Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)

1867-04-02

374 .ic _______ ROMANULUI APRILE. mm 11 ■ m in ... téiö, c’une servițiu de șase ani, baniera a doua c’une servițiu de opta lini. Omenii din reserve și miliție, ce întrunescu condițiunile cerute de lege spre a fi gardiști, vor urma, a forma în oraș pe garda naționale. Glotele se voru compune de Românii de la virsta de 19 pînă la 20 ani, și de la 40 pînă la 50. Numerulu de 20.000 de omeni pentru armata permaninte, in timpi de pace, ni se pare mare, mai alesu de vomu lua în considerare declararea d-lui Ministru că, la casa de trebuință, ómenii reservei se potu întruni în căteva zile. Ar fi, prin urmare, de preferitu a lăsa io reservă un numeru mai mare de ómeni, și a pestra în servițiulfi activii numai a tăția căți stricta trebuință reclamă. In asia moda s’ar reduce considerabile cheltuielele și țara ar vede ca noua sistemă este avantagiosi nu numai din puncule de vedere ale aperării darii și din cele economicii, deorece pe strânduuă armată activă egale în mimerü, ba chiaru mai mare decătu cea de astăzi, vomö ave nu numai aceleași cheltuiele ca acuma dare uă adăogire destulă de simplută, necesitată de formarea și soldarea cadreloru militielor. Acesta adausa de cheltuiele s’ar putea evita prin reducerea numerului armatei active, în timpii de pace, la strictul necesariu. Acesta ar presinta încă avantagiulu d’a reda munceiuă mulțime de brade ce’i suntă răpite fără folosit. Pusă în asemeni condițiuni, pe cari le însemnămu numai aci, lăsăndă ca ómeni mai competiți se le desvolte, credem că sistema nóstru de armare ar oferi resurse mai mari în timpii de resbelă, avantagie economice în timpii de pace. Supunemu daru la aprobiarea guvernului și Adunarilor, părerea nóstru, cu speranță că ele o voru completa și îndrepta și voru da puterii armate a 1 --------------- —•“» - vviru wv j_r vr »VIMOI bună. PROIECTU DE LEGE asupra organizărei armatei Române. Art. 1. Armata se va compune: a) Din armată permanentă cu reserva ei. b) Din miliții. c) Din glote. Art. 2. Toțü românul» sau împămîntenitura română în stare de a purta arma, trebue se facă parte din armată, de la vârsta de 20 și pînă la 40 ani, împliniți Art. 3. Aceia pe care sorțulă ’i aotărită a intra în armată permanentă vor servi în : a) infanteriă: șase ani în armata permanentă, din care Patru ani subă arme, și doi în reserva corpurilor și de infanteria. Șase ani în corpurile milițiiloru. Optu ani în corpurile gloteloru. b) Cavaleria: patru ani în armata permanentă subü arme. Optă ani în corpurile de cavalerie ale milițiiloru. Optu ani In corpurile gloteloru. c) Artileria, geniu, trenu, flotilă și trupe de adminitrație. Patru ani în armata permanentă subarme. Optu ani în reserva acestoră corpuri. Optu ani în glote. Art. 4. Miliția este clară compusa numai din corpuri de trupe de infanterie și de cavalerie. Art. 5. Corpurile gloteloru se comporu din toți ómenii cari uă împlinită vârsta de 32 ani, fără deosebire de armă din care eu făcută perle. Art. 6. Corpurile gloteloru nu suntu decată corpuri de trupe pe jos». Art. 7. Tinerii pe care forțulă nu ’i a chemată în armata permanentă, vor» face parte din reserva infanteriei, pînă la vârsta de 26 ani împliniți. Ei vor trece în urmă în corpurile de infanterie ale miliții, pănă la vîrsta de 32 ani, de la 32 ani și pănă la 40, vor face parte din corpurile gloteloru. Art. 8. In timpă de pace, trecerea croenilor, dintr’ua parte a armatei Intr’alta, se face 1 vârsta fixată prin lege. Pentru corpurle ce sunt» în campaniă, acastă trecere este sub~ordonată trebuințelor momentale. Art. 9. Contigentura anuală, va fi egală cu a patra parte din efectivul« fixată prin cadrele armatei permanente sub arme, plusă <fere ómeni, de fiecare companie, escadronă sau baterie, pentru perderile anului trecută. Omeni hotărîți astăfelii ca suplimentă ale configentului, dară de cari nu va fi fostă trebuință pentru a împlini golurile în decursulu unui ană, trecu d’a dreptură în rezerva infanteriei, și la vârsta fixată de lege, în corpurile de infanterie ale miliții și acelea ale glotelor. Art. 10. Cifra contigentului, calculată dupe principiul Art. 9, va fi fixată prin lega composiției cadrelor, armatei permanente sub-aripe. Art. 11. Corpurile de trupă ale milițiilor și gloteloru, suntă o parte a armatei și destinate a fi întrunite în timpă de resbelă cu corpurile armatei permanente, a împărtăși cu dânsele pericolele și gloria apărărei țerei. Art. 12. Marea misiune a acestor corpuri, cere ca instrucțiunea loră militară, se fie nu numai neîncetată întreținută, dară și ca esercițială soră, se cuprindă tot ce este necesariu spre a ajunge la acelă scapă. Art. 13. Orice concentrare alta, afară din aceia pentru esercițiuri periodice, nu se pote face decâtă în virtutea unui decretă princiară. Art. 14. Omenii din reservă de tóte armele, și care voră fi eșită din corpurile de trupă, nu vor» fi adunați pentru esarcițiu de câtă dupe 26 ani într** *! Reservele artilerii, geniului, flotilei, trenului și trupei oră de administrație, voră lua parte dupe 26 ani împliniți la exercițiur le cele mari periodice, ale corpurilor» din care »e făcută parte. Art. 15. Reservele uu voru putea fi chemate de câtă în cază de tulburări sau resberă și numai în virtutea unui decretă domnescă. Art. 16. Orice soldată din reservă care au trecută vârsta de 26 ani fie soldată din miliție sau din glote, este obligatü a se presenta la esercițiurile periodice, câ»dă este chemată. Nici mă so dntii și în nici într’una oază, nu va putea fi dispensată în timp» de duo ani consecutivi, de aceste esercițiurî. Art. 17. Pentru a însemni pe cât ț se va putea esercițiurile anule, cum» și organisarea și administrarea interiorá a corpuriloru de miliții și de glote, teritorială romănă va fi împărțitǎ în atitea circumscripții teritoriale de recrutare, egale în populație, căte regimente suntă de infanterie în armata permanentă. Art. 18. Fie-care corpu de trupă nu va priimi recruții sei de căta din aceeași circumscripție Art. 19. Circonscripțiile teritoriale ale regimenitelor , de infanterie, voră fi împărțite în subu-circumscripții teritoriale de bataliono acestea in cercuri de companie. Art. 20. Cercurile de companie voru fi totăd’auna plase întregi, pentru ca o companie se nu fie nici uă dată în relațiuni oficiale mai multă de cătăcu uă singură plasă. Art. 21. Regimentele de cavalerie nu au circonscripții de recrutare deosebite, dară în fiecare circonscripție teritorială da batallona este coprinse și una escadronă de cavalerie. Art. 22. Pentru recrutarea corpurilor acelorl alte arne, fie-care circonscripție teritorială de batalionă, va da pe fie-care an» numerulu «lermeni necesari acestor corpuri, este bine înțelesă că aceste corpuri voră fi împărțite deuăpotrivă la tóte circonscripțiile de batalióne. Art. 23. Corpurile de miliții, precum și acelea ale gloteloru, vor avea aceiași organisare ca și corpurile din armata de linie Art. 24. Cadrele soldate ale bataliónelor de miliții, facă parte din armata permanentă sub arme, și omenii de trupă ce le compună nu suntă incorporați în companiile sau escadranele corpurilor, de miliții de câtă în timpă de resbelă. Art. 25: Cadrele soldate ale batalianeloru de miliții, arsenalele, magazinele de mare și de mica echipamentă, și de îmbrăcăminte, pentru miliție și glote, voră fi pe cătă va sta prin putință în centru cirepmscripției teritoriale a batalionului. Art. 26. Cadrele, au ca misiune specială, ținerea registrelor și contralelor, miliției și gloteloru, și întreținerea în stare bună de serviciu, a efectelor de îmbrăcăminte echipamentă și armamentă. Art. 27. In timpă de pace afară de cazulu de adunare, nici ună individă făcăndă parte din glota nu va avea soldă; tóte afacerile atingatóre de aceste corpuri, voră fi dirijate de statumajorul batalianeloru de miliții. Art. 28. Corpurile de miliții și de glote, vor fi în cază de adunare soldate, echipate și îmbrăcate și armate de plată, întocmai ca trupele de linie. Art. 29. Corpurile de miliții și de glote intră împreună cu corpurile din armata de linie, în compoziția marilor unități tactice formate în timpă de resbelă. Art. 30. O lege asupra recrutărei va specifica cozurile de scutire și dispensă. Art. 31. Exonerarea este desființată. Art. 32. Grănicerii și dorobanții suntăorții. Serviciuloru se va îndeplini de unu corp, de duamieri și altul, de jândarmi, a cârorfi organisare va face obiectulă unei legi speciale. Art. 33. Acestă lege va fi pusă în aplicare de la I iu Ianuarie dă anului care urmază promulgarea sea; ea nu póte fi retractiva, nu privesce prin urmare de cătăre Romăni, care la epoca promulgării n’pă trasă încă la forță. Ministru de resbelă, Gherghel. ESPUNERE DE MOTIVE. a proiectului de lege asupra organisarii armatei Române. Domnitorii deputați. Proiectul de lege ce se supune deliberațiiloră d-soră vostre interesată nu numai partea militară a țerei, dară încă menținerea României ca Stată și independința sea. Elú atinge totă ce averu mai preciosă, interesată populațiunei, posițiunea țârii in complicațiunile ce potă isvorî dintr’uâ iji într’alta în Orient». Trebue are se malfică altă ceva pentru a chema solicitudinea d-soră vóstre cea mai atentivâ și patriotismul d-soru vóstre cela mai luminată asupra esaminarei sale? Raviluindü organisațiunea militară a țerei, lucru ce facă stădi tóte puterile Europei, guvernul nu face decăt a se supune esigințeloru prudenței celei mai vulgare, fără a amenința pe nimene și afara de acastă experiență făcută cu ocasiunea concentrăriloru din anulă trecută, ar fi singură de ajunsă cu se ne facă se transformăm» radicalii sistemulu nostru militară. Că țară are totă dauna omeni ca se resistă unei invasiuni, dară ’i lipsesce adesea soldații. Nu se organisază armata cu ridicări de omeni improvizați, trebuescă ómenii deprinși cu disciplina și capabili a suporta ostenelile și peripețiile unui lângă resbelă. Trebue că armată gata se intre în linie, căci mișcările trupelor și materialului se face astăzi așa de repede încâtă succesulu unei campanii pote depinde multă de la prioritatea sosirii pe cămpulă de bâtne. A fonda în România un mare instițiune care ln împrejurări grave se permite d'a crește repede efectivulă oamenilor deprinși, fără a înpovăra prea multă populația și fără a derăpăna financele, acesta este problema ce ne propunemu d’a resolva, proclamă udă ca unu principiu de egalitate și de dreptace obligațiunea pentru fiecare de a apăra Patria în casă de resbelă. Armata permanentă de astăzi prezintă ună efectivă de 19,000 omeni aprope din care scădându-se urmerii de totă felulă, infirmierii, bolnavi, soldații de administrație și alții ce nu potă figura între luptătări, abia s’ar fi putea dobândi una efectivă de 13—14 mii omeni ce potă merge pe cămpulă de bătie. Instituțiunile auxiliare, grănicerii și dorobanții, fără a mai duce nimică despre valorea organiției și a instrucției lor, nu potă nici uă dată mobilisa amândouă ună efectivă mai mare de 8 sau 10 mii omeni. Astă feră sistemulă militară actuală ală României aplicată în tote întinderea sa, pote da celă multă ună efectivă de 20—24 mii omeni și din aceștia % proveniți din omenii care n’au trecut» prin armată; și prin urmare forte puțini deprinși pentru a figura în linie și a intra în composiția marilor unități tactice. Protestul, de lege ce supune că deliberațiilor d-loră vostre ușurază sarcina conscripțiunei în timpă de pace, oferă resurse considerabile în limpă de resbelă, împărțindă greutatea egală între toți Romanii și satisface principiul de egalitate. Influența unei națiuni depindă numai de la numărulfi omenilor, ce póte pune sub arme. Nu uitați, d-loră, că mai tote Statele îșî impunu cele mai mari sacrificii pentru buna constituțiune a armatelor- loră, căci înălțimea la care pute ajunge drapelul națională este totădeuna intr’una raportă constantă cu masa care este armată. Deosebită de marele resultatu ce se dobîndesce prin crescerea armatei,proedură de lege, prin reducerea serviciului la 4 ani, tinde a face, se trece prin armată ce mai mare parte din populație, singurul și uniculu mițjlocă de a respăndi în poporu spiritul» militară, fără de care uă națiune nu póte face nici uă dată lucruri mari. Spiritulu națională nu este de cătă uă consecință a spiritului militară, și elă vine numai atunci căndă națiunea are consciința de ceea ce pate. Sacrificiele ce cere aplicațiunea acestui proiectă nu suntă nici de sumă mai mari de cătă cele ce a făcut» Stătută Romănă pănă acuma. Ele vom cresce numai în împrejurări grave în care iu esistă națiune care se nu fie dispuse a se face mai cu sumă căndă viața sa este in pericolă. Efectivulă întreținută în timpă ordinariă va fi tot în limitele celui de astaiii adică 20,000 omeni, armată permanentă, care prin chiemarea reservei acestei armate se póte cresce în orice momentă la 30 000 omeni trupe de linie. Corpurile milițieloră cuprindă populația validă pănă la vărsta de 32 ani, au aceiași organisație ca corpurile din armata permanentă, și intră ca ele in formarea marelor unități tactice destinate a intra în companie. Alți treilea elementa sau glotele cuprinde toți omenii de la 32—40 ani; acestö dementă este menitu a coopera cu armata mobilisată și a face în interiorulăferei serviciul» ce’lu făcea armata în timpă ordinară. Pentru înlesnirea organisației instrucției, a inspecțiilor, ușurarea chiemarii loru, simplificarea administrației, repedea composiție a unităților mari, formare a spiritului de corpă alu corpurilor din armată a celoră din miliție și din glote, stabilirea a relațiunii intime de totă felulă între fracțiunile ambelor elemente, țara este împărțită în circonscripții corespunzătóre regimentelor de infanterie, și trupele își voru primi contigentele totădeauna din aceleașî circonscripții. Aplicarea unui sistemă militară largă reclamă imperiosă uă ușurare și uă înlesnire de felul acesta, ómenii din diferitele elemente ale sistemului militară putăndu cu modulă acesta se mobilise mai binel’ și compune mai lesne și mai repede unitățile tactice cele mari. Acastă mesurâ venind» în ajutorul unei bune repartiții a trupelor. In timpă de pace, transformă România la celă d’ântâiă semnală de adtrină într’ună eșicher» pe care trupele potă îmcepe a manevra de uă dată cu mobilizarea loră. Ea înlătură orice surprindere, fiind că națiunea Romănă se va găsi totădeauna în condițiunile în care se găsesce uă armată în ajunul unei întreprinderi importante. Acesta organisațiune ca și permanentă a fracțiunelor a armatei ce va propunemu este la noi cu atăt și mai trebuinciuse cu cătă România se află mai multă de cătă oricare altă Stată în necesitate d’a 6 tată d’auna gata și d’a se gândi câ de uă dată cu eșirea ei din minoritate trebue se fie în stare a prevede și întâmpina evenimentele prin care trebue se tracă. Acestea suntă, domnilor» deputați, motivele proiectului de lege în care exigențele militare șî interesele civile ale indivizjilor suntă pe cătă se pute de consiliate fără a perde din vedere obiectulă principală ce va amt propusă, adică creațiunea unei armate bune și solide cătia România se potă încredința onorea sea și apărarea independinței sale, și prin asemenea organisație armata póte deveni destulă de numerosa spre a intimpina ori ce eventualitate. Guvernulă basata pe patriotismuln luminații ală domniilor n vóstre nu se înduiesce de concursule ce’i veți da pentru asemenea măsuri mari și naționale ce supune aprobațiunii domniilor n vostre. Ministru de resbelă, Gherghel. SENATULU ROMÂNIEI. Ședința de la 30 Martin. Strămutarea Curții de Cassațiune. Discursul a d-lui N. Rosetti. Domni Senatori, a asculta cine va elocinta argumentare e onor, raportare în contra proiectului guvernului de faciă, a ave de auxiliarulă el, póte majoritatea Senatului, și a nu pomeni nimică într’ânsa și despre ospresiunea unei cotă de slabe minorități, însemnate însă în secțiunea 111-a din care am onore a face parte, este, după mine, și se fac ierte. Brăiloiu a vă spune, uă procedare fórte pucina generósu; și, cu acastă ocasiune, mi-așiă permite a aminti că nici uădată nu trebue cineva a desprețui unu mimică, fiă chiaru și de opiuiuni. Mulțogu însă onor. Sonată se ia aminte ca cele ce se petrecu, și se binevoiască a nu trece ușioru peste unu incident!) de natura ce voiu relata, căci altufel» se va stabili aci unu antecedență fórte periculosu care, în alte cozuri pute și mai seriose, va avè se producă triste consecințe, și căința va veni târziu. Voiu se sim» că d. raportatore, carele după art. 51 din regulamentulu Senatului este îndatorată a rei >ta ananisea deliberațiuniloră secțiuniloră, nu numai că d-lui nu pomenesce nimică în raportul ă seu, cumă vei arăți, despre cele petrecute în secțiunea 111-a din care facă parte, dară pe timpul a ce s’adresată acestă raportă n’a conspiratu d -lui de rocă procesulă-verbale «lu acestei secțiuni, și naturală că acesta nu puté se să facă pe cîtă vreme d-lui n’a crezută de trebuință se se ocupe de elă și s’a lăsat» se zacă în cancelariă, cumă păstrătorul ă lui póte face dovadă, și a luată în portofoliul“ d-spre numai procesele ver-