Romanulu, februarie 1866 (Anul 10)
1866-02-13
9 ABDICARE. Noi Alexandru loan I, conformi dorinței națiunii întregi și angajamentului ce amu luatu la suirea pe tron, depus astăziî 11/23 Fabruariu 1866, cârma guvernului în mana unei locoteninți domnesci și a ministeriului ales de poporu. ALEXANDRU 10 AX. NOÎ LOCOTENENȚI DOMNESCÍ. Amü ordonatü și ordonată: Amu numitü și numima, Pe Domnii: loan Ghica, președinte al Consiliului și Ministru secretară de Stată la Departamentulu din afară. Dimitrie Ghica, ministru de interne. Ion Constantin Cantacuzino, ministru justiției. Petru Mavrogheni, ministru de finanțe. Constantin A. Rosetti, ministru cultelor. Maior Dimitrie Leca, ministru de resbelu. Dimitrie Sturzza, ministru lucrarilor publice și ad-interima la finance păna la sosirea domnului P. Mavrogheni. Dată în capitala Bucuresci, 11 Februarie 1866. Generală Nicolae Golescu. Colonelă Nicolae Haralambi. Ad-interim Dim. Sturda. ----«>%^aaaaA/\Aaaaa^~- - ROMANUI.U 18/25 FEBRUARUL Domna de Stael a Zisă vorbindă de Franța „libertatea e vechia și „tirania nouă, și acesta am putea-o„ dovedi cu istoria în mănă și pentru țeara nostru. Dar acesta a dovedită-o și mai bine ieil poporulă romănă prin atitudinea și înțelepciunea Iui. Deși electrizată prin faptele mărețe ce se săvîrșise, deși în pradă latină entusiasmă frenetică, eră prin moderațiunea Iui în fața celor învinși, prin respectul, ordine! și-a atrasă laude unanime și admirația pănă și a strainiloră. Celă dupe urmă oină ală poporului a fostă în acea a <țiună mare cetățenă, și uă națiune capabile de atîta energie și înțelepciune poruncește destinului. Armata a dovedită că ea nu e o adunătură de mercenari, dar cea mai nobile parte a națiunii; că daca disciplina este una din condițiunile existenței ei, ea nu e și scopul acei instituțiuni; că daca ascultarea este o datoriă pentru soldată, este numai în mărginile jurământului; că daca paza personei șefului statului îi este încredințată, totă ea e însărcinată și cu apărarea constituțiunii și că nu mai póte exista legăminte între omenii ce au de de vicță lionare și patrie și ună sperjură. Din ziua unde șeful statului asfîșiază prin violență constituțiunea teres elă a des legată armata de jurămentulă sef de credință.(1) Acelă guvernă imorală miș*) „Câtă pentru aceste cuvinte de baionete inteligente,Jicca d. Dupin intr’unü proces” de „presă intentată jurnalului „Les Débats,“ ele „nu potu fi comdamnabile. Da, soldații actuali cunosc și legile; ei nu mai suntü mercenari și armiele nóstre numai suntü compuse „de omeni luați din țere străine, sunt„ omeni „credincioși regelui și credincioși păzitori ai „legitoru țerii lorü; soldați astăzi, ei vorü fi „mâne cetățeni. La ce le-ar sluji de a vede „mărită pensia loru, daca este cu jertfa tutu„lori drepturiloru loru, și daca reintrați în ca„minuni părintescu li s’ar putea lua prin facse „ilegali mai multul de cât ei li s’au datu. „Domniloru, să nu facem fi pretorianî, astăzi „pentru rege în contra legilor”, mai târgul ei „ar putea fi pentru unii uzurpatori în contra „regelui elfi însu’și. Să ne ținem fi de principii. „Armata nu e instituită în afară de cota pentru apărarea teritorului, în lăuntru de câtfi „spre a asigura triumfulii di’eptățiî și alț'legii. „Trebuie ca cineva să întrebuințeze pe nisce „bravi la lucruri putinciose (aci apărătorul ü „face alusiune la o vorbă vestită a unui general” care considera o lașitate ca unu lucru „cu neputință) și se va prefera totodeuna «noi case de multă tóte inimele, crea timpulă să mișce și tóte brațele. Se ne prosternămă înaintea drapelului Română care represintă astăzi nu un om, care voia ca toate se fiă incarnate íntrensul, ci mărirea viitoară a terrei, virtutea civică și libertatea! Se salutămă cu măndrie și recunoscință numele acelor eroi pe care historia are se le înregistrese cu dragoste: Haralambă, D. Grețulescu, Leca, Melinescu, Lipoianu, Costescu, Berendeiă, Gandiano, Vasiliu ect. și pe toți bravii ce le au dat concursulu lorü. Se pune că și viața și averea nóstrá la disposițiună guvernului provisoriu care ne represintă cele mai mari glorie națională, ceea ce e mai nobile și mai desinteresată în țeară: Golești, Roseți, Ghiculești ect. și se nu ceremă nimica în schimbă, abnegația și concordia se fiă devisa nóstra. Noi mai vîrtosă carismă lucrată în contra stării trecute de lucruri și cari nu ținemă de cătă la principiur, se ne tragemă înapoi ca se facem o locă la acel ce ar avea trebuință de ceva mai multă spre a fi cu noi. Se aliămă ori ce personalități și se nu mai esiste în țeară de cătă două partide; acela ală omenilor morali și acela alü omenilorü pătați; nu mai mulă dacă se póte. Guvernulă trecută ne a împărțită ca se domnescă și se ne tiranizeze, a trebuită se ne unimă ca se’să resturnămă; se remănemă uniți daca voimă se esistemă și se simă tari. Se simă indulgenți pentru greșelile politice, dară se simă nemilostivi pentru abuzuri și imoralitate. Ideia cea mai măreață, ideia care singură putea se ne măntue și se assigure esistenția noastră ca na țiune, s’a reálisát. Románia a pro clamată ună Domnă străină și putemă astăzi însoțiți de sunetului clopotelor și de fanfare militare striga: Trăiască Fillip I Regele Romăniei. Suntem siguri că această allegere va dobândi sancțiunea înnalteloră puteri garante, cari vor vedea într’âasa o chezășlă de stabilitate, și prin urmare siguranță că noi nu vomă mai fi pentru denseleună subiectă de îngrijire, și cu chipulă acesta questia orientului este, daca nu stinsă, celă puțină amânată pentru mai multe veacuri; căci afară de populațiunile Romăne, sârbe și grece, celelalte populațiuni ale orientului suntü încă înnapoiate „Crillon unui Taranne, una vicomte d’Orthez „la acei' ce nu se temeau de a deveni călâi. „Este unu soen periculos« de a întrebuința „soldații spre a face loviri de Statu; lovirile „de Statii cari suntü sedițiunile (resculele) puterii, nu’î reușese și mai bine în contra legii lor” de cât” sedițiunile poporului în contra „domniei. Se fie cineva bine încredințată, nu „e pentru rege ca și pentru supuși de câtü „una singura mijlocü de a trăi în pace, este „de a respecta drepturile fiecăruia, lege și „dreptate pentru toți.........Nici odată, Dlorü, „n’amu avutü mai multă încredere în hotărîrea „Domniilor n vóstre.“ (Audiența din 24 Decembre 1829). Amintim asemenea că una vestită generală prusiană, au fisu, că țera cea mai civilisată ar fi aceea unde nu s’ar fei unde începe cetățenulfi și unde anceteza soldatulu. „ Guvernulü este instituită pentru avantagiului „publică, doctrina neresistanței în contra puterii arbitrare și opresiunii este absurdă, servire și destructuriă a binelui și a fericirei „nemului omenescu.“ (Art. 2 din declarațiunea drepturilor din constituțiunea Statului Tenesse și art. 10 din Const. Statului New Hampshire, Statele Unite), spre a avea aspirațiuni inconciliabile cu integritatea imperiului Ottoman. Cătă pentru noi, n’amă făcută decât a exercita una dreptă de autonomiă ce nu l’amă reservată prin toate tractatele consimțite și a cărora respectă ni s’a dezășuit de Marile puteri. Se poate cu toate acestea ca la început să ni se facă oarecari dificultăți, dar este peste putință, puind stâruinită și dovedind prin attitudinea noastră că suntemă gata a apăra chiar cu prețul sângelui nostru actul ce iam săvârșit, ca el se nu dobândească ratificațiunea Europei. Această attitudine este cu atât mai imperioassă, că în urma părții luate de armată la evenimentele ce s’aă îndeplinită, chiară homoarea drapelului e angajată. Ar trebui clar, și căt mai în grab, se se chieme subt steaguri soldații ce s’au liberat zilele trecute și se se pue în lucrare legea votată de cameră de subt convențiune, pentru armarea terrei întregi dupe sistemul Prussian și garda naționale. Numai așa vom dovedi Europei că n’am emis o simplă dorințiă ci ci am săvârșit un act; că suntemă nu o populațiune, ci o nație ce cere a trăi; că drepturile noastre sufită înscrise nu numai în tractate, dar și în mnîmele noastre și că la nevoe vom sei chiar a muri pentru densele. Dar ce chezășiă mai mare că toate acestea se vor face decăt numele persoannelor ce suntu în dîrma jerrei? N. Blaramberg, tuturora de bucurie și speranța în viitoriulă țerei, noi garantomă pentru buna ordine în districtulă nostru. Trăiască Romănia una și nedespărțită. Primar Urbei Caracală. T. N. Becu, Cesianu, Manega, Demetrian, Paraschiva, Gițulescu, A. Zianu, Dumitrache, Georgescu, Giță Pop, Tache Aroveanu, D. Balanescu, Coșoranu, Nicolae, C. Raicovici, Iova Tudoră, Gr. Berendei, M. Becu, Hora Mihail. DEPEȘIE TELEGRAFICE. CRAIOVA Guvernului provisoriu. Ordinele esecutate, liniștea domnesce, feliciteză ca interpretă ale armatei din divisia a 3 pe noula guvernă, popora pe uliță cu musica. Colonelă Păucescu PITESCU. Ceia ce cetățenii district. Argeșu a cugetată capitala a realisată. Trăiască România una și nedespărțită. Trăiască bravii cetățeni ai capitalei. Trăiască guvernulu proviiore: Cost. Budiștenu, Dimancea, D. Bujoianu, C. P. Tărtășescu, I. Tomescu, Ilie Brădeanu, G. Simescu, N. T. Grigorescu, Z. Peliniscu, Alecu C. Golescu, Protopop, N. Constantinescu. CAMPULUNGU Audiam din zvonă căderea guvernului trecută, sub semnații ne grăbimo a ne felicita domniloru pentru mintuirea țerei. Dumnedeă fie cu Romînia, Gr. Iorgulescu, Nae Rucăreanu, P. Rucăreanu, Al. Rucăreanu. CRAIOVA Orășenii Craioveni se simtă fericiți a siluia din inimă alegerea lui Filip, și facă urări sincere pentru el și țară. Dumnedeă este cu noi. Trăiască România nedespărțită. Trăiască Filip I, Al. Racoviță, N. Greceanu, Gr. Argetoianu, Cost. Bengescu, Gogu Bratașanu, C. Corneli, P. Bucovineanu, Braboveanu, Stef. Rusenescu, G. Carceanu, R. Starostin, I. Cernătescu, N. Fratostian, Ghiță Urdăreanu, St. Nicolopulo, Iorgu Aman, Mima stariceanu. CARACALU Romanuțulu prin organulu nostru vine a felicita Locotenința princiară, că venirea sa la puterea umplută inimele ' ■•M ,v\ * A A. , \ ■ Tf \ n. fit'K, <Vt C i íj. CRAIOVA Craiova Intrega saltă de bucurie pentru căderea Cuzei, felicitămă pe guvernă și națiune pentru isbândă. Aderăm toți la principiile Divanului ad-hoc Dorima din tóta inima principe străin dintr’o familie domnitore și constituționale din Europa occidentale. Dorim constituțiune, unire, libertate și dreptate. Avemă toată încrederea în guvernă, N. Racoviță, Petru Opran, I. Hagiadi, Cost. Dumba, D. Bibescu, Iancu Dumba, I. Coloni, N. Paiano, Ion Bombacil, D. Oltenu, Ionescu, și încă 50 iscălituri. Primară, G. Chizzu verifica subsemnaturi. PLOESGI. Cetățeni Ploesceni esprimă onorabilii Locteninți viile fară simțimente, inspirate de patrotism și devotamentă pentru marele actă națională împlinită asta-di. Trăiască Romănia, trăiască ințelepta națiune și Guvernul națională, care a salvată patria cu demnitatea unei națiuni civilisate. Trăiască Romănia, înțelepta națiune. G. Falcoianu, Stefan Șoimescu, Mihales, Chirculet, Dimandiscu, Cacip. Români, Astădi Ia ‘yi, Fevruariu la 5 ore ale dimineței, Măria Sa Alexandru loan dupe cererea și voința națiunii a abbicalu, lăsăndu puterea în mănile unei Locotenențe Domnesce și a unui Ministeru, aclamate îndată de către orășenii capitalei. Guvernulü actuală în întregulă soț, și eu în parte am jurată și jură înaintea lui Dumnedeu și a națiunii că vomă menține cu tăria cele patru puncte votate de națiune și de către divanurile ad-hoc. Unirea, autonomia, Principe străină, guvernământ constituțională. Poporul capitalei și armata au bine meritată de la națiune prin deplina lor într’unire. Acumă, Romani din Intrega Romăniă, precumă și din capitală, de la voi depinde se mențineți demnitatea și liniștea ce s’a menținută astăzi de către toți locuitorii capitalei, și se arătămă astă-felă prin fapte Europei întregi că meritămu să fimă liber’, pentru că știmă se ne menținemă drepturile, se le redobăndimă căndă ne suntă răpite, și totudeauna să menținemă înșine ordinea cea mai deplină în mijlocul celei mai entusiaste veselii. Romănî, sper in Dumnedeă, că suferințele nóstre cele mari s’aă curmată astăzi și că națiunea nóstra își va lua loculu ce i ae cuvine și care ’i s’a prescrisă Tratatulă și Convențiunea de la Paris. Suntă măndru și fericită că polă în acastă di solemnă se intrunescă și cu glasulă n<eă cu strigarea unanimă a poporului capitalei. Trăiască națiunea Romană una și nedespărțită. Ministru de interne Dimitrie Ghica. BUCURESCI. 1866, 1723 Februarie No. 2,657. La o oră după amindă, d. Dimitrie Ghica, membru al Cabinetului, intră în Sala Adunării. Aplaude și urări unanime salută aparițiunea sa. „Trăiască Romănia ana și nedespărțită esclamă d. Dimitrie Ghica, și acesta esclamațiune se repetă cu entusiasmu și unanimitate In toată sala. D. Dimitrie Ghica. Domnitoru, ceru scuse pentru ceî-lalți colegi ai mei, căci nu am putută de odată a ne presenta în Adunare, din causa marii îmbulzelii a poporului. După cererile membrilor Adunării, cifra Alecsandru Ioan Iță este ridicată deasupra Tronului Domnesc. Adunarea se preside de către Eminenția Sa Mitropolitulu, Primată al României, Președinte de dreptă al Senatului, și D. N. Piclenu, uul din Vice-Președinți Adunării Elective. La ora 17, înalta Locotenență Domnescu, însoțită de DD. Membri ai Cabinetului, în mijloculăurărilor, cele mai entusiastice și unanime ale membrilor corpurilor Legiuitare și ale publicului, se urcă pe estrada biuroului Adunării. D. generală N. Golescu, membrul Locotenenței Domnesci, citește următorul: Mesagiă: D-ni Senator, D-nî Deputați, Măria Sa Alecsandru Ion I, fostulă Domnă ală Principatelor Unite Romăne, a depusă astăzi în mânele nostre adulă seă de abdicare, pe care la reudulă nostru avemă onore a’la depune în originală pe biuioulă Adunării. Domni Senatori și Domni Deputați, precumă vedeți, fostulă Domnitoră nu numai că declarâ din nou solemnulă angajamentu ce a fostă luată, înainte de a fi alesă Domnă în Moldova, și care l’a repetită oficiale înaintea D-vóstre încă la deschiderea sesiunii actuale, dară recunosce în sfârșită că abdicarea sa a fostă dorită și cerută de națiune. Poporulă întregă ală Capitalei precumă ați putută s’o constatați, a dorită, a cerută, a efectuată cu entusiasmă acésta abdicare. Locotenenta Domnescă și Ministerul primindă acestă deposită sacru atâtă din mânile celui care ’la avută, câtă și din acele ce ’s aă in deplină proprietate, a crezută, Domni Senatori și Domni Deputați, că ar fi în interesul ă generale ală țârei ca să viă înaintea D-vóstre, și să ve conjure să ve întruniți cu voința națiunii, atâtă de desă și de solemnă esprimată, și să sancționați și D-vostră voința Națiunii, ce la 1857 a fostă espresă chiară aci cu atâta tăriă și unanimitate. D ni Senatori, D-nî Deputați, Și consciința și cunoșcințele D-stre și voia întregei Națiuni ne arată pe deplină, suntemă siguri, că asemenea cestiuni vitali pentru orice națiune, și cu atâtă mai cu semă pentru a nostră potă deveni fatali, adese chiară printr’uă oră de întârziere. Venimă dară cu cea mai deplină încredere și facemă apelă la patriotismulă D-vóstre, să dați țârei și prin votulă D-vóstre consacrarea ce acceptă. Dată în Capitala Bucuresci, în Februarie, anul 1866, Locotenență Domnescă, Generală: Nicolae Golescu. Colonelă, Haralamb. Ad-interim, D. Sturza, Ioan Ghica, Dimitrie Ghica, C. A. Rosetti. Maioru D. Leca. I. Cantacuzin. D. I. Ghica, președinte al consiliului de miniștri. Domnitorii Senatori și domnitorii deputați! Ar fi trebuită să debutămă la tribună prin citirea mesagiului Locotenenței Princiara prin care se institue MinisterulQ. Acesta Mesagiă însă, formăluită după tóte formele, se ve depune la biuroulu Adu- -------------------------------------------- CAMERA ELECTIVA A ROMANE PROCESUL VERBALU. 11 Februarie, anul 1866. Senatulă și Adunarea Electivă a României, convocată în ședință estraordinarâ, se întrunesce în Sala ședințelor Adunării.