Romanulu, mai 1866 (Anul 10)

1866-05-01

V0IE8CE ȘI VEÍ PUTi Cap. Dist. Pe anü — — io 28 — 152. Pe șâse lunî — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe uă lună — „ 11 — — Unü esemplarö 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria fior. 10-v.a. ADMIN­ISTRAȚ­IUNEA, PASAGIULU ROMANU No. 1. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor fi arde. — Gerante respuinsetoriu LAZAR VLASCEANU. Bucuresci 30 Prieru 12 Florariu In ședinția de astăz­i Adunarea na­ționale a urmat­ desbaterea asupra ve­rificării titlurilor a unorü deputați con­testați. La ordinea zilei era alegerea de la Fălciu și de la Niscortsci. In cea d’anteiu, se afla alesü D. Michailu Cogâlnicianu. Comisiunea arată că între alegătorii acelui colegiu este unul­ a­­nume Michailu Cogâlnicianu. Acumi­ ci­ne este célu alesu, acesta din urmă, séu D. Michailu Cogâlnicianu fostulu Ministru? In neputiriția d’a da unu respunsu la acesta întrebare Comisiu­­nei propune a se chiama din nou co­­legiulu electorale spre a se pronunța lămuritO. Acestă cestiune s’a începutu a desbate eri. Astăzi desbaterea a ur­matu. Dar nu mai josti uă mică dare de stimă despre ședinția d’as­tăzi. Uă altă cestiune care a ocupată Ca­mera a fost­ aceea d’a oțărî d­ina când i se va desbate cestiunea cea mare, a­­ceea de care atîrnă esistența țerei, vii­­toriulu­i ei, aceea d’a respunde la Nota Conferințielor­, prin declararea că A­­dunarea este și remâne represintante a voinției naționale, și că, în acestă calitate, ea mănține și va menține voin­­ția de atâtea ori și cu atâta unanimitate espresa de țară. Piua de mâne, ziliua de 1 Maiu, astă serbătorii tradiționale a mai tutori po­­porelor, va deveni pentru Români uă serbătorii naționale, vă dată sacră, căci măne Adunarea va proclama voinția țerei, căci măne unanimitatea repre­­sintațiunii naționale va spune lumii că România a fostu, este și va­­i. Suntemu cu atălu mai și curi d’astâ unanimitate, căci avemu convingerea că nu este nici una Romăn, care se vo idscă peirea țerei sale, și pentru că în împregiurările d’astazi, numai uă înțelegere deplină, numai strîngerea tuturorú în giurulu slindariului de mân­tuire, în giurula ideiei generale, póte scăpa­­ ora. Se nu ne facemü­clusiuni. Resbelulu mugesce în apropiere. In trei sau pa­tru z­ile, Europa va fi t0tă în flacăre. Vai de aceia pe cari incendiulu­i va găsi neorganisați, nepregătiți a-și ape­­ra esigt­ația, a respinge de la casa lora, prin forțe unite, periclulu ce o ame­nință. Respunderea acelora ce ar pune România în asta posițiune ar fi mare. Darú nu este, nu póte fi una Românii care se nu vere, se nu înțelegă totu, se nu simplă butindu în inim­a sea, anima României, se n’aud­u vocea iei care strigă în adâncurü sufletului seu: De la voi atărnă vieța mea. Voi aveți se­otărîți de voiu fi liberă, de voiu fi independinte; sau dacă, prin desbi­­narea vóstru, voiu avè sortea Poloniei, voiți blestema, încovoiată suptu lan­țurile Rusiei, p’acei ce mi-au pregă­tită uă așia sorté! Nici una Români nu póte voi acesta. Nici unul­ nu va sacrifica i­­deielor­ séle personali, sau chiar a i­­deieloru unei colectivități, ideia cea mare, salvarea țerei. Șiruri de patriotismul!’, de devota­mentul, de abnegarea tutorii represin­­tanțiloru națiunii, salutarii de pe astăzi ,iua de măne, ca ziua înviării, ca­­ fiua de­finitivei constituiri a României libere, unite, tare, măruță și măndră de toți fii sei. ADUNAREA NATIONALE Ședința de la S0 Aprilie. Se comunică adesiunile a 5 depu­tați cari declară dinainte că voteza pen­tru menținerea cu ori­ce sacrificie a votului națiunii. Dacă acele adesiuni, comunicate prin telegrafă. DEPEȘIE TELEGRAFICE. Domnului Președinte al­ Adunării generale. Concetățenii mei în genere și colegii mei din Adunare în specie, cățî au avutu prilegiulü a mă cunosce, voi­u afirma ca numai că necesitate im­perióse mă póte opri a fi la postură meu ori căndă se atinge de a lupta pentru interesele țerei. Ve rogă dară, că daca alegerea mea este va­lidă, și­­'ca prin urmare votul ă mea póte avea vre­­ă greutate în deliberațiunile onorabilei Adu­nări să declarați în numele meu ca, precumă de la începută așa și acum­ă voteză pentru unirea complectă și definitivă a Principatelor­ Moldova și Valahia într’ună singură stată sub denumirea de România și pentru Al­teța sa Regală Principele Carol I de Hohenzolern ca Domnitoră ereditară ală Romănilor, sub denumirea de Carolă I. Bine-voiți, d-le Președinte a priimi și transmite onor. Adunări ce preșidați, asigurarea prea înal­tei mele considerațiuni. Deputată jud. Vasluiă, Iancu Sturm. Necesități imperiase oprin­du-me a pute lua parte la deschiderea Adunarei legislative, ve rogă d-le Președinte, dacă alegerea mea este validă se bine­voiți a declara în numele meu onor. Adunăm­, că prin votulă de acumă, reînoescă și întărescă vo­tulă meă dată prin Plebiscită din 2 Aprilie pen­tru unirea definitivă a țerilor­ nóstre sub domnia ereditară a Principelui Carol­ I. Vo rogu d-le președinte se primiți și se trans­miteți onorari. Adunăm­ încredințarea înaltei mele ßtime. Deputat, orașului Romană, Dimitrie C. Sturm Botoșani 11 Mai­ 1866. Oprită de împrejurări grave, în neputință de a fi presentu la deschiderea Adunăreî, me grăbescu în fórte mare părere de rău. V. rogă d-le Pre­ședinte se bine­voințî a anunța Onorari. Camerî încredințarea adesiuneî mele pentru unirea și dom­nia hereditară Principelui Carol I. Măne plecă la Bucuresci. Deputatul­ Sebastian Cananău. Necesități imperiase o prindumă a fi față la deschiderea Adunărea ve rogă dacă alegearea me este validă, se bine­voiți a declara în numele meu lor, Adunări, că prin votul ă de acumă re­­inoescă și întărescă votulă dată prin plebiscitură din 2 Aprilie, pentru unirea definitivă a țerilor­ nóstre, sub domnia ereditară a­ Principelui Ca­rol­ I. Bine­voiți d-le Președinte a priimi și tran­smite Onor. Adunări ce președațî asigurarea prea înaltei mele considerațiunî. Deputatul­ Județului Cahul­. Emanoil Filipescu. DUMINECA MAI 1 1866. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Abonamentului în Bucuresci, Pasagiul, Românü No. 1. — In districte la cores­­pondinții jianului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. Administratorea­­ siariului D. Gr. P. Serruiie. ANUNCIUBILE linia de 30 litere — 1 — lei. Inserțiuni și reclame, lin. 6 — „ Putna 9 Maiă 1866. Ne putîndă porni acuma spre a lua parte la lucrările Camerei, din causă de bolă, vă rogă se înaintați Camerii cererea mea pentru m­ăoon­­gediă celă multă de trei săptămău. Prin postie amă espediază atestatură medicală. Dați-mî voie a vă exprima părerea mea de rău a nu fi în Ca­meră spre a aclama cu țara întragă pe Carol I. ca domna Ereditariă a României singura mîntu­­ire a iubitei nóstre patrie. A. Balș deputată Județului Putna. Adunarea vnié<­5 după acesta desbatere verificării titlurilor­ deputaților­ aleși.­ A fostă în cestiune alegerea D-lui M. Cogâlnicianu. Era ore­care îndoială a­­supra persónei alesa. Este are acea persóna D. M. Cogâlnicianu fostulu mi­nistru, séu D. M. Cogalniceanu rätrasü alegetoriu ín colegiulu Falciu? Acesta este întrebarea ce comisiunea a pusü adunării. — D. Radu Ionescu a făcută propunere se se amâne veri­ficar­ea alegerii. Propunerea a cădutu. D. N. Blarembergu și alții au făcută însă alta prin care ceră, ca cestiune de moralitate publică, se se escludă D-nilă Cogâlnicianu din causă că a violată la 2 Maiă. 1864 constituțiunea. Desbaterea s’a pusă p’acestă terîmu. D. N. Blaremberg a susținută propu­nerea aretăndă că d. Cogâlnicianu, a violată legile țerei, a violată sanctua­rială națiunii, și că nu póte face din Adunarea naționale fără a fi să­pată pentru dânsa. D. Blaremberg a dată e­­semple istorice d’asemeni escluderî. Pentru respectulă moralității publice trebue,­a esclude p’acelă­a ce a violat lége. Ori­care din noi va face ca d Co­­gălnicianu, a <Jisü d. Blaremberg, tre­­bue nu numai alungată dup’aceste bance, dară trămisu pe bancele justiției cri­minale. D. Tell a respunsü declarăndă că ori­care ar fi faptele d-lui Gogălnicianu , ele a fost­ sperate de plebiscitul­ na­­țiunii(protestări în Adunare) de 600.000 de voturi. Nu se pute exclude m­ă omă­­dice oratorele, pentru că convingerile sele politice diferă de ale majorității. Faceți uă posițiune frumosa D-lui Co­­gălnicianu, dăndu-i dreptulă a <jice ce a fost d esclusă pentru credințele sele. (Mai multe voci­ pentru immoralități.) Pentru onerea acestei Adunări chiară dară se nu votați astă propunere. II. Președinte al­ Cabinetului a cerută, în interesul c cestiunilor­ celor­ mari ce suntă la ordinea z­ilei, se se curme discusiunea, se nu se mai puiă in cestiune personele. Ori ce ar fi făcută D. Co­­gălnicianu, este ună plebiscită, care Ia aprobată. Numai desbateți asemini lu­cruri unice, căndă Europa așteptă de la noi fapte mai mari, căndă toți ochii sunt­ alintați asupra nostru. Vo­tați asupra verificării, și respingeți alegerea dacă suntă cuvinte. Dară înc’uă dată nu mai dați m­ă asemene spectaclu lumii. Se cere închiderea discnsiunii și se primesce. Se suspende ședința pentru căteva minute. La redeschidere se citesce ună supram­endamentă ale D-lui P. Cernă­­tescu, care cere a se numi­tă comci­­siune adhoc care se se cerceteze cu scrupulositate alegerea și se constate care e persona alesă. Pîn’atunci se sea­­măne propunerea D-lui Blarembergü. D. Cernătescu susține propunerea pe considerarea că trebue se se constate identitatea personei. D. Radu I­onescu declară că s’a fă­cută deja uă propunere în acela­ași sensă și Camera, respingîndu-o, nu mai póte reveni asupra votului. D. Lateșva este contra propunerii căci s’a făcută disensiuni asupra acestei ces­­tiuni și D-sa nu admite că se potă amăna verificările. D. Tell este ără și contra, pentru a­­cele­ași considerări. Se cere închiderea discnsiunii. Se lămuresce că se­amănă alegerea spre a se cerceta identitatea personei alese. [Propunerea D-lui Blaremberg] va remăne însă la bursă pînă la re­­solverea cestiunii. Se pune la votă suptamendamentală D-lui Cernătescu și se primesce cu mare majoritate.— Desbaterea asupra alegerii D-lui Co­­peski se amână spre a-și formula mi­noritatea comisiunii opiniunea s­a. Se procedă la alegerea unui mem­bru pentru Comisiunea însărcinată cu facerea Regulamentului, și se alege d. lonă­strajă cu 81 voturi din 96 vo­tanți. Se trage la sorți Comisiunea de 5 membri pentru cercetarea asupra ale­gerii­ Cogâlnicianu. Ea se compune ast­­fel: I. Vergolici, Gr. Serurie, Em. Morțanu, Gr. Suțu, V. Pogor, I­. Președinte anunță pe mine ședința pentru votulă celă mare, D. N. Ionescu declară că nu scie ca­re e votulă celă mare și cere ca se se reguleze uă ordine de zi­stătători, cumă se face în ori­ce camere, spre a pută procede la ori­ce voturi mari și mici. D. I. Ghica, președinte Cabinetului a­­răta că Regulamentul­ preciseza mo­dulă regulării ordinii sfilei. Câtă des­pre cestiunea cea mare pe care D. Ionescu­­ zice că n’o cunosce, D. Ghi­ca arata că s’a vorbită de ea în me­­sagiă. Guvernul ă a comunicată Adună­rii­otărîrea Conferinței. Trebue se res­pundemu la acea otărîre, care atinge cestiunea Unirii și principelui dintr’ua familiă domnitoară. Este uă cestiune de considerare cătră Puteri și cătră Pór­­tă cari­tă dată dovezii de solicitudine pentru noi. Procedura importă puțină. Nici uă Cameră nu s’a ținută de re­­gulamentă de cătă în cestiuni ordina­­rie. Suntă Zdi in­vidia națiunilor­ în care vină costim­î vitali cari se potă desbate și afară din procedura preve­­­ jută de regulamentă căndă toți sun­­temă pentru acesta. Nimenea nu pote z­ice că în asemenea casa se se țină samă de cutare și cutare articlu. (a plause) La ordinea z­ilei aveți cestiunea cea mare, pusă de Meșogiă. Puneți-o pen­tru mâne sau Luni; căndă veți voi. Ce­­remă insă grăbire ca curteală pent­u Eu­ropa, datoriă pentru ordinea publică, pen­tru liniștea țerei, și chiară pentru noi înșine care amă obosită luptăndă de la 11 februarie încua. Trebue se stabiliți m­ă guvernă normale care se pură ca­pelă provisoriului. Și eri amă olărilă amânarea ca ces­­ttiune de curteală pentru deputații de peste Milcovă era nu pentru că n’ară fi majoritate­a loră. Aici este uă sin­gură Adunare și majoritatea iei este aci. Trebue se arezămă Europei că la ori­ce încercare ar voi se ne supună, voima ce­a voită părinții, fra­ții, (aplause) se menținemă voturile Di­vanului ad hoc, ală Camerei trecute, ale țerei întregi. Veți da una votă care se dovedască Europei că acesta este uă cestiune naționale, simplită de toți. D. N. Ionescu se asocid<jă la cere­rea d-lui Ministru, ca se respunde nu mai curîndă la cestiunea rădicală de conferință. Insă este gelosă de pre­rogativa Adunării, dară nu trebue sa grăbimă. se damă Prin deferință către Puteri, opiniunea acestei Camere, dară opiniunea luminată, matură. Se se pară la ordinea «Jilei actele diplo­matice. Câtă pentru cestiunea venirii deputaților­ de peste Milcovă, n’o credă cestiune de curteală, ci neapărată, căci de n’ară fi majoritatea celoră de peste Milcovă, nu s’ar invalida, dară s’ar paraliza votulă nostru. — Trebue să se declare pentru cea din urmă 0ră, că numai suntă doue fete, ci una sin­gură, unită pentru totă­deuna. Suntă simplitoră la evocarea suve­­nirii părinților­ noștri. Ea însă nu da­­teză numai de la Divanurile ad-hoc ci de la Ștefană, Michaiă, Bogdană și alți Străbuni ai noștri. Trebue dară se ne pronunțămă cu maturitate, și că uitulă voiu cugeta cu t0tă maturitatea de care suntă capabile, și voiu desbate în tota libertatea, în acestă orașiă liberă, unde s’a versatu sânge pentru libertate și independință. D. Gr. Lahovari este de părere că ordinea­­ jilei este prevedată de Regu­lamentă și că numai Ministerială­are dreptă se se opusă. Costiunea cea mare este la ordinea­­ 11) de ani și acumă de 4­­ zile necontenită. Putemă dară, fără a o înscrie pentru că anume, se pro­­cedemă la discusiunea iei. D. Președinte, cu încuviințarea Adu­nării, anunță ședința de secțiuni pen­tru mâne la 9 ore, și ședința publică la 2 ore după amen­t­e­gitimă în L'Independance Belge din 6 Masă . Peric­ele situațiunii nu au fostă fărăl influință asupra raporturilor­ dintre cur­tea de la Viena și Ungaria. Guvernul, pentru a termina mai iute opera de împăciuire, se arată dispusă a recunosce continuitatea dreptului, a­­drefi a pune în vigore legislația din 1848. D. Deak a fost­ chemată de Im­­peratură pentru a face proposițiuni spre că grabnică avangiare. Din parte­a Dieta ungară se arată doritare de a ajunge la uă soluțiune, căci marea comisiune pen­tru afacerile comunali va supune fărăi întârziere raportulă seă camtrii depu­taților«. Proed­ulă nu imbrâțișdză provisoriă de cătă principiele fundamentali și trata­tele principali ale afacerilor­ comunali intre regală și imperiu; mai lăr<t să se va complecta. Reproducem din L'independance de la Ö Masă: Avemă acuma subă ochii nos­trii texturile ofciale ale depeșii austri­­ace de la 26 Aprilie, relativă la des­­armarea, și responsură făcută de Pru­sia cu dată de 30 Aprilie, și in care cabinetul­ de la Berlin exprimă mira­rea sea de a vedea că guvernulă aus­triacă, după ce a luată cunoscință că propunerile sale s’aă adoptată de Pru­­sia, a schimbată îndată programa­rea ș a anunțată urmările sale în Italia. In acestă din urmă documentă, Prusia se pune pe acelă­ași tărîmă cu Italia; ea nu a urmată de­câtă pentru că Aus­tria a luată inițiativa urmărilor­ sub proteste neîntemeiate; ea va dezarma din­preună cu Italia, îndată ce Aus­tria, cere nu e de­lopă amenințată va da esem­plu. Intasiasmul­ merge crescîndă in Ita­lia. Municipalitățile ajută acțiunea gu­vernului dăudă gardei naționale mij­­locele de a se mobilise. Ună faptă de însemnată este, că provinciole cele mai de curândă el­berate, precumă Neapole sau Sicilia, dar dovedi de celă mai ardinte cetâțenismu.­­Municipalitatea de Catana a votată uă pensiune anuale de 2,000 de franci, la acela din conpa­­trioții sei care ară cuceri ună drapelă austriacă, 300 frânci soldațiloră meda­liați, 200 franci familie soră celoră este ară­muri pentru patrie. fl'Aveniră National.­ Reproduce mă uă depeșă de la Ber­lină din Ziarul" L'Independance Belge din 7 Maiă. Se crede ca Regele va lua Coman­­damentulă primariă ală armatei, cu ge­­neralul­ Wranjel ca capă ală statului majoră­ generală. Engliteza și Rusia suntă pentru pro­­iectul­ unui congresă cu escluderea a ori­ce discuțiune relativă la Polonia. Austria voeace asemenea se nu se ridice cestiunea relativă la Veneția. Ia generală este m­obită asupra po­sibilității unui congres. După uă telegramă de la Stutgart, adresată cătră Wanderer, imperatară Rusii a adresată uă scrisore autografă regelui Prusii, prin care imperatară in­sistă asupra relațiunii de rudență, ce esiste între casa imperiale și casa re­gale germană, relațiuni ce obligă pe Czară de a protege esistența sea în casă căndă ară fi amenințată. Se­­ j<ca că D. Deak a fostă chiă­­mată în conferință lungă implicată pen­tru a face proposițiuni în privința u­­­nei grabnice soluțiuni în cestiunea un­gară. Se z­ice că s’a hotărâtă de a se fa­ce concesiuni considerabile in prinvin­­ța recunoscinții de faptă a legiloră din 1848. (L'independance).

Next