Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)
1866-06-01
Primăria Comunei Bucuresci. Asta sora Mercuri 1 Iuniu de la 8 ore sera, Consiliulu Comunale va ține la Ospețulu Orașului un ședințiă publică spre a continuă cu discuțiunea asupra votării budgetului a. c. 1866. DEPEȘSE TELEGRAFICE (Servițiulfi particulariu alu Romanului) Viena 11 Iunie. După informațiuni guvernamântală, Prusiana au intrată er! în ducatulă Holsteină, aă ocupată Bremstedt, Horst, Itzehoe, Gluckstadt și Elmshorn (la uă distanță două leghe de Altona) eraă se fiă ocupate în timpulă Jileî de erî. Cu tote aceste acte agresive din partea Prusiei, întrunirea stărilor general! în ducatul Holstein luptă protecțiunea austriacă se va face astăzi la Itzehoe sau la Azora. Se crede că din aceste evenimente va resulta casus belli între Austria și Prusia. Viena 12 Iunie. Austria a ruptă relațiunile diplomatice cu Prusia. Ambasadorele Austriei Cornițele Karolyi Reci a primită ordinul de a părăsi îndată Berlinul. Generaliulă Tann, capulă Statului Majoră a armatei Bavareze, a sosită aci pentru a se înțelege asupra operațiunilor comune ale armatelor Austriace și Bavareze. Kali lipsesc. Se sperama ca, bine luminată asupra împregiurărilor, Adunarea nu va lipsi la datoria iei, nu va întărea d’a lua mesujele financiarie proprie a scăpa situațiunea în întru și a ne pregăti răpede și bine. București JJ *. Publicăm mai la vale apelulu Primăriei Capitalei către Bucuresciani, pentru înscrieri de voluntari, cari se separă în servițiului patriei pentru orce eventualitate. — Suntem plicumi că inteligintele și patrioticul poporu al Capitalii va răspunde fără eșitare la chrămare. In rândurile aperătorilor patriei, cei ce au locuiit pe 11 Iuniu 1848, cei ce au facutu pe 24 Ianuariu 1859, cei ce afi contribuit Ia 11 Fevruariu 1866, vorü ave unulu din locurile cele mai frumóse, și vorü sei pestra nepătată renumirea cetățianilor Bucuresciloru. Depeșia telegrafică ce publicamu mai susu nu lasă nici uă îndouință despre imposibilitatea unei împăciuiri. „Conferința a murit, spre a nu mai învina, duceaO acum, căteva jlile biariele străine, și Austria a ucis-o.“ fresbelulű pare inevitabile, adaugeau ele. Remăne numai a se soi unde va relata. Dacă Austria va pune în lucrare propunerea d’a convoca stările ducatului Holstein, Prusia ar considera acestă acta ca unii casus belli. Scima că stările au fost convocate, și depeșii noștri ne spune că Prussia a și intrată în Holstein, Resbelulu nu pute darü întârzia de a începe. Prussia nu putea primi situațiunea ce i-ar fi facutu unű vota ostile ale Dietei Ducatelorü șiotărîrea sea d’a ocupa Holstein, se pute privi ca uă declarațiune de resbelu. Pressa europiană o prevedea. Și chiar ș ^iarnele cele mai amice păcii recunosceau că nereușirea proiectului de conferințță sfărâma ori ce speranțe. „Din tote părțile, trice Le Temps de la 7 Iunie, ne vine confirmări că proiectul a două conferință a remasa cu totul a rosit. In mijlocul potopului de telegrame de care suntem inundați, ne este cu greu se putem deosebi care este guvernul neutru care a luatu inițiativa acestora declarări. Buletinulű Monitorului pare a o atribui cabinetelor engleze și ruse și totu astă versiune o găsimu și In depeștele ce priimimu de la Francfort și de la Berlin. Dar, de altă parte, uă telegramă de la Londra ne anunță că aderă la camera comunelorű, D. Gladstone, respungindu la uă interpelare a generaliului Peel, a declarată că a priimită de la Paris vă depeșiă anunțăndă că Austria ar fi pusü, pentru adunarea unei conferințe, risce astafelu de condițiuni încătu obiectul acestei adunări devenia impracticabile. „Guvernulu francese, o adausa ministrulu de financie, crede că aceste condițiuni sunt egali cu uă ruptură completă a conferințiî, și guvernulu reginei împărtășindu acestă opiniune, cu părere de rea declară că a încetatü, cotü pentru acuma, ori ce posibilitate de adunare a conferinței.“ Daru, principalea cestiune nu este de a sel care din puterile mijjlocitoriea recunoscută și a constatată mai întîiu că conferință nu mai pute se se adune pentru vreuna folosit, ce trebuie însă se scimti cari suntu reservele Austriei, ce au făcută ca adunarea se fie imposibile. în acestă privință, declarațiunile D-lui Gladstone se cama potrivesc cu nota publicată, acuma două zile le Constitutionel: „De atunci, a mai jisit ministrulu englese, s’a constatat că Austria doria ca puterile care își propuneau să ie parte la conferință să fiă mai dinainte somate să declare că se va esclude din deliberațiuni totu ce arü fi pututu tinde a da astoră State sau puteri uă mărire de teritoriu sau uă crescere de puteri. „Evenimentele pară deci că iéü uă turnură măi răpede. Gazetta de Vienne (edițiunea de sără) arată că pregătirile pentru adunarea stăriloră din Holstein sunt, în plină activitate; că s’au dată deja ordini pentru doue secțiuni complimentarie și totu într'una timpu uă de peștă de la Kiel ne anunță că stările sunt convocate pentru 11 iunie de Generariul de Gablenz că se vor aduna la Stzehoe și că sesiunea lorü esteotărîtă pentru trei luni. în prevederea acestora măsuri decisive, Monitorulu PrusianH denunță într’una moda energica violarea convențiunii de la Gastein și uă depeștă de la Berlin anunță că intr’uă declarațiune trimisâ la Viena. Prusia constată cu darea la Dietă de către Austria a cestiunii ducatelorü, suspende condominium, și aduce pe cele două mari puteri germane în posițiunea de drepta a tratatului de la Viena, care are uă valore europiană. — Nu simű ancă dacă cabinetulü de la Berlin a îndreptat trupele sale spre Holstein, dar telegrafulu anunță, și acesta este un simtomă destulă de amenințătoriă, că gardiștii de corn, cantonați la Postdam, s’au pornitü după ce au fosttrecuți în revistă de regele Guillaume.“ Tóte puterile au judecata cu severitate atătu restricțiunile puse de Austria în condițiunile strîngerii conferinței cătă și convocarea stărilor ducatelor, fără uă prealabile înțelegere cu Prusia, conformă tratatelorű. Resbelulii, puiceau iftariele austriace, a devenită supremată remediu la tóte strîmptorările. Acesta era și credinția guvernului austriacă, căci era a persistată înotăririle sale, și persistința a provocată evenimentele de cari ne vorbesce depeșta nóstru. Uă ciocnire ne pare inevitabile. In fiecare momentű telegrafulu ne póte anunța începerea ostilităților la Nord, și vădată începute acolo, nu este probabile că vom întârzia și la metro-^i. Italia arde de nerăbdare. Voluntarii se grâmădesc, cu miile, și la cea d’ănteiă scînteiă, va fi cu neputință a-i mai reține. Situațiunea în afară dară se agreveză și România trebue se fiă gata de orice împregiurări. Guvernul d’astăziî pare a cunosce și rolul ce trebue se jace țera nostră între cari cașuri și mesurele ce trebue s’o puiă în posițiune d’a Iu puté îndeplini. Mi^’ló cele mare CATRE LOCUITORI BUCURESCILORU Bucuresceni, Vă <jli mare este póte aprópe d’a resări pentru România, dina căn^ă fiăcare din copii patriei se fiă chemați a afirma ființa mamei sale. Sunetulű armelor s’aude pretutindene. Europa Intréga se mișcă. Popórele ce gemă suptă jugulă străină palpită, simtă în tótu ființa loră fremetulu nerăbdării. Ele așteptă bubuitulă tunului care va anunța ora mîntuirii loră. România, liberă, autonomă, constante în voința iei, a văzută cele mai scumpe dorințe ale sale realisate. Programa Adunărilor ad-hoc este mai îndeplinită, CAROL I este pe tronul oferei. Datoria Romănilor este acumă d’a mănțina cele ce aă făcută, d’a le apera cu orice preță și contra oricui. Ei nu vor ataca pe nimene, dară dacă cineva ar călca pămîntul ă soră, ei sunt hotărîțî a-și face datoria. Acestaotărîre nă focută a se porni oștirea în tabere de eserciție. Acesta hotărîrea dictată decretulă Măriei Sale Domnitorului prin care se decide formarea de corpuri de voluntari. Voluntarii României, în ora penelului, voră fi toți fii sei, căci toți voră preferi a muri de cătă a vede drepturile loră străbunesci sfâșiate, patria lora, familia lora, cotropită, desonorată. Pentru acumă ti îă se chiamă luptă arme numai căte-va mii de luptători, cari cu armata se stă înainte mergătorii poporului ii uă luptă naționale. Primăria capitalii socotesce d’a sea datoriă, d’a sea onore d’a fi din cele d’ăntâiă a face apelă la națiune. Bucuresceni, sunteți capulă și inima României, sunteți centrală luminilorn și prin acesta chiară îndatorați a fi cei d’ăntâiă apărători ai libertății, ai independinței. Pe voii sunt alintați ochii națiunii întrege. De la voi se astepta exemplu, de la voi avintură care se aducă după sine mîntuirea. Tradițiunile vóstre sunt mari și frumóse. Trei revoluțiuni au trecută peste voi. Și suvenirea luptei naționale din delula pompierilor este vină încă între voi. — Voce dară trebue se se adreseze ăntica chemare a țarei și voi veți fi cei întisă a respunde la dînsa. Biurourile de înscriere suntă deschise la primăria Capitalii, veniți de reînsoriți, locuitori ai capitalii. Sănta causă a naționalității nóstre vă este încredințată, a o apera.— Junime, poporă, gardiști naționali dați toți puterniculă vostru continginte. Lumea ne privesce, țara așteptă de la noi semnalele. Se lă dămă bărbătesce romănesce. Bucurescenii trăiască România! Trăiască voluntarii Capitalii și ai țerei întrege. (Subsemnați) C. Panaită G. C. Cantacuzino, S. Mihălescu, G. Lahovarie, A. Arion. Bucuresci 31 Maii 1866. Siele consiliului de țete, suntă deja departe de piața Saint-Marc. Acuma este că le face catalogulă și le claseza tu vreo bibliotecă austriacă. Totâ astă țară pare n»artă. La ferestele sparte ale vechiloru palate din Veroția pu stii și întunecase, stau atîrnate grămezii de lînă, ne mai avendu nici unu locuitoriă le au umplută cu furagiă. Nu se aude nici ună sgomotu la Venezia de căiă alți săbielor, pe care ofițerii austriacî le lasă se se tărască pe pavagiu. Dacă acesta este uă letargie. Veneția se va descepta încă ca atunci căndă totu la acestă epocă acuma sapte ani, ea putea se vérja drapelul francesa care fîlfîia pe Adriatica. Căndă ună Veneziană vorbesce de acele 4*1 ® de speranță, de acea mîntuire care abia se arată și dispară, el plânge. Este supliciulâ de Tantalii ală libertății. Voluntarii au plecată și astăzi de dimineață de la Florenza la Como sau Bari. Cei mai mulți dintr’înșii sunt artiști, studeați avocați, tineri profesori cari mergă cu siguranța că în curundă voră da peptă cu inemiculă. Ciuimă în S'avenir National din 7 iuniu Austria nu se mulțumeșce numai cu împrumutată sforțații de 12 milione fiorini, curată taxă de resbelu cea pusă în Veneția, ea își ea acuma alesurile sale, se strînge, se împachetază, se încarcă se spedia să sau se gătescă se espediese la Viena obiectele de artă și curiositățile. Minunații Paulă Veronese de Sant-Sabastiano sunt deja făcut sub și gata de plecare. Se pune în cutii superba colecțiune de armure din Arsenal, Archivele Statului, tote făr a o constata, fără se voimu a prejudeca consecințele ce ea pate se producă, sau pintre puterile germane, sau chiară asupra încercărilor pacifice făcute de puterile neutre in acestă momenta.“ Intr’ună altă articlu, unde resună noutățile din Germania, la France revine asupra astei demonstrațiuni a Austriei și se explică astăfetă: „La Berlină, în cercurile guvernamentale, se speră că celă din urmă actă ală Austriei In fa^a Dietei va ave de efectu a împinge poporațiunile prusiane la resbelă, pentru că acestă actă tinde la unaferă de majoritate a Prusiei. „In orice casă este sigură că chiară organele cele mai ostili politicei prusiane au considerată împlinirea acestui actă ca unu casă de resbelă pentru Prussia“ Insă asemene situațiune, trebue a se ascepta la noutățile cele mai grave, și fie ce bătătură a telegrafului pate se ne anunțe începerea ostilitățiloră. TELEFRAMA. Craiova 11 Iunifi. Felicitămu pe D. Latețiă interpelatorului ți pe D. Ministru Rosetti pentru actele referitoaie la cestiunea maghiariloru reformați, care voru se ridice una stată străină în România. Dinicu, Otetelețianu, G. Frumușianu, Mozarianu, Macinca, Cristofi, Fauru, Raymond, Michale, Oltianu, Selagianu- Savoia, Catrinescu, Bumbacilă. Circulara D-lui Ministru secretarii de Stat și la departamentulű instrucțiune publice ți ală cultelor și, adresată superioriloru scaleloru de băeți din lați UA LOVITURĂ DE STAIG DIPLOMATICĂ. Acesta e numele ce dă Le Pays, starü alü Imperiului declarațiunii ce Austria a făcută Dietei în privința Ducatelorü Elbei, Vinerea trecută. Acestă 4'®”, după ce a recunoscută că acea declarațiune dă Dietei dreptul de a decide definitivă asupra cestiunilor, tratate esclusivmente pînă astăzi între cabinetele de la Berlin și de la Viena, declară că Convențiunea de la Gastein din 14 Aug. 1863 nu mai existe. El adauge: „Dacă convențiunea din Gastein e sfărâmată, ce mai rămâne? Tratatul din Viena, adică ună tratată ce d fi Prusiei și Austriei dreptul de a trimite împreună trupe în Holstein, dreptă repusă în vigore luptă autoritatea comună și simultaneă a ambelor puteri, cărora acestă tratată le dă posesiunea nedespărțită a Ducatelorü Elbei. ..Se vede îndată unde conduce noua atitudine a Austriei in afacerea Ducatelorü. Astă atitudine pate se-i atragă simpatiele pasive ale Dietei și recunoscința confederațiloră sei. Dară aci este pentru Prusia uă protestă pipăită de a trimite, în virtutea tratatului din Viena, care remăne singură întregă, tn Holstein mă corpă de armată ce se va întîlni cu trupele austriace nu alăturea dară faoiă în fadă; și corpul de armată prusiană va ave de misiune speciale de a se opune la întrunirea Statelor’ă astoră ducate. „Aci este uă serioasă perspectivă de conflictă imediată ce ar grăbi evenimintele. Acesta e are resultatul pe care lu caută Cabinetul de la Viena? „Póte.“ La France, arătă de favorabile pînă acumă Austriei, nu a prețuesce arătă de multă cale Pays gravitatea declarațiunii ce astă putere a făcută acum a Dietei, și consecințele imediate ce ar pute ave astă declarațiune. „Este posibile, 41 ° 1 ° France, ca Prusia se vede în actulă Austriei să declarațiune de resbelă resultăndă din mă casus foederis. „In ipotesea căndă Prusia ar ocupa din nou Holstein, se întreba care ar fi atitudinea Austriei. „Privi va ea are reintrarea trupelor prusiane ca ună faptă de ostilitate, și lati-va aptă de acestă faptă pentru a’și înainta trupele concentrate pe fruntaria Silesiei? In fine ce vom face în acestă casă, Staturile cele mice ale Germaniei? „E ușioră de înțelesă gravitatea astei noe situațiuni. Ne măirginim o astăzi Domnule, Amănarea vă trimite, spre lămurire, in copie, adresa D-lui Ministru de interne, sub No. 11537, relativă la necuviințele ce ar fi urmată din partea unora elevi ai scoilelor, contra Evreilor, din acelă orașă. In totodeuna, Domnule, amu fostă pentru deplina libertate a petiționării la Corpurile constituite ale țerei; nu că déja vdă contesta D-vóstre dreptulu ce la-ți esercitatu cu ocasiunea petițiunii ce aflu că ați provocată contra dării drepturilor politice Evreiloră, cu atătă mai multă că astăzi, dreptulă de petițiune trebue se fiă deplină, fiindă recunoscută de guvernă și de Domnitoră. încă vădată, acei din D-ni profesori cari aă luată parte la acea petițiune in cestiunea Evreiloru, n’aă făcută de cătă a-și esercita ună dreptă. Dară de la a esercita ună dreptă, până la a provoca acele necuviințe ce se 4 ® ® că s’aă făcută de către școlari prin maltratarea Israeliților, este diferință mare. Mărturisesce că dacă ară fi cu putință se fi fostă provocați de D-v0slră acei școlari, în asemenea casă ași fi silită să declară în publică o asemenea faptă, și se ceră nu numai de la lege derumal cu stimă de la opiniunea publică, pedepsa ce se cuvine. Nu potă sa se primi că ară fi cu putință, ca acel cari aă misiunea d’a lumina mintea și sufletulă junimii, se fiă tocmai e cari se stiigă intr’tnsa ori ce lumină și s’o împingă astuferă la ună actă atătă de imorală încâtă ară fi și lașă d’a bate pe óméul fiindă că suntă d’o altă lege ca dânșii și d’a se pune mai mulți contra unuia. Așteptă dérü cu credință că d-vóstră îmi veți face cunoscută nu numai că cele ce s’aă raportată d-lui Ministru de interne suntă greșite, ci din contra încă, că d-vóstră ați învețată și învețați pe studiați a respecta ori ce religiune. Plângerile ce s’aă făcută contra Israelițiloră, suntă negreșită din puntură de vedere politică, derft suntă sigură că religiunea nu póte avea nici ună Iocă In acele reclamări și’n ori ce respingere s’ară face israiliților de la drepturile politice In România. Primiți etc. Ministru, C. A. Rosetti. No. 4,700, Masă 30.