Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)
1867-04-02
vcnsacE și vei pute Cap. Dist. Pe am'..............................lei 128 — 152 Peséfi'iuni.................... » 64— 76 Pe trei luni...................... » 32 — 38 Pe on lună....................... » 11 — — anü esemplarü 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. Măria Sa Principele Domnitorii ale Serbiei, fiind o silită din împregiurări, a părăsi asta-ujl Capitala; subsemnata ii grăbesce a face cunoscută, ci nu va mai avea locă nici representația Teatrală ce era a se da monarea Mării Sale. Primară C. Panaiot. SERVITIU TELEGRAFICA ALV nOMAHTULUI. LONDON, 18 Aprile. — Camera Comunelor. Amendamentulű lui Gladstone contra bilului de reformă a fostă respinsă cu 810 voturi contra 289- Majoritatea guvernamentale e de 21 voci. FLORENZA, 12 Aprile. — Senatorele Campello e numită ministru ală afacerilor străine. MADRID, 12 Aprile. — Camera a aprobată tate decretele publicate de guvernă de la inchiderea celei din urmă «eaiue. BERLIN, 13 Aprile.— triarulă „Nord-deutsche Zeitung “ dire: Prussia n’a intrată delocă in negocieri asupra Luxemburgului; ea a cerută numai opiniunea puterilor asupra tratatului din anul 1889. DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Serviciul privată ală Monitorului). PARIS, 10 Aprilie.— Biuroulă legislativă n’a autorizată interpelările în privința Luxemburgului. Imperatorul va trece mine în revistă armata la pădurea de Boulogne. Se asigură că ministerul Rattazzi s-a constituită: Rattazzi la interne; Maniscbalchi Erizzo, la esterne; Ferraro, la finance. ț)iariulă Pressa publică adresa Luxemburgesiloră către regele Hollandei prin care îi ceră încorporarea cu Francia. BERLIN.— Parlamentul a terminată discuțiunea prealabilă a constituțiunei. Celă din urmă articolă a fost adoptată cu amendamentulă că intrarea Stateloră Sudului în confederațiunea Nordului, se va face după propunerea preșidenției, prin calea legislativă FLORENZA, 11 Aprilie.— Rattazzi anuncă Camerei compunerea cabinetului: Ministrulu marinei va face interimară trebiloră străine Rattazzi «Jică că Italia n’are nici oă preocupațiune esteriorä; ea trebue se se ocupe seriosă de finance, va «presinta proiectul lichidării bunuriloră cierului. ADMINISTRAyI ULBA, FA8AGIULU ROMÂNO No. 1— SEDA.71*HJHBA STRADA ACADEMIEI No. 20. Articlele trimise și nepublicate se vom arde. — Redactorii respundetorii Eugenia Carada. București ^ Priorü. M. S. Principele Miloșia al Serbiei a intrată astăzi în Capitalea României. M. S. Domnitoriulú României va primită la intrarea în Capitale. Autoritatea comunale, Miniștrii, armata, garda naționale și uă mulțime numerosá de cetățieni de tóte condițiunile a i eșit înainte Suveranului poporului Serbii, și recepțiunea cordiale și entusiastă ce i-aă făcută a fostă uă nouă manifestare a simptimantelor și de simpatie și de solidaritate ce legi pe cele două popore, ai căroră suverani aă intrată pătă di împreună în palatulă națiunii române, salutați cu iubire și speranță. La ordinea ținei a Adunării este proiectulă pentru modificarea legii jurațilorO. In condițiunile actuale, acesta lege nu oferesce mă numerâ îndestulătură de jurați pentru ca cercetarea și judecarea proceselor criminali se se potă face fără întrerupere. Spre a remedia acestă neajunsă, s'a presintată de guvernă uă proiectă de lege pe care comisiunea Adunării la reformată în mai multe din disposițiunile sale. Dară dinsa ea și guvernulă a mănținută afară de vîrstă condițiunile cerute de legea vedină spre a fi jurată, mărginindu-se a face órecari înlesniri pentru funcționarea sistemei, indresarea listeloru și estimarea coloră eșiți la sorți la îndeplinirea datorielor loră. Noi credemă c’ar fi trebuită mai ânteiú a lărgi condițiunile cerute spre a fi jurată, și apoi a se ocupa de liste. Astfel, s’ar fi înlăturată multe neajunsuri pe cari reforma făcută în dresarea listelor și convocarea jurațiloră nu credemă că le va remedia. Atragemă atențiunea Adunării asupra acestui panză. Vomă desemna încă luării sale aminte art. 272 din modificările comisiunii, care plăresce că toți jurații ce vor avea funcționa în timpă de 24 sesiuni, se vor trage la sorți încă de la începutul anului. Acésta maesură ni se pare rătocită. Avantagiele ce comisiunea găsesce într’ănsa, adică d’a face încunosciințarea jurațiioră ce aă a funcționa mai lesniciasa și mai sigură și a-i pune în posițiune d’a se pute pregăti spre a veni la curte, ni se pare ca se potă dobîndi mai totă asta de bine și prin tragere la sorți și încunosciințarea cu olună înainte de fiecare sesiune. Desavantagele tragerii la sorți cu un ană înainte potă însă fi forte mari. Ele, aretăndă din’ainte compunerea curții, flăcării sesiuni, lasă la discrețiune d’a-și alege sesiunea în care voiesce a trimite în judecata p’ună acusată orecare. Astăfelă se slăbesce una din marile garanție ce legea juriului oferesce acusațiloru. Trebue a cugeta seriosă suspra acestui inconveniente și al îndrepta. Suntemă siguri că comisiunea însăși 80ă Adunarea o vor face. In revista de eri, dederămă uă dare de semă despre Orivnte și despre starea lucrurilor în dorințele, cerințele și lucrările Cabinetului rusesc, aretate de foiele și corespondințele din Petersburg. Vom completa aici acea dare de semi prin urmatoriulă pasagră din core ap on fiin ți» <2îa*pendinței Belgice. „S’aștepta la Petersburg multe deputațiuni slave din Serbia, din Bulgaria și din provinciele slave de luptă Austria. Aceste deputațiuni vor merge mai ăntâiă la Moscva, la marea esposițiune etnografică ce se va deschide în acelă orașiă de la 17 până la 29 Aprilie. Aici (la Petersburg) se vor folosi de acesta ocasiune spre a organisa uă manifestare ce va ave un caracteră cu totulă politică. Orașiul pregătește deputațiloră slavi să prin imire solemne a cărila programă a fostă desbătută în ședința oficiale de către municipalitatea din St. Petersburg. In cercurile nóstre se ocupă d’a organisa uă serie de manifestări precum prânzuri de aparate, baluri în cluburi sol. Diabul. Oriintele reproducende aceste lini e tfice: „Se se grăbască dară Turcia, de voes ce nu a renasce, dară a prelungi agonia iei; și se se grăbescă a cede Greciei insula Gandiel, Tesalia și Epirulă; într’altă felă resbelulă va fi măne biruința pesteuă luna, și în curcénde se va căii ca s’a raclimate pe Englitera spre a urma să politică ce’i lasă tótu respunderea eventualităților viitorului.“ Vă depeșia din Iași ne face cunoscută că s’a întrunită colegiulă ală douilea spre a alege Alegătorii aă votată uă unii Senatori, adresă prin care au făcută cunoscută ministrului din întru că să roga a mulțămi camerei pentru votul ăi ei politică și naționale în privința curții de casațiune, și că colegială acelua nu voiesce a mai alegemă Senatore. Colegială dup’acesta s’a respăndită și noi n’avemă de câtă a face cunoscută acestă faptă, ce vorbesce prin elă insuși cu cea mai mare elocință. ADUNAREA DEPUTAȚILORU, Ședința din 1 Aprilie. D. Tell anuncă că va interpela pe d. ministru de resbelu in privință c’a scosu se <fice, vre 30 de oficieri din românia de dincolo de Milcova din serviciul de granic ieri și i-a Înlocuită cu oficieri de dincolo de Milcovă, adăogându că i-ar părea bine dacă d. ministru I va dovedi că nu este întemeiată acea sorie. S’a trasă la sorți comisiunea în numără de 20 deputați care Împreună cu biurourile va merge măne a saluta din partea Camerei pe Altețarea Domnulu Serbiei. Se reîncepe desbaterea proiectului de lege pentru impositele asupra băuturilor. Începută deja pe la sfîrșitul ședinței de oli, după ce s’a terminată proiectură de lege pentru pensiuni, care îl vomă publica, dupe ce se va vota in totale, in ședința de luni. Acesta lege fiind ne amendată se votăză in totale și se primesce cu 50 bile contra 17 negre. Se pune în desbatere proiectul de lege pentru rectificarea legii jurațiioră. Se primesce cu 64 bile albe contra 1 bilă negru și trei apțineri. .DUMINECA » APRILEIS«?. LUI SINEZA-TE ȘI VEITI Abonamentele în București Pasagin! ă Româna No. 1. — In districte la corespondinți (siariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan. XHDNOIHB 1I.E Linia de 30 litere.................. id ee. Insersiuni și reclame, linia....... 5 ~ ORGANiSAREA ARMATEI ROMANE. D. Ministru de resbele a presintatü Camerei unu proiecte de lege asupra organisarii armatei Romăne, precesând’uă espunere de motive, pe cari le »«ții iu vale. Reorganisarea puterii armate a României, în asia moda încătă, reducêndu cheltuielele, se mărâscă mijlocele de aperare ale țerei, a fostu și este una din cererile constanți și necurmate ale partitei naționale și ale acestui organă. Insă bună organisare a armatei noi vedem, nu, cumű țlice d. Minis tru, unü migllocü d’a desvolta spiri tulű naționale, ci uu satisfacere dată acestui spiritù naționale care a preesistat, totö de una, în România ca pretutindine, spiritului militariă, și care singură a inspirată tutorii societățiloru ideia d’a-și organisa uă putere armată cu care se-și apere existența ca națiuni. Spirituli naționale, în adeverü, a făcuț și ca România lupta vechii și eroicii sei domnitori, se găsescă în ea puterea d’a lupta în timpii de sute de ani contra tutorü inimicilor, ce o încongiuraă, se concupă acea organisare militarist puterică care o punea în posițiune, pe ea, Statu mica și pucina poporatű, a resiste la invasiunile unoru imperie colosali, cari spăimîntaseră Europa Intréga. Spirituri naționale, iubirea de patriă, de independință, singure au condusu-o în acele lupte uriașie și virtutea militariă, ce au desvoltatu în ele, n’a fostu de eà in consecința loru, éra nu sorgintea, precumö se pare c’ar voi a zice d. Ministru că va fi de acuma înainte. Spiritulü naționale a focutű pe mica Elveția, ce gemea supta jugulu Neraților și, a rădica drapelulu independinței, a lupta și a deveni liberă. Omenii cari au luatu paria la acea luptă erau plugari, păstori, etc. era nici de cuma militari sau omeni deprinși cu armele; daru în inima lor, vibra simpțimîntului patriei, bradul loru era condusă de spirituri naționale. Și ei au învinsă. Mai pe urmă apoi, liberi și constituiți în Republică, în mijlocului Europei monarcice, ei simplira trebuința de a-și asigura asistența ca națiune, prin uă organisare militariă care se-i puiă în posițiune d’a se apera contra oricator fi eventualități. Pe léoagă instituțiunile civili și politice cele mai libere, ei își constituiră uă forță armată care, impuitoria faciă cu inemicii, era puciuit onerasa țerei. Aci ca și în România dare,spiri tulü naționale singurü a datü nascere spiritului, organisarii militarie. Și ca se nu ne intorcemü în istoria asta departe, n’avemü óre unu esemplu prospáta? Resbelulu Americei nu este óre uă dovadă eclatante despre forția ideiei conservării naționale, și despre puterea iei d’a descepta, in câte-va zile, spiritulu resbelica, virtutea militariă, in națiunea cea mai pucinu deprinsă cu armele, cu resbelulü? Noi nu vedem, deci, în nă bună organisare a armatei nóstre, raia’loculă d’a da nascere spiritului naționale, căci ar fi se desperamu de țara nóstra, se credemu națiunea română fórte degradată dacă acela spiritu, căruia datoresce conservarea iei, n’ar mai esiste íntr’ânsa. Noi nu voimu a face astă injuriă națiunii nóstre. in organisarea unei puteri armele tari în țară, noi vedem ceea ce au venutul străbunii noștri, ceea ce a redută Elveția și alte popore, adică miȘ’locului d’a da satisfacere aspirărilor, cerințelor spiritului naționale, d’a spera independință și unitatea Romănimii. Privindú acuzați proiectulu de lege presintata de guvernu, ca oă espunere a principielorü a basupri organisarii armatei romăne, vom declara de la inceputu că ne unimü în mare parte cu d ĭnsula. Privindu-le Însă în amenuntele sale ca proiectu de organisare chiara, trebue se spunema că, după părerea nóstra, ele este séu incompletă sau pré desvoltata, adică cuprinzind disposițiuni nefolositorie și chiarű împedicătorie unei aplicări imediate a nouei sisteme. Ca proiectu de organisare deplină a puterii armate, ele este incompletă, căci, după ce stabilesce basile generale ale sistemei, apoi, intrănd fl între cari amenunte asupra formării corpurilor, a cadrelor, a modului îndeplinirii numerului armatei permanenți și altele, le atinge numai, și prin acesta chiar le reservă spre a face obiectulü unorfi legi speciali, precumü o și Șice neteda pentru unele dintre casele. Ca proiectil de organisare completă, după părerea nóstru, dacă a intrată în ameninte, trebuia se se desvolte; s’arete în câte-va article lămurite, cum i se vor compune corpurile, cari vor fi cadrele, care va fi modulu recrutării, etc. astafenü în câta legea vă dată votată se pute fi îndată aplicată, fără a mai aștepta legi speciali cari se regulamenteze unele din articlele sale. Decă era vorba numai a stabili basile nouei sisteme, atunci trebuia a se mărgini în acesta și a nu mai intra în ameninte, caii nu vomu face decâtu a aduce confusiuni și a împedica aplicarea legii în condițiunile deci în cari se prezintă proiectulu de lege în cestiune, noi credem că ele ar fi nefolositorci, dacă nu s’ar îndrepta defectele ce conține. D. Ministru ne vorbesce, nu espunerea motivelor, de necesitatea reformei sistemei nóstre militarie, care devine arginte mai alese în fașia „complicațiunilorö ce potö isvori din vârfi în alta în Orinte.“ Acesta proiecta prin urmare trebue curînda votată și curîndă aplicată. Se admitemă câ Adunările îlă voră vota. Ce va face guvernulă cu d ĭnsula? Pute-l-va aplica? Nu, căci, cumă amă Jisă după ce stabilesce principiele, basile, atinge numai organisarea însăși și o reservă unoră legi speciali. Va trebui dară a aștepta vâ noua sesiune, în care Adunarea va vota acele legi, adică a amâna uă riiorganisare pe care „menținerea României ca Stată, independință sea, interesulă poporațiunii, posițiunea țerei în complicațiunile Orgintelui“ o reclamă arginte. Cine nu vede inconvenientele unei asemeni amânări?— Ea ar fi putută fi evitată, decâ proiectul ar fi fostă o repet raă, sau completă, adică coprind îndă tóte disposițiunile necesarie pentru aplicarea immediată a sistemei, scade s’ar fi mărginită în stabilirea basiloră, lăsândă astăfeliă guvernului regulamentarea loră și aplicarea legilor r esistenți în ce privesce recrutarea, contingintele, etc. Asta legea ar fi putută fi aplicată îndată ce va fi fost votată. Îd --------- ------ț— oferită și avantagială d’a lua mai puținii timpă Adunăriloră, cari ar fi avută un singură desbatere generale, în loc de cinci, șese desbateri ce voră necesita, cinci, șase legi separate, un singură lucrare, în loc de cinci, șese, în secțiuni, ună singură raportă, etc. Sperămă dară că sau Ministerială sau Adunarea, în secțiuni, va îndrepta aceste neajunsuri, și dândă terei să organisare noua și puternică, va face ca aplicarea iei se se potă realișa îndată, și se ne poră în posițiune d’a respunde câtă mai curîndă la acele trebuințe de cari d. Ministru ne vorbesce în expunerea sea de motive. Venindă la basile sistemei, vomă oserva mai ăntâiă că, în elementele din cari compune forția armată a țarei, D. Ministru uită d’a menționa și garda naționale. Cu tóte acestea astă instituțiune esiste la noi, ea este garantată de Constituțiunea țerei, nu pote fi data nici unui momentă ideia d’a o contopi în miliție séu în glote. D. Ministru ar fi trebuită dară sa i conserve loculă și rolul ă seă. Regretamă c’a scăpată acesta din vedere, cu atătă mai multă c’acésta uitare nu este de natură a produce uă bună impresiune ș’a face ca opiniunea se fie favorabile unui proiect, cu care în principiu ne unima. Sperămă dară și aci că uitarea sa va îndrepta. Numerală aniloră de serviniă în armata permanente ne pare pre mare. Credemü c’ar fi mai bine, din tóte a reduce pentru tóte corpurile acelă timpă la 3 ani, în servițiulă activă, răducêndu pe celă în reserve ore§1 la 3. Astafelü va fi și mai ușiară pentru fiecare cetățiană, și se va ajunge și mai curând o scopulă, de care ne vorbesce d. Ministru, d’a desvolta spiritulă militariă intre Romăni. Milițiele s’ar împărți, după sistema prussiană în două părți Baviera