că postură de inspectoră generală al­ Silviculture! este desființată prin pro­­ed­uru de bugetu pentru 1864, căndă în proied­ulu de bugetă pe 1864 acestă poștă esistă. Este adeveratü că în pro­­ed­ulu de bugetă pe 1864 (celă tipă­rită) n­c­­sta postă este trecută cu 18.000 lei pe anu și cu titlu de inspectoră generală, inse ceia ce nu e sclută Ro­mânului este că comisiunea bugetară, în ședința în care a avută­unere a a­­sista Ministrul­ Culteloră la 24 Ge­­nurie, s’a stersă acestă postă de in­spectoră generală, reducându-se la Simplu capui de secțiune, cu renui­­me vamiă de capă de secțiune, pre­cumă a fostă în bugetul ă din 1863 a­­probată de Adunare, lucru la care Mi­nisterulu a consimțită. Ce va fi decisă comisiunea în urmă, nu scimă. A­­semenea s’a desființată totă d’odată totă serviciulă silvică din proiectul­ de bugetă. In urma acestei desființări din procesul de buget al anului 1864, Minis­terul a scrisă tuturor silvicultorilor, care nu eraă în bugetulă anului 1863 apro­bată de Adunare, ci cu credite mérte cu finele anului, că suntă desființați, încă d’atunci s’a srisă și D. M. Rîmni­­cenu că, nu mai este, dupe proiectulă de bugetă alu comisiunei, de cătă sim­plu capă de secțiune, prin ordinulă cu No. 222, două sau trei ciclu dupe co­­recțiunea făcută în bugetă de comisiu­nea bugetariă. Proed­ură dată, astă­felă cumă a fostă schimbată de comisiunea bugetare, este proed­ură de bugeta ce înțelege Minis­­teriulu, și dupe care nu putea se nu des­­ființese în­dată tată ce desființase comi­­siiunea și care nu era de mare trebuință pentru serviciul­ Statului, în­câtă se fie nevoită a cere credite suplementare la Adunare. Restul­ observațiuneloră făcute de Romănuțu dupe aceste explicărî nu mai du nevoie de combătută. Se va ob­­s­rva numai că d. Rimnicenu de la în­­ceputul­ anului n’a fostă plătită ca in­spectoră generală, ci ca simplu capă de secțiune, și acesta, o repetămă, pen­tru cuventură că în Ghenarie comisiu­nea bugetar­ă, cu consimplimîntală mi­nistrului, a schimbată acestă poștă în capă de secțiune în proed­ură de bugetă. Dar d. M. Rimnicenu, chiar­ dupe ce a primită ordinu cu No. 222, chiar dupe ce comisia bugetară i­a schim­bată inspectoratulă în capă de secțiune în proed­ură de bugetă, chiar dupe ce i s’a intimată verbală că nu mai are dreptă a suscine pentru Ministru, a de­clarată că este numită inspretare ge­nerală cu dreptulă de a suscine pen­­tru ministru prin decretă și că fără de­cretă nu voesce a se supune, și ace­sta, mai tărdiă, dupe venirea d-sale, dintr’ună lungă concediă luată fără au­­toritare. Era pentru ce raportul ă la Domnă este făcută mai tărdică, și pen­tru ce este făcută.

Next