Romanulu, iunie 1868 (Anul 12)
1868-06-01
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESCE ȘI VEI PUTEI ---------------- I CAPIT. DIST. PE ANU ....... LE? NOUÎ 48 ---- 58 Pe séSE luNI. . . . „ „24 — 29 PE TREI LUNI.................... ., „ 12 — 15 PETÍA LUNA..................... . ., 5 ----- 6 UNUEXEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. SAMBATA, 1 IUNIU 1868 LUMINEZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUNTIUNî 91 RECLAME ATE ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNILA ZIARULUI EN DISTRICTE SI CORESPONDIN J11 DIARIULUI ț PRIN PO8TA. - LA PARIS LA D. CARBAS-EALLEaRAIN ACE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 1). iKOIpLISHIr, E LINIA DE 30 LITERE..........................40 HANI INSERTIONI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI Cu cea mai mare durere înșciințeză pe amicii reposatului principe MIHAIL, pe amicii Serbiei, și pe toți compatrioții mei, că Sâmbătă în 1/13 Iunie, la 9 ore de dimineță, se va “ținea în biserica Sărindarului unu parastasu, pentru sufletulu ínnaltului repausatu. Represintantele Serbiei, C. Magazinovici. DEPEȘSE TELEGRAFICE (Serviții privatű ale MONITORULUI.) FLORENZA 9 Iuniu.— principele și principesa regale vor pleca în curând la Emilon Coblentz.— Negocierile pentru retragerea trupelor francese din Statele romane se urmeza cu succesi.— Deputatii au adoptat cele d’antenü done articole din legea impositelor asupra venitului, prin care impositul asupra averii fondare și mobiliare s’a măritu cu uărecime. LONDRA, 9 Iuniü.— Camera comunelorü a adoptatü articoli ce mai remăseseră din bilulü de reformă în scoția. PETERSBURG, 9 Iuniü.— GorthhacoT a adresatüră circulară aginților și diplomatici din străinătate, comunicându raportulu ministrului de resbele, aprobatü de imperaturu și constatandu că Întrebuințarea glonțelorü esplosibilî în resbele este una mijlocit destructivu, crudü și inuman. —. Agințiî suntu autorizațî a invita tóte puterile la un convențiune prin care aceste proiectile se fiă oprite în armarea trupelor. BERLIN, 10 Iunia.— In Reischtag s’a presintata proiectulü de lege autorizandü Imprumutulu în privința desvoltărei marinei federale. Proiectulü stabilesce ca administrarea împrumutului se se facă de către cancelariile federale sub responsabilitatea guvernului prusia nu și sub controlulu comisiunii mixte compusă dintre membrii parlamentului și consiliului federale.. Adoptarea prostului de către Reischtag este asburșită. PARIS, 10 Iuniü. — Constituționalului ice, relativü la demonstrările din Luxemburg in favorea anexiunii cu Francia, că situațiunea Luxemburgului este regulată prin conferința din Londra și nici uă echivocitate nu e posibile in acesta cestiune. Nici unu incidinte nu s’a intimplatű pentru ca se putá da locü a se bănui tarea dorință a tuturor puterilor, de a menține starea de lucruri stabilită. Agitarea de la Luxemburg mare altă importanță de cata ca resultandu din polemica ziareloru. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1.- REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respinséetorii Eugeanu Carada. Bucuresci . Serviciul nostru telegrafică ne comunică și confirmă a fi cele ce amă relatată ieri din alte sorginți asupra oribilelui atentată de la Belgrad. Elă ne mai face cunoscută că armata s’a pusă pe piciură de resbelă. Asasinii sunt Radovinovici, tatăl cu doui fii; tatălă și ună fiiă suntă prinși. Ordinea nu este turburată. Astăfelă este de creduță că vomă afla causa care a împinsă pe asasini la acestă spăimântătorie crimă. Monitoriulu de adî publică următórea scrie: „Gazeta Germaniei de Nord, fóie oficiosă, dice. Elaborându-se proiectul de convențiune poștale între Confederațiune și România, plenipotențiarulă română ș’a dusă la Viena totă pentru negocieri poștale îndată ce va termina cu Austria, plenipotențiarul se va întorce la Berlin pentru conclusiunea definitivă.“ Cei de la Terra plecând de la cuvintele nóstre că „ministerială actuale este combătută de străini și susținută de națiune și de tronă, și că provocândă neîncrederea puterilor, garanți în guvernul ățerei ea se provocă firesce în contra națiunii, ajungără la favorita loră temă, „despotismă și dictatură.“ Cuvintele nóstre sunt forte lămurite și cei de la Terra s dă din contra că ele silită forțe constituționale, ca se le redicămu însă orice protestă, le spunemă din noă că după credința nostră lasă națiune liberă și mai cu semn întrună guvernă constituționale, Capulă Statului susține, trebue se susție uă guvernă, pe cătă elă este în adever susținut de națiune. Acestă lege naturale face că după tote Constituțiunile, Capulă Statului are dreptul d’a face apelă la națiune, în cozuri căndă crede că corpurile legiuitore nu represintă în adeveră opiniunea și voința națiunii. Acesta amă disă și nimică mai multă, și sperămă că d’astă dată celă pricină — acumă mai cu semă căndă se dice că Senatulă va da, astă dî chiară mă votă de ne’ncredere ministeriului — cei de la Terra voră fi mulțămițî de esplicările ce le dămă într’uă cestiune ce-i intereseză mai multă de cătă oricare alta și cari astă ci în Senată și mine în Cameră se voră putea constata ca esapte, nu numai în teoriă ci și’n practică, mai cu semă dacă conflctulă va fi și va remănea între ministeriă și Senată erăru între Senată și Cameră, între căți-va senatori și națiune. Pentru ce ore s’aă superată pe noi domnii Nicolae și Constantin Cretzulescu ? Ce felă ? Voiesce d-ni Nicolae Cretzulescu se nu protestămă căndă domnia-sea <,zice, de pe tribunil Sonului uî, că națiunea română este „insoriate, imorale, coruptă, și coruptă întrună gradă forte mare?“ Negreșită că d-nu Nicolae Cretzulescu este liberă s’o crudă astă-felă, dar cumă nu’nțelege că și noi suntemă liberi se credemă contrariulă și prin urmare se protestămă și chiară se-i întorcemă acuzarea. Ce felă? Căndă mă omă cruce semenului seă, „ești imorale, este coruptă,“ acesta nu se crede are că insultă și insultatulă n are dreptură, ba âncă și datoria a-I arunca înapoi insulta? Cumă dar d-nii frați Nicolae și Constantin Cretzulescu voiescă ca uă națiune se n’aibă nici dreptulă ce lu are, ce trebue se să aibă orî ce individă? Vioiescă ca uă națiune se’ndure insulta, ba încă póte se’ntorcă și facia cealaltă suptă palma domnului Nicolae Cretzulescu! Voiescă ca fiii se nu protesteze căndă mama loră este insultată, și încă arătă de gravă, în facia Europei întregi! In adeveră numai d-nu Nicolae Cretzulescu póte înțelege astăfelă libertatea, și numai celă care are un asemene credință despre națiunea lui, a putută în trecută se aibă caragială ca să o lovescă cumă a lovitu-o la 29 Sept. 1859, crimă a lovitu-o necontenită după 2 Mai 1864, cumă a lovitu-o la 3 August 1865, și s’o insulte acumă de pe tribuna Senatului, ș’apoî se protesteze contra celoră cari o aperă de calomniele și insultele domniei-sele. Și D. Constantin Cretzulescu ce voiesce are se ne spue în epistola domniei-sele? Dumnelui zice că D. Nicolae Cretzulescu era fostă organulă ideieloră domniei-sele, și se lepădă de dumnelui în facia alegotorilor- sei de la Brăila. Dar dacă domnulă Nicolae Cretzulescu nu represintă și opiniunile domniei-séle, pentru ce órema protestată, celă puțină prin votulă seă, cumă a protestată D. Nicu Catargiu, atunci căndă fratele și colegulă domnieîsele, elicea, de pe tribuna Senatului, ca se lă audă Europa întregă, că națiunea română este imorală, coruptă și coruptă într’ună gradă férte mare? Domnia-sea ori cătă de blăndă, ori cătă de pusnică inocinte ar fi, totă nu pote dice că nu scie că’ntr’uă Cameră, căndă vorbesce mă oratore și ceîlalți tăcu și voteză după cumă a formulată * votulă celă cară și vorbită, acei cami aă votată tăcândă, n’aă aderată la cele Șise de cătră oratore. Se pare ca oratorele se fiă chiară din altă partită, sau coteria, cumă ne zice nouă blajinulă d-nă Constantin Cretzulescu; este însă sciută c’atunci căudă elă a vorbită într’uă cestiune, toți cățl aă tăcută ș’aă votată cu dânsulă în acea cestiune aă dechiarată, prin acesta chiară, că ’n acelă momentă oratorele a fostă organulă lorii, a vorbită în numele loră, nespusă opiniunile loră. Vorbit’a d. Constantin Cretzulescu? declarata că nu împărtășiasce opiniunile Senatorului Nicolae Cretzulescu, seă, că deși respinge și domnialui legea ce este în desbatere, motivele însă sunt și altele? Noi n’amă aflată d’ună asemene discursă ală d-lui Constantin Cretzulescu și prin urmare protestarea domniei-sale în contra noistră este nedrepta, și credemă âncă că chiară protestarea domnialui, ca se lă audă, cumă dice, alegatorii domniei-sele, a venitu prea tăreji Cij cploc jj.nu aplica fórte bine espresiunea domniei-seL, în adevâru proverbiale, „a merge la moși pe la spartulă târgului. “ Asta onorate domnă Constantin Cretzulescu, protestarea dumitale trebuia s’o faci în Senată, căndă fratele și colegulă dumitale dicea — ș’acesta cu ocasiunea legii de armare, de apărare a națiunii — că „poporală română în târguri și ’n sate este imorale, coruptă și coruptă într’ună gradă forte mare,“ âră nu cinci zile în urmă, eră nu căndă ai vâdută reprobarea generale, âră nu căndă ai văzută „că s’a spartă târgulă.“ Și celă puțină chiară acumă, în epistola ce ne-a trămisă d. Constantin Cretzulescu, protesteză óre contra insultei aduse națiunii sale de cătră fratele și colegul domniei-sale? Noi susținemă că nu. Se mai aducemă aci aminte ceaa ce dice domnia-sea în acestă privință. „Deosebită d acesta, ca mnulă că am trăită să vieță mai retrasă nu mă simtă competinte a judeca gradul de esaptitate a acelora opiniuni ale fratelui meu, pe cari, în toleranța dumniavostrei cea liberale, le desemnați urei publice.“ "și încă vădată, oricătă de pusnică, pacinică, blândă, cucernică și inofensivă pînă la naivitate, ar voi se s’arate că este d. Constantin Cretzulescu, totuși nu póte dice—ș’amă putea adăuge că nu-i este permisă a Șice — că fiindă c’a trăită să vieță mai retrasă nu scie dacă insulta ce fratele și colegulă domniei sele aruncă asupra națiunii sele este scă nu e faptă? Cumă? Nu‘scle domnulă Constantin Cretzulescu- dacă națiunea domniei sele este scă nu „imorale, coruptă și încă coruptă într’ună gradă forte mare?“ In adevară ar fi celă mai pucină ciudată uă asemene nesoiință, și nu se póte nici înțelege nici scusa. Insă d. Constantin Cretzulescu spune curată că scie și că este de aceaași opiniune; întraltuielă domnia-sea nu ne osândea cu atăta amărîciune pentru că amă protestată contra ultragieloră ce fratele și colegulă domniei-selea aruncată în facia națiunii române, nu ne zicea, „în toleranța domniavostră cea liberalele desemnau lirei publice,“ căci scie forte bine că nu este libertate ci sclaviă tăcerea în faci a unei asemene insulte, nu este toleranța ci înjosorirea cea mai mare a ’ndura insulta, a primi, ca ună Romănă, și încă ună bărbată de Stată ca d. Nicolae Cretzulescu, se ofică Europei întregi, de pe tribuna Senatului că națiunea romănă este atătă de coruptă încă să nu pate nici chiară a ține arma în mănă pentru apărarea Patriei, și presa și opiniunea publică se nu redice vocea, se nu protesteze. O nu! d. Constantin Cretzulescu scie forte bine că nu este nici libertate nici toleranță, a ’udura degradarea cu capulă plecată, și d’aceaa căndă ne atacă pentru c’amă redicată capulă și n’amă primită palma ce voia se ne dea fratele și colegulă seă, domnia-sea se dechiară cu dânsulă și pentru dânsulă. Aflămă în acestă momentă că Senatulă a primită uă moțiune prin care se dă ună votă de blamă ministeriului. Pe lângă scurta dare de semă ce dămă mai la vale, facemă și aci cunoscută că ministeriulă a Jeclnciicific. aci voi pr opune düUlloIU-nea sea în mânele Măriei Sele care va a visa. 10 ore sera. Se spune că Măria-sea Domnitorele a primită demisiunea ministeriului ș’a ’nsărcinată pe d-nii Plagino și Costa-Foru cu compunerea noului Cabinetă. DISCUȚIUNEA GENERALE A CONCESIUNILORU DRUMULUI DE FERU. IX. ■ • D. Cogălnicianu, împinsă de necază, ceruse pentru Moldova ună numară egală de kilometri ca și pentru Țara Românescă; d. Apostolom, deși nu este nici de cumă nervosă și, prin urmare, nu póte ave nici măcară scusa temperamentului, totuși a mersă și mai departe pe calea provincialismului, propunândă a se face drumul ferată numai și numai prin Moldova. Ori care se fi fostă intențiunea cea latinte a autorelui unei asemeni teorie, ea nu’i va putea procura de câtă numai doră ună zimbetă de compătimire din partea câtorăva și ună accesă de indignațiune din partea celora mai mulți, dintre cari îlă putemă asigura că, afară de vr’uă două trei capete de la Bacău, tocmai Românii de dincolo de Milcovă, obiectul gingașei preocupațiuni a d-lui Apostoloiul, vor fi cei mai dispuși de a zimbi și cei mai în dreptă de a se indigna. In adevară, unu omă, care își restrînge astădi totă patriotica solicitudine unicamente în spaciulă dintre Prată și Milcovă, mâini va fi gata a o strimta și mai multă, închidând’o întregă numai în orizontală Focșaniloră, căci oriunde puntură de plecare este materia cea neschină a localității, iară nu ideia cea grandiosă a naționalității, acolo trebue se ne așceptămă, negreșită, la uă micșurare din ce în ce mai bucuțită, pînă ce vomă adjunge în fine la ridicolulă unui aromă! Acei ce se îngâmfă cu patriotismul ă lară pentru Moldova, ca și ceî-l-alțî ce l’ar aplica esclusivamente către Muntenia seă către Ardală, în locă de a se gândi totă dauna și pretutindeni numai la sacrosancta unitate română, nu potă fi sinceri nici chiară în sensură provincială, deorece basma unui patriotismă de acestă natură este curată și simplu machiavellica maximă: „cămeșa e mai aprope de câtă cojocală,“, în puterea căria ei până provincia mai pe susă de națiune, orașială mai pe susă de provinciă, vétra casei mai pe susă de orașă, eră propria personalitate mai pe susă de fote! Eră de ce, precumă spuserămă, Românii de peste Milcovă voră fi cei d’ântâiă a se indigna de ingeniósa invențiune a d-lui Apostole nu, noi chlemă ingeniosd într’adinsă, pentru a restitui astă feltă onorabile lui represintante de la Focșani ironicală epitetă, de care dumnelui binevoise a se desbrăca în favorea d-lui Chițu, deși discursul celocintelui deputată de la Craiova a fostă din contra forte naturală, căci nu cerea nemică pentru Dltă, nemică pentru Munte, nemică pentru Moldova, ci totală numai pentru România întregă. visa propunerea a lui Apostoleni, pe lângă aspectulă celă posomorită ală totalității, mai presintă încă uă parte comică și jovială, pentru care noi n’amă uitată de a reserva mai susă probabilitatea unui zimbetă, și care consistă anume în cele trei argumente ale domniei sale despre imensul ă folosă de a conduce rețeua ferată numai de la Mihaileni pînă la Galați. Mai întâiă, dumnelui a spusă că altă dată, cu timpulă peste ună numără nedefinită de ani s0ă de decenie, o se vină cândă va rândură locomoțiunii răpeai și pentru România de dincole de Milcovă. Frumusă mângăiare! Ne mirămă numai, cumă dea scăpată din memoria d-lui Apostolom, cuvintele celoră doui amici ai sei politici, celă pucină în cestiunea de față, adecă ale d-lui Codrescu și ale d-lui Cogălnicianu? D. Codrescu a demonstrată, că uă liniă ferată este ună magnetu, ce atrage către sine și’și asumă tóte mii’locele de prosperitate și de înflorire ale panturilor’ pe unde nu trece. D. Cogălnicianu aprobată, pe de altă parte, că prețură chilometrică va deveni pentru noi din ce în ce mai scumpă cu fiecare ană înainte. Ei bine, domnule Apostolene! pentru ca dumneta se te milostivescî în fine, cine mai scle cândă, a acordată cale ferată României cismilcoviane, trebue are ca mai ântâiă s’o vezi redusă la calclă prin magnetulu d-lui Codrescu și se redici prețură chirometrică la uă sumă fabulosă, după regula de progresiune a d-lui Cogălnicianu? Dară atunci unde ore se va găsi acelă ultra-generosă concesionară, care se se învoiască a vărsa în zadară milione în pustiulă Saharei! D. Apostole nu ne-a mai spusă * <?află ducile argumentă, că Mim-