Romanulu, mai 1866 (Anul 10)
1866-05-01
V0IE8CE ȘI VEÍ PUTi Cap. Dist. Pe anü — — io 28 — 152. Pe șâse lunî — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe uă lună — „ 11 — — Unü esemplarö 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria fior. 10-v.a. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIULU ROMANU No. 1. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor fi arde. — Gerante respuinsetoriu LAZAR VLASCEANU. Bucuresci 30 Prieru 12 Florariu In ședinția de astăzi Adunarea naționale a urmat desbaterea asupra verificării titlurilor a unorü deputați contestați. La ordinea zilei era alegerea de la Fălciu și de la Niscortsci. In cea d’anteiu, se afla alesü D. Michailu Cogâlnicianu. Comisiunea arată că între alegătorii acelui colegiu este unul anume Michailu Cogâlnicianu. Acumi cine este célu alesu, acesta din urmă, séu D. Michailu Cogâlnicianu fostulu Ministru? In neputiriția d’a da unu respunsu la acesta întrebare Comisiunei propune a se chiama din nou colegiulu electorale spre a se pronunța lămuritO. Acestă cestiune s’a începutu a desbate eri. Astăzi desbaterea a urmatu. Dar nu mai josti uă mică dare de stimă despre ședinția d’astăzi. Uă altă cestiune care a ocupată Camera a fost aceea d’a oțărî dina când i se va desbate cestiunea cea mare, aceea de care atîrnă esistența țerei, viitoriului ei, aceea d’a respunde la Nota Conferințielor, prin declararea că Adunarea este și remâne represintante a voinției naționale, și că, în acestă calitate, ea mănține și va menține voinția de atâtea ori și cu atâta unanimitate espresa de țară. Piua de mâne, ziliua de 1 Maiu, astă serbătorii tradiționale a mai tutori poporelor, va deveni pentru Români uă serbătorii naționale, vă dată sacră, căci măne Adunarea va proclama voinția țerei, căci măne unanimitatea represintațiunii naționale va spune lumii că România a fostu, este și vai. Suntemu cu atălu mai și curi d’astâ unanimitate, căci avemu convingerea că nu este nici una Romăn, care se vo idscă peirea țerei sale, și pentru că în împregiurările d’astazi, numai uă înțelegere deplină, numai strîngerea tuturorú în giurulu slindariului de mântuire, în giurula ideiei generale, póte scăpa ora. Se nu ne facemüclusiuni. Resbelulu mugesce în apropiere. In trei sau patru zile, Europa va fi t0tă în flacăre. Vai de aceia pe cari incendiului va găsi neorganisați, nepregătiți a-și apera esigtația, a respinge de la casa lora, prin forțe unite, periclulu ce o amenință. Respunderea acelora ce ar pune România în asta posițiune ar fi mare. Darú nu este, nu póte fi una Românii care se nu vere, se nu înțelegă totu, se nu simplă butindu în inima sea, anima României, se n’audu vocea iei care strigă în adâncurü sufletului seu: De la voi atărnă vieța mea. Voi aveți seotărîți de voiu fi liberă, de voiu fi independinte; sau dacă, prin desbinarea vóstru, voiu avè sortea Poloniei, voiți blestema, încovoiată suptu lanțurile Rusiei, p’acei ce mi-au pregătită uă așia sorté! Nici una Români nu póte voi acesta. Nici unul nu va sacrifica ideielor séle personali, sau chiar a ideieloru unei colectivități, ideia cea mare, salvarea țerei. Șiruri de patriotismul!’, de devotamentul, de abnegarea tutorii represintanțiloru națiunii, salutarii de pe astăzi ,iua de măne, ca ziua înviării, ca fiua definitivei constituiri a României libere, unite, tare, măruță și măndră de toți fii sei. ADUNAREA NATIONALE Ședința de la S0 Aprilie. Se comunică adesiunile a 5 deputați cari declară dinainte că voteza pentru menținerea cu orice sacrificie a votului națiunii. Dacă acele adesiuni, comunicate prin telegrafă. DEPEȘIE TELEGRAFICE. Domnului Președinte al Adunării generale. Concetățenii mei în genere și colegii mei din Adunare în specie, cățî au avutu prilegiulü a mă cunosce, voiu afirma ca numai că necesitate imperióse mă póte opri a fi la postură meu ori căndă se atinge de a lupta pentru interesele țerei. Ve rogă dară, că daca alegerea mea este validă, și'ca prin urmare votul ă mea póte avea vreă greutate în deliberațiunile onorabilei Adunări să declarați în numele meu ca, precumă de la începută așa și acumă voteză pentru unirea complectă și definitivă a Principatelor Moldova și Valahia într’ună singură stată sub denumirea de România și pentru Alteța sa Regală Principele Carol I de Hohenzolern ca Domnitoră ereditară ală Romănilor, sub denumirea de Carolă I. Bine-voiți, d-le Președinte a priimi și transmite onor. Adunări ce preșidați, asigurarea prea înaltei mele considerațiuni. Deputată jud. Vasluiă, Iancu Sturm. Necesități imperiase oprindu-me a pute lua parte la deschiderea Adunarei legislative, ve rogă d-le Președinte, dacă alegerea mea este validă se binevoiți a declara în numele meu onor. Adunăm, că prin votulă de acumă, reînoescă și întărescă votulă meă dată prin Plebiscită din 2 Aprilie pentru unirea definitivă a țerilor nóstre sub domnia ereditară a Principelui Carol I. Vo rogu d-le președinte se primiți și se transmiteți onorari. Adunăm încredințarea înaltei mele ßtime. Deputat, orașului Romană, Dimitrie C. Sturm Botoșani 11 Mai 1866. Oprită de împrejurări grave, în neputință de a fi presentu la deschiderea Adunăreî, me grăbescu în fórte mare părere de rău. V. rogă d-le Președinte se binevoințî a anunța Onorari. Camerî încredințarea adesiuneî mele pentru unirea și domnia hereditară Principelui Carol I. Măne plecă la Bucuresci. Deputatul Sebastian Cananău. Necesități imperiase o prindumă a fi față la deschiderea Adunărea ve rogă dacă alegearea me este validă, se binevoiți a declara în numele meu lor, Adunări, că prin votul ă de acumă reinoescă și întărescă votulă dată prin plebiscitură din 2 Aprilie, pentru unirea definitivă a țerilor nóstre, sub domnia ereditară a Principelui Carol I. Binevoiți d-le Președinte a priimi și transmite Onor. Adunări ce președațî asigurarea prea înaltei mele considerațiunî. Deputatul Județului Cahul. Emanoil Filipescu. DUMINECA MAI 1 1866. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Abonamentului în Bucuresci, Pasagiul, Românü No. 1. — In districte la corespondinții jianului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. Administratorea siariului D. Gr. P. Serruiie. ANUNCIUBILE linia de 30 litere — 1 — lei. Inserțiuni și reclame, lin. 6 — „ Putna 9 Maiă 1866. Ne putîndă porni acuma spre a lua parte la lucrările Camerei, din causă de bolă, vă rogă se înaintați Camerii cererea mea pentru măoongediă celă multă de trei săptămău. Prin postie amă espediază atestatură medicală. Dați-mî voie a vă exprima părerea mea de rău a nu fi în Cameră spre a aclama cu țara întragă pe Carol I. ca domna Ereditariă a României singura mîntuire a iubitei nóstre patrie. A. Balș deputată Județului Putna. Adunarea vnié<5 după acesta desbatere verificării titlurilor deputaților aleși. A fostă în cestiune alegerea D-lui M. Cogâlnicianu. Era orecare îndoială asupra persónei alesa. Este are acea persóna D. M. Cogâlnicianu fostulu ministru, séu D. M. Cogalniceanu rätrasü alegetoriu ín colegiulu Falciu? Acesta este întrebarea ce comisiunea a pusü adunării. — D. Radu Ionescu a făcută propunere se se amâne verificarea alegerii. Propunerea a cădutu. D. N. Blarembergu și alții au făcută însă alta prin care ceră, ca cestiune de moralitate publică, se se escludă D-nilă Cogâlnicianu din causă că a violată la 2 Maiă. 1864 constituțiunea. Desbaterea s’a pusă p’acestă terîmu. D. N. Blaremberg a susținută propunerea aretăndă că d. Cogâlnicianu, a violată legile țerei, a violată sanctuarială națiunii, și că nu póte face din Adunarea naționale fără a fi săpată pentru dânsa. D. Blaremberg a dată esemple istorice d’asemeni escluderî. Pentru respectulă moralității publice trebue,a esclude p’acelăa ce a violat lége. Oricare din noi va face ca d Cogălnicianu, a <Jisü d. Blaremberg, trebue nu numai alungată dup’aceste bance, dară trămisu pe bancele justiției criminale. D. Tell a respunsü declarăndă că oricare ar fi faptele d-lui Gogălnicianu , ele a fost sperate de plebiscitul națiunii(protestări în Adunare) de 600.000 de voturi. Nu se pute exclude mă omădice oratorele, pentru că convingerile sele politice diferă de ale majorității. Faceți uă posițiune frumosa D-lui Cogălnicianu, dăndu-i dreptulă a <jice ce a fost d esclusă pentru credințele sele. (Mai multe voci pentru immoralități.) Pentru onerea acestei Adunări chiară dară se nu votați astă propunere. II. Președinte al Cabinetului a cerută, în interesul c cestiunilor celor mari ce suntă la ordinea zilei, se se curme discusiunea, se nu se mai puiă in cestiune personele. Ori ce ar fi făcută D. Cogălnicianu, este ună plebiscită, care Ia aprobată. Numai desbateți asemini lucruri unice, căndă Europa așteptă de la noi fapte mai mari, căndă toți ochii sunt alintați asupra nostru. Votați asupra verificării, și respingeți alegerea dacă suntă cuvinte. Dară înc’uă dată nu mai dați mă asemene spectaclu lumii. Se cere închiderea discnsiunii și se primesce. Se suspende ședința pentru căteva minute. La redeschidere se citesce ună supramendamentă ale D-lui P. Cernătescu, care cere a se numită comcisiune adhoc care se se cerceteze cu scrupulositate alegerea și se constate care e persona alesă. Pîn’atunci se seamăne propunerea D-lui Blarembergü. D. Cernătescu susține propunerea pe considerarea că trebue se se constate identitatea personei. D. Radu Ionescu declară că s’a făcută deja uă propunere în acelaași sensă și Camera, respingîndu-o, nu mai póte reveni asupra votului. D. Lateșva este contra propunerii căci s’a făcută disensiuni asupra acestei cestiuni și D-sa nu admite că se potă amăna verificările. D. Tell este ără și contra, pentru aceleași considerări. Se cere închiderea discnsiunii. Se lămuresce că seamănă alegerea spre a se cerceta identitatea personei alese. [Propunerea D-lui Blaremberg] va remăne însă la bursă pînă la resolverea cestiunii. Se pune la votă suptamendamentală D-lui Cernătescu și se primesce cu mare majoritate.— Desbaterea asupra alegerii D-lui Copeski se amână spre a-și formula minoritatea comisiunii opiniunea sa. Se procedă la alegerea unui membru pentru Comisiunea însărcinată cu facerea Regulamentului, și se alege d. lonăstrajă cu 81 voturi din 96 votanți. Se trage la sorți Comisiunea de 5 membri pentru cercetarea asupra alegerii Cogâlnicianu. Ea se compune astfel: I. Vergolici, Gr. Serurie, Em. Morțanu, Gr. Suțu, V. Pogor, I. Președinte anunță pe mine ședința pentru votulă celă mare, D. N. Ionescu declară că nu scie care e votulă celă mare și cere ca se se reguleze uă ordine de zistătători, cumă se face în orice camere, spre a pută procede la orice voturi mari și mici. D. I. Ghica, președinte Cabinetului arăta că Regulamentul preciseza modulă regulării ordinii sfilei. Câtă despre cestiunea cea mare pe care D. Ionescu zice că n’o cunosce, D. Ghica arata că s’a vorbită de ea în mesagiă. Guvernul ă a comunicată Adunăriiotărîrea Conferinței. Trebue se respundemu la acea otărîre, care atinge cestiunea Unirii și principelui dintr’ua familiă domnitoară. Este uă cestiune de considerare cătră Puteri și cătră Pórtă carită dată dovezii de solicitudine pentru noi. Procedura importă puțină. Nici uă Cameră nu s’a ținută de regulamentă de cătă în cestiuni ordinarie. Suntă Zdi invidia națiunilor în care vină costimî vitali cari se potă desbate și afară din procedura preve jută de regulamentă căndă toți suntemă pentru acesta. Nimenea nu pote zice că în asemenea casa se se țină samă de cutare și cutare articlu. (a plause) La ordinea zilei aveți cestiunea cea mare, pusă de Meșogiă. Puneți-o pentru mâne sau Luni; căndă veți voi. Ceremă insă grăbire ca curteală pentu Europa, datoriă pentru ordinea publică, pentru liniștea țerei, și chiară pentru noi înșine care amă obosită luptăndă de la 11 februarie încua. Trebue se stabiliți mă guvernă normale care se pură capelă provisoriului. Și eri amă olărilă amânarea ca cesttiune de curteală pentru deputații de peste Milcovă era nu pentru că n’ară fi majoritatea loră. Aici este uă singură Adunare și majoritatea iei este aci. Trebue se arezămă Europei că la orice încercare ar voi se ne supună, voima cea voită părinții, frații, (aplause) se menținemă voturile Divanului ad hoc, ală Camerei trecute, ale țerei întregi. Veți da una votă care se dovedască Europei că acesta este uă cestiune naționale, simplită de toți. D. N. Ionescu se asocid<jă la cererea d-lui Ministru, ca se respunde nu mai curîndă la cestiunea rădicală de conferință. Insă este gelosă de prerogativa Adunării, dară nu trebue sa grăbimă. se damă Prin deferință către Puteri, opiniunea acestei Camere, dară opiniunea luminată, matură. Se se pară la ordinea «Jilei actele diplomatice. Câtă pentru cestiunea venirii deputaților de peste Milcovă, n’o credă cestiune de curteală, ci neapărată, căci de n’ară fi majoritatea celoră de peste Milcovă, nu s’ar invalida, dară s’ar paraliza votulă nostru. — Trebue să se declare pentru cea din urmă 0ră, că numai suntă doue fete, ci una singură, unită pentru totădeuna. Suntă simplitoră la evocarea suvenirii părinților noștri. Ea însă nu dateză numai de la Divanurile ad-hoc ci de la Ștefană, Michaiă, Bogdană și alți Străbuni ai noștri. Trebue dară se ne pronunțămă cu maturitate, și că uitulă voiu cugeta cu t0tă maturitatea de care suntă capabile, și voiu desbate în tota libertatea, în acestă orașiă liberă, unde s’a versatu sânge pentru libertate și independință. D. Gr. Lahovari este de părere că ordinea jilei este prevedată de Regulamentă și că numai Ministerialăare dreptă se se opusă. Costiunea cea mare este la ordinea 11) de ani și acumă de 4 zile necontenită. Putemă dară, fără a o înscrie pentru că anume, se procedemă la discusiunea iei. D. Președinte, cu încuviințarea Adunării, anunță ședința de secțiuni pentru mâne la 9 ore, și ședința publică la 2 ore după amentegitimă în L'Independance Belge din 6 Masă . Pericele situațiunii nu au fostă fărăl influință asupra raporturilor dintre curtea de la Viena și Ungaria. Guvernul, pentru a termina mai iute opera de împăciuire, se arată dispusă a recunosce continuitatea dreptului, adrefi a pune în vigore legislația din 1848. D. Deak a fost chemată de Imperatură pentru a face proposițiuni spre că grabnică avangiare. Din partea Dieta ungară se arată doritare de a ajunge la uă soluțiune, căci marea comisiune pentru afacerile comunali va supune fărăi întârziere raportulă seă camtrii deputaților«. Proedulă nu imbrâțișdză provisoriă de cătă principiele fundamentali și tratatele principali ale afacerilor comunali intre regală și imperiu; mai lăr<t să se va complecta. Reproducem din L'independance de la Ö Masă: Avemă acuma subă ochii nostrii texturile ofciale ale depeșii austriace de la 26 Aprilie, relativă la desarmarea, și responsură făcută de Prusia cu dată de 30 Aprilie, și in care cabinetul de la Berlin exprimă mirarea sea de a vedea că guvernulă austriacă, după ce a luată cunoscință că propunerile sale s’aă adoptată de Prusia, a schimbată îndată programarea ș a anunțată urmările sale în Italia. In acestă din urmă documentă, Prusia se pune pe acelăași tărîmă cu Italia; ea nu a urmată decâtă pentru că Austria a luată inițiativa urmărilor sub proteste neîntemeiate; ea va dezarma dinpreună cu Italia, îndată ce Austria, cere nu e delopă amenințată va da esemplu. Intasiasmul merge crescîndă in Italia. Municipalitățile ajută acțiunea guvernului dăudă gardei naționale mijlocele de a se mobilise. Ună faptă de însemnată este, că provinciole cele mai de curândă elberate, precumă Neapole sau Sicilia, dar dovedi de celă mai ardinte cetâțenismu.Municipalitatea de Catana a votată uă pensiune anuale de 2,000 de franci, la acela din conpatrioții sei care ară cuceri ună drapelă austriacă, 300 frânci soldațiloră medaliați, 200 franci familie soră celoră este arămuri pentru patrie. fl'Aveniră National. Reproduce mă uă depeșă de la Berlină din Ziarul" L'Independance Belge din 7 Maiă. Se crede ca Regele va lua Comandamentulă primariă ală armatei, cu generalul Wranjel ca capă ală statului majoră generală. Engliteza și Rusia suntă pentru proiectul unui congresă cu escluderea a orice discuțiune relativă la Polonia. Austria voeace asemenea se nu se ridice cestiunea relativă la Veneția. Ia generală este mobită asupra posibilității unui congres. După uă telegramă de la Stutgart, adresată cătră Wanderer, imperatară Rusii a adresată uă scrisore autografă regelui Prusii, prin care imperatară insistă asupra relațiunii de rudență, ce esiste între casa imperiale și casa regale germană, relațiuni ce obligă pe Czară de a protege esistența sea în casă căndă ară fi amenințată. Se j<ca că D. Deak a fostă chiămată în conferință lungă implicată pentru a face proposițiuni în privința unei grabnice soluțiuni în cestiunea ungară. Se zice că s’a hotărâtă de a se face concesiuni considerabile in prinvința recunoscinții de faptă a legiloră din 1848. (L'independance).