Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)

1867-04-02

vcnsacE și vei pute Cap. Dist. Pe am'..............................lei 128 — 152 Peséfi'iuni.................... » 64— 76 Pe trei luni...................... » 32 — 38 Pe on lună....................... » 11 — — anü esemplarü 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. Măria Sa Principele Domnitorii ale Serbiei, fiind o silită din împregiurări, a părăsi asta-ujl Capitala; sub­semna­­ta ii grăbesce a face cunoscută, c­i nu va mai avea locă nici representația Teatrală ce era a se da m­­onarea Mării Sale. Primară C. Panaiot. SERVITIU TEL­EGR­AFICA ALV nOMAHTUL­UI. LONDON, 18 Aprile. — Camera Comunelor­. Amendamentulű lui Gladstone contra bilului de reformă a fostă respinsă cu 810 voturi contra 289- Majoritatea guvernamentale e de 21 voci. FLORENZA, 12 Aprile. — Senatorele Campello e numită ministru ală afacerilor­ străine. MADRID, 12 Aprile. — Camera a aprobată tate decretele publicate de guvernă de la inchi­derea celei din urmă «eaiu­e. BERLIN, 13 Aprile.— triar­ulă „Nord-deutsche Zeitung “ dire: Prussia n’a intrată de­locă in ne­­gocieri asupra Luxemburgului; ea a cerută nu­mai opiniunea puterilor­ asupra tratatului din a­­nul­ 1889. DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Serviciul­ privată ală Monitorului). PARIS, 10 Aprilie.— Biuroulă legislativă n’a autorizată interpelările în privința Luxemburgului. Imperatorul­ va trece mine în revistă armata la pădurea de Boulogne. Se asigură că ministe­­rul­ Rattazzi s-a constituită: Rattazzi la interne; Maniscbalchi Erizzo, la esterne; Ferraro, la fi­nance. ț)iariulă Pressa publică adresa Luxemburgesi­­loră către regele Hollandei prin care îi ceră în­corporarea cu Francia. BERLIN.— Parlamentul­ a terminată discu­­țiunea prealabilă a constituțiunei. Celă din urmă articolă a fost­ adoptată cu amendamentulă că­­ intrarea Stateloră Sudului în confederațiunea Nor­dului, se va face după propunerea preșidenției, prin calea legislativă FLORENZA, 11 Aprilie.— Rattazzi anunc­ă Camerei compunerea cabinetului: Ministrulu ma­rinei va face interimară trebiloră străine Rattazzi «Jică­­ că Italia n’are nici oă preocupațiune este­­riorä; ea trebue se se ocupe seriosă de finance, va «presinta proiectul­ lichidării bunuriloră cierului. ADMINISTRAyI ULBA, FA8AGIULU ROMÂNO No. 1— SEDA.­71*HJHBA STRADA ACADEMIEI No. 20. Articlele trimise și nepublicate se vom arde. — Redactorii respundetorii Eugenia Carada. București ^ Priorü. M. S. Principele Miloșia al­ Serbiei a intrată astă­zi în Capitalea Româ­niei. M. S. Domnitoriulú României va primită la intrarea în Capitale. Auto­ritatea comunale, Miniștrii, armata, gar­da naționale și uă mulțime numerosá de cetățieni de tóte condițiunile a i e­­șit înainte Suveranului poporului Serbii, și recepțiunea cordiale și entusiastă ce i-aă făcută a fostă uă nouă manife­stare a simptimantelor și de simpatie și de solidaritate ce legi pe cele două popore, ai căroră suverani aă intrată pătă­ di împreună în palatulă națiunii române, salutați cu iubire și speran­­ț­ă. La ordinea țin­ei a Adunării este proiectulă pentru modificarea legii ju­­rațilorO. In condițiunile actuale, acesta lege nu oferesce m­ă numerâ îndes­­tulătură de jurați pentru ca cerceta­rea și judecarea proceselor­ criminali se se potă face fără întrerupere. Spre a remedia acestă neajunsă, s'a presin­tată de guvernă u­ă proiectă de lege pe care comisiunea Adunării la re­formată în mai multe din disposițiu­­nile sale. Dară dinsa ea și guvernulă a mănținută afară de vîrstă condițiu­nile cerute de legea vedină spre a fi jurată, mărginindu-se a face óre­cari înlesniri pentru funcționarea sistemei, in­dresarea listeloru și esti­marea co­loră eșiți la sorți la îndeplinirea datorielor loră. Noi credemă c’ar fi trebuită mai ânteiú a lărgi condițiunile cerute spre a fi jurată, și apoi a se ocupa de liste. Ast­­fel, s’ar fi înlăturată multe ne­aj­unsuri pe cari reforma făcută în dre­sarea listelor­ și convocarea jurațiloră nu credemă că le va remedia. Atra­­gemă atențiunea Adunării asupra aces­tui panză. Vomă desemna încă luării sale aminte art. 272 din modificările com­isiunii, care plăresce că toți ju­rații ce vor­ ave­a funcționa în timpă de 24 sesiuni, se vor­ trage la sorți încă de la începutul­ anului. Acésta maesură ni se pare rătocită. Avantagiele ce comisiunea găsesce într’ănsa, adică d’a face încunosciințarea jurațiioră ce aă a funcționa mai lesniciasa și mai sigură și a-i pune în posițiune d’a se pute pregăti spre a veni la curte, ni se pare ca se potă dobîndi mai totă asta de bine și prin tragere la sorți și încu­­nosciințarea cu olună înainte de fie­care se­siune. Desavantagele tragerii la sorți cu un ană înainte potă însă fi forte mari. Ele, aretăndă din’ainte compunerea curții, flă­cării sesiuni, lasă la discrețiune d’a-și alege sesiunea în care voiesce a tri­­mite în judecata p’ună acusată ore­­care. Astă­felă se slăbesce una din marile garanție ce legea juriului o­­feresce acusațiloru. Trebue a cugeta seriosă suspra acestui inconveniente și al îndrepta. Suntemă siguri că comisiunea însăși 80ă Adunarea o vor­ face. In revista de eri, dederămă uă dare de semă despre Orivnte și despre starea lucrurilor­ în dorințele, cerințele și lucrările Cabinetului rusesc­, aretate de foiele și corespondințele din Pe­tersburg. Vom completa aici acea dare de semi prin urmatoriulă pasagră din cor­e ap on fi­in ți» <2îa*­pendinței Belgice. „S’aștepta la Petersburg multe de­­putațiuni slave din Serbia, din Bulga­ria și din provinciele slave de luptă Austria. Aceste deputațiuni vor­ merge mai ăntâiă la Moscva, la marea es­­posițiune etnografică ce se va deschide în acelă orașiă de la 17 până la 29 Aprilie. Aici (la Petersburg) se vor­ folosi de acesta ocasiune spre a orga­­nisa uă manifestare ce va ave un ca­­racteră cu totulă politică. Orașiul­ pregătește deputațiloră slavi să prin imire solemne a căril­a programă a fostă desbătută în ședința oficiale de către municipalitatea din St. Petersburg. In cercurile nóstre se ocupă d’a or­­ganisa uă serie de manifestări precum prânzuri de aparate, baluri în cluburi sol. Diab­ul. Oriintele­ reproducende a­­ceste lini e tfice: „Se se grăbască dară Turcia, de vo­­es ce nu a renasce, dară a prelungi agonia iei; și se se grăbescă a cede Greciei insula Gandiel, Tesalia și E­­pirulă; într’altă­ felă resbelulă va fi măne biruința peste­uă luna, și în curcénde se va căii ca s’a raclimate pe Engli­­tera spre a urma să politică ce’i lasă tótu respunderea eventualităților­ vii­torului.“ Vă depeșia din Iași ne face cunos­cută că s’a întrunită colegiulă ală douilea spre a alege Alegătorii aă votată uă unii Senatori, adresă prin care au făcută cunoscută ministrului din întru că­ să roga a mulțămi came­rei pentru votul ă­i ei politică și na­ționale în privința curții de casațiune, și că colegială acelu­a nu voiesce a mai alege­m­ă Senatore. Colegială dup’acesta s’a respăndită și noi n’a­­vemă de câtă a face cunoscută acestă faptă, ce vorbesce prin elă insu­și cu cea mai mare elocință. ADUNAREA DEPUTAȚILORU, Ședința din 1 Aprilie. D. Tell anunc­ă că va interpela pe d. ministru de resbelu in privință c’a scosu se <fice, vre 30 de oficieri din româ­nia de dincolo de Milcova din servi­ciul­ de granic ieri și i-a Înlocuită cu oficieri de dincolo de Milcovă, adăo­­gându că i-ar părea bine dacă d. mi­nistru I­ va dovedi că nu este înte­meiată acea sorie. S’a trasă la sorți comisiunea în nu­mără de 20 deputați care Împreună cu biurourile va merge măne a saluta din partea Camerei pe Alteța­rea Domnulu Serbiei. Se reîncepe desbaterea proiectului de lege pentru impositele asupra bău­­turilor­. Începută deja pe la sfîrșitul­ ședinței de oli, după ce s’a terminată proiectură de lege pentru pensiuni, care îl­ vomă publica, dupe ce se va vota in totale, in ședința de luni. Acesta lege fiind­­ ne amendată se votăză in totale și se primesce cu 50 bile contra 17 negre. Se pune în desbatere proiectul­ de lege pentru rectificarea legii jurațiioră. Se primesce cu 64 bile albe contra 1 bilă negru și trei apțineri. .DUMINECA » APRILE­IS«?. LUI SINEZA-TE ȘI VEI­TI Abonamentele în București Pasagin! ă Româna No. 1. — In districte la cores­­pondinți (siariului și prin poștă. La Pa­ris la D. Caras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan. XHDNOIHB 1I.E Linia de 30 litere.................. i­d ee. Insersiuni și reclame, linia....... 5 ~ ORGAN­iSAREA ARMATEI ROMANE. D. Ministru de resbele a presintatü Camerei unu proiecte de lege asupra organisarii armatei Romăne, precesâ­nd’uă espunere de motive, pe cari le »«ții iu vale. Reorganisarea puterii armate a Ro­mâniei, în asia moda în­cătă, redu­­cêndu cheltuielele, se mărâscă mijlo­­cele de aperare ale țerei, a fostu și este una din cererile constanți și ne­curmate ale partitei naționale și ale acestui organă. In­să bună organisare a armatei noi vedem­, nu, cumű țlice d. Minis­­ tru, unü migllocü d’a desvolta spiri­­ tulű naționale, ci uu satisfacere dată acestui spiritù naționale care a pree­­sistat, totö de una, în România ca pretutindine, spiritului militariă, și care singură a inspirată tutorii societățiloru ideia d’a-și organisa uă putere armată cu care se-și apere existența ca na­țiuni. Spirituli naționale, în adeverü, a făcuț și ca România lupta vechii și eroicii sei domnitori, se găsescă în ea puterea d’a lupta în timpii de sute de ani contra tutorü inimicilor, ce o în­­congiuraă, se concupă acea organisare militarist puterică care o punea în po­­sițiune, pe ea, Statu mica și pucina poporatű, a resiste la invasiunile unoru imperie colosali, cari spăimîntaseră Eu­ropa Intréga. Spirituri naționale, iubi­rea de patriă, de independință, singure au condusu-o în acele lupte uriașie și virtutea militariă, ce au desvoltatu în ele, n’a fostu de eà in consecința loru, éra nu sorgintea, precumö se pare c’ar voi a zice d. Ministru că va fi de acuma înainte. Spiritulü naționale a focutű pe mica Elveția, ce gemea supta jugulu Nera­­ților și, a rădica drapelulu independin­­ței, a lupta și a deveni liberă. Ome­nii cari au luatu paria la acea luptă erau plugari, păstori, etc. era nici de cuma militari sau omeni deprinși cu armele; daru în inima lor, vibra simp­­țimîntului patriei, brad­ul­ loru era con­dusă de spirituri naționale. Și ei au învinsă. Mai pe urmă apoi, liberi și constituiți în Republică, în mijlocului Europei m­onarc­ice, ei simplira tre­buința de a-și asigura asistența ca na­țiune, prin uă organisare militariă care se-i puiă în posițiune d’a se apera contra ori­cator fi eventualități. Pe léoa­gă instituțiunile civili și politice cele mai libere, ei își constituiră uă forță armată care,­ impuitoria faciă cu ine­­micii, era puciuit onerasa țerei. Aci ca și în România dare,­­spiri­­­ tulü naționale singurü a datü nascere spiritului, organisarii militarie. Și ca se nu ne intorcemü în isto­ria asta departe, n’avemü óre unu e­­semplu prospáta? Resbelulu Americei nu este óre uă dovadă eclatante des­pre forția ideiei conservării naționale, și despre puterea iei d’a descepta, in câte-va zile, spiritulu resbelica, virtu­tea militariă, in națiunea cea mai pu­cinu deprinsă cu armele, cu resbelulü? Noi nu vedem, deci, în nă bună organisare a armatei nóstre, raia’loculă d’a da nascere spiritului naționale, căci ar fi se desperamu de țara nóstra, se credemu națiunea română fórte degra­dată dacă acela spiritu, căruia dato­­resce conservarea iei, n’ar mai esiste íntr’ânsa. Noi nu voimu a face astă injuriă națiunii nóstre. in organisarea unei puteri armele tari în țară, noi ve­­dem­ ceea ce au venutul străbunii no­ștri, ceea ce a red­ută Elveția și alte popore, adică miȘ’locului d’a da satis­facere aspirărilor­, cerințelor­ spiritu­lui naționale, d’a spera independință și unitatea Romănimii. Privindú acuzați proiectulu de lege presintata de guvernu, ca oă espunere a principielorü a basupri organisarii armatei romăne, vom­ declara de la inceputu că ne unimü în mare parte cu d ĭnsula. Privindu-le Însă în amenuntele sale ca proiectu de organisare chiara, tre­­bue se spunema că, după părerea nó­stra, ele este séu incompletă sau pré desvoltata, adică cuprinzind­ disposi­­țiuni nefolositorie și chiarű împedică­­torie unei aplicări imediate a nouei sisteme. Ca proiectu de organisare deplină a puterii armate, ele este incompletă, căci, după ce stabilesce basile generale ale sistemei, apoi, intrănd fl în­tre cari amenunte asupra formării corpurilor­, a cadrelor­, a modului îndeplinirii nu­­merului armatei permanenți și altele, le atinge numai, și prin acesta chiar­ le reservă spre a face obiectulü unorfi legi speciali, precumü o și Șice neteda pentru unele dintre casele. Ca proiectil de organisare completă, după părerea nóstru, dacă a intrată în ameninte, trebuia se se desvolte; s’a­­rete în câte-va article lămurite, cum i se vor­ compune corpurile, cari vor­ fi cadrele, care va fi modulu recru­tării, etc. asta­fen­ü în câta legea vă dată votată se pute fi îndată aplicată, fără a mai aștepta legi speciali cari se regulamenteze unele din articlele sale. Decă era vorba numai a stabili ba­­sile nouei sisteme, atunci trebuia a se mărgini în acesta și a nu mai intra în ameninte, caii nu vomu face decâtu a aduce confusiuni și a împedica a­­plicarea legii în condițiunile deci în cari se pre­zintă proiectulu de lege în cestiune, noi credem­ că ele ar fi nefolositorci, dacă nu s’ar îndrepta defectele ce conține. D. Ministru ne vorbesce, nu espu­­nerea motivelor­, de necesitatea re­formei sistemei nóstre militarie, care devine arginte mai alese în fașia „com­­­plicațiunilorö ce potö isvori din vâ­rfi în alta în Or­inte.“ Acesta proiecta prin urmare trebue curînda votată și curîndă aplicată. Se admitemă câ A­­dunările îlă voră vota. Ce va face gu­­vernulă cu d ĭnsula? Pute-l­-va aplic­a? Nu, căci, cumă amă­­ Jisă după ce sta­bilesce principiele, basile, atinge numai organisarea însăși și o reservă unoră legi speciali. Va trebui dară a­­­ aștepta vâ noua sesiune, în care Adunarea va vota acele legi, adică a amâna uă rii­­organisare pe care „menținerea Româ­niei ca Stată, independință sea, inte­­resulă poporațiunii, posițiunea țerei în complicațiunile Orgintelui“ o reclamă arginte. Cine nu vede inconvenientele unei asemeni amânări?— Ea ar fi putută fi evitată, decâ proiectul­ ar fi fostă o repet raă, sau completă, adică coprin­­d­ îndă tóte disposițiunile necesarie pen­tru aplicarea immediată a sistemei, sca­de s’ar fi mărginită în stabilirea basi­­loră, lăsândă astă­feliă guvernului re­­gulamentarea loră și aplicarea legilor r esistenți în ce privesce recrutarea, con­­tingintele, etc. Asta legea ar fi putută fi aplicată îndată ce va fi fost­ votată. Îd --------- ------ț— oferită și avantagială d’a lua mai pu­ținii timpă Adunăriloră, cari ar fi a­vută un singură desbatere generale, în loc­ de cinci, șese desbateri ce voră necesita, cinci, șase legi separate, un singură lucrare, în loc­ de cinci, șese, în secțiuni, ună singură raportă, etc. Sperămă dară că sau Ministerială sau Adunarea, în secțiuni, va îndrepta aceste neajunsuri, și dândă terei să organisare noua și puternică, va face ca aplicarea iei se se potă realișa în­dată, și se ne poră în posițiune d’a respunde câtă mai curîndă la acele trebuințe de cari d. Ministru ne vor­­besce în expunerea sea de motive. Venindă la basile sistemei, vomă oserva mai ăntâiă că, în elementele din cari compune forția armată a ța­rei, D. Ministru uită d’a menționa și garda naționale. Cu tóte acestea astă instituțiune esiste la noi, ea este ga­rantată de Constituțiunea țerei, nu pote fi data nici unui momentă ideia d’a o contopi în miliție séu în glote. D. Mi­nistru ar fi trebuită dară sa i con­serve loculă și rolul ă seă. Regretamă c’a scăpată acesta din vedere, cu atătă mai multă c’acésta uitare nu este de natură a produce uă bună impresiune ș’a face ca opiniunea se fie favora­bile unui proiect­, cu care în prin­cipiu ne unima. Sperămă dară și aci că uitarea sa va îndrepta. Numerală aniloră de serviniă în ar­mata permanente ne pare pre mare. Credemü c’ar fi mai bine, din tóte a reduce pentru tóte corpurile acelă timpă la 3 ani, în servițiulă activă, ră­­ducêndu pe celă în reserve ore§1 la 3. Asta­felü va fi și mai ușiară pentru fie­care cetățiană, și se va ajunge și mai curând o scopulă, de care ne vor­­besce d. Ministru, d’a desvolta spiri­­tulă militariă intre Romăni. Milițiele s’ar împărți, după sistema prussiană în două părți Baviera

Next