Romanulu, iunie 1868 (Anul 12)

1868-06-01

46­4 ROMANULU­I IUNIU 1868 una nu are trebuință de căi ferate,­­ ivenda gratuitamente în ser­viciul ű seu lungulu Dunării, care se află în apropiare de cele mai multe pan­­turî ale țerei, pe căndu în Moldova, din contra, districtele de susü nu potii profita nici decumű de unu a­­semene avantagiu. Dacă onorabilulă represintante alü Focșaniloru, pe care noi cată se constatămu cu sur­prindere, de a fostu altă­dată profe­sore de economia politică, vorbesce aci cu seriositate, atunci este logicii ca dumnialuî se ceră navigabilitatea Prutului și a Siretului, și eră daru că Moldova va fi pusă întocmai in situațiunea Munteniei. Insă admițen­­du-se acésta curiosă aserțiune, cum că presința Dunării ar scuti de necesi­tatea drumur­ilor a ferate, cine ore nu vede, că noi am­ fi datori ale des­ființa de asemene, se ’nțelege totă prin organulu d-lui Apostolom­, în Baden, în Würtemberg, în­­ Bavaria, în Austria, în Ungaria, în fine ori pe unde șerpuesce maiestosului nostru fluviu? Ce absurditate, de exemplu, calea ferată de la Baziașă la Viena, în linia cea mai paralelă cu Dunărea! Se fi foștii consultată d. Apostolénu, de sigură nu se făcea nici un­ k­i­­lometru pe văile Ronului sau ale Loarei în Francia, precum­ nici es­­celentele drumă de feri din Pen­­silvania, paralelă cu canalul­ Erie, deși esperiența cea mai victoriosă a convinsă deja de multă tata lumea, afară numai de onorabilul­ repre­­sintante de la Focșani, despre aso­­luta neputință a unei navigațiuni ori­câtă de active și ori­cătă de întinse de a usurpa asupra locomoțiunei răpeai! In sfîrșită, ală treilea și ultimulă argumentă ală d-lui Apostolim­ este nu­mai pucina originală și, mai cu semă, nu­mai pucină sciințifică. Dumnelui pretinde, că linia Mol­dovei ară fi cea mai productivă și, prin urmare, pe acolo trebue se ne concentrauin do­ua cam-datâ tota atențiunea, totă grija, totă speranța. D. Apostole nu scie pre bine, că cea mai mare importanță probabilă a transitului esterioră este totă dea­una criteriulă celei mai mari pro­ductivități probabile a unui drumă de seră. Linia Moldovei reprezintă transitul­ Europei Orientale, pe când linia țerei Romănesci serveșce Oc­­cidentelui. Din aceste doue transi­­turi, noi nu credemă ca d. Apos­tolé nu se fi alesă tocmai pe celă mai productivă, deși ambele sunt­ egalmente necesare. . . . Amu petrecută într’uă lungă re­vistă discursurile tuturor­ citlori­lor­­, cari combătuseră căile ferate cu ocasiunea discuțiunii generale, ne mai remăne însă încă unulă, ce avusese abilitatea de a le combate prin tăcere, anume d. Ion Ghica, cătră care se aplică astă-dată vorba lui Caiu Gradchu: „Iști pred­a maxima ob tacendum accipiunt.“ P. B. Hâsdeu. (Inchicarea va urma). ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de la 30 Mai­ 1868. Luptă președinta domnului G A. Rosetti. Se dă citire rezumatului ședinței prece­­dinte și comunicarilorü Zbei între cari este ua propunere a d-lui Achim­ Teoharie pen­tru a se replăti Senatorii pe timpul a câm­ tine sesiunea. D. Gogoșă susține a se trimite propunerea la secțiuni, după ce se va investi cu formele cerute, conformi­ regulamentului. D. Gheorghiu dice că ar fi bună propunerea pe temeiă că Senatul dacă se va primi va lu­cra mai cu­lesnire, însă astă propunere nu e și constituționale. D. Președinte i­u intreru­pe pentru că conformi­ regulamentului, astă propunere tre­bue trimisă fără discuțiune la secțiuni, cari vom­ judeca dacă e constituționale sau nu. D. Hulban ruga pe cel șapte deputat­ cari susțină propunerea să o și suprscrie, D. Carp dice că procedura biuroului este greșită pentru că nu póte trimite la sec­țiuni oă propunere contra Constituțiunei, nu potă să trateze secțiunile uă cestiune olărită de Constitutiune. D’acea­ a biuroulă urmeza uă cale anti-constitutionale ne respingĕndu-o D. Președinte dice că biuroulă nu póte respinge de la sine nici oă propunere, si trebue se „le trimită pe tote la secțiuni. D. D. Ghica dice că, onorabilele preșe­dinte a comisă un greșială permitendă a se discuta uă propunere mal ndnte d’a se tri­mite la secțiuni. Este contra părere! d-lui Carp ca biuioulă de la sine se respingă că propunere, căci Adunarea singură pate opărî dacă uă propunere este neconstituționale. D. Președinte duce că, după esplicațiu­­nile date de d. D. Ghica și după meritata mustrare ce­a făcută biuroului, el­ nu va da cuvântulu nimenul în astă cestiune, ci va trimite propunerea la secțiuni. D-niî Mavrogheni și Carp ceră cuvântulă in cestiune de regulamentă, însă nu li se a­­cordă, discutiunea fiindă Închisă. Se acordă concediu d-lui G. Brătianu. D. Târnavitu face uă propunere pentru ca în timpă de șapte ani toți impiegații in­­teligintî al statului se sacrifice lofa loră pe­rm­­ană, pentru acoperirea nevoiloră tem­­­­ilaritate) D. Cogălnicianu spune că bunulu și na­­ționalură principe­ală. Serbiei, buna nostra ve­cină a fostă victima unei crime grozave și crede ca Adunarea României se va uni cu natiunea pentru a declara că doliulă Ser­biei este și ală Rom­âniei; propune alegerea unei comisiuni din serilă Camerei pen­tru a redige­ră adresă, de condoleanță care prin ministerial­ de afaceri străine se va­­ trimite guvernului națiunei Serbe. Totă două dată spune că măne­se va face un­ serviciu religioșii la biserica Serin­­dară în memoria acestui principe, și că ar trebui ca și Camera se fiă r­epresintată la a­­celă serviciu. Se­otărasce ca © omisiunea însărcinată cu facerea adresei de condoleantă se fie compusă de d. Hâjdeă și C. A. Rosetti. Se alege apoi o­ comisiune de 20 Depu­tați pentru a asiste la serviciul­ divină de la biserica Sârluaarü. Camera trece apoi în secțiuni pentru a se ocupa de proiectul­ de lege pentru contigen­­tul­ armatei. După propunerea d-lui Gheorghiu se pune la ordinea­­ ilex proiectulă de împroprietărire a locuitoriloru din orașul­ Huși, prin des­păgubire. D. Chițu raportorulă comisiunei financiare dă citire raportului, și cestiunea luându-se în desbatere. D. Ghică se cuvântulü și zice că în pri­vința plătii nu se determini nimică, și cere ca totă de­uă dată se se dea și unu ter­­m­enă locuitoriloru spre agustarea acelei plăti. D. D. Ghica Zice că inițiativa In pri­vința acésta e luată chiară de acei locuitori, după ce am făcută secolela care e capita­­lulă dăriloră ce dau ei pe fie­care ană. Prin urmare primesce proiectulă de faciă fără modificare, și cere închiderea disfuziunei gen­iale. D. Cogălnicianu luăndă cuventură. Zice că d. Gâlcă sc­ă că încă de la cititorii ceră acésta emancipare, și 1­855 la­d’a­ceea róga pe Cameră a vota acésta­ lege pentru care va avea bine­cuvânturile huseniloră. Camera in unanimitate voteza luarea în consideratiune, apoi fără nici uă discutiune, se primescă articolele mnula căte unulți, și la votarea în totală a legei prin bile, ea se primesce cu 62 voturi contra 2, din 64 votanți. Se până în discutiune articolele amendate de Senată la proiectul­ de lege ală armării. O ministru de resbelă declară că a­­mendamentele făcuta de Senată le a primită și guvernul. Se pune la votă luarea in consideratiune și amendările Senatului, și se primescă cu unanimitate. Se procede apoi la votarea în totală cu biJe și se primesce cu 63 voturi contra unulă. Se dă citire raportului comisiunei finan­ciare în privința virimenteloră unoră sume spre acoperirea unoră cheltueli din bugetul­ armatei. Adunarea Ia unanimitate și fără discuțiu­ne, primesce arătă luarea în consideratiune câtă și articole­e în parte, și procedăndu la votarea în totală, se primesce cu 60 voturi contra 3, din numerulă de 63. Numerulü deputațilorü nefiindă complectă,­­ședința se redică anuntându-se cea viitóre pentru măne­a­ră Ium­ă. SENATUL­ ROMÂNIEI. Ședința de la 30 Mai­ 1868. Supu­i președința d-lui Plagino. După ore­cari formalități d. G. Costaforu a luat o cuventulă în privința unei inter­­pelațiuni ce­a făcută pentru sancțiunea mai­dilele trecute a unei legi prin care se libe­­rezi uă sumă de bani pentru despăgubirea unor­ supuși ruși de materialul cehă aveau cumpărată de la Ruși, din desfiintatele ce­tăți Chilia și Ismailă, fără ca acesta lege se trecă și prin Senată. D. ministru al­ financeloru arăta că a­­cesta fiindă uă cestiune de budgetu, d-lum a eredută că este de prisosă a mai trece și prin Senată. D. Costaforu și alti d-nî senatori desa­­probă faptulă acesta. D. ministru arata că suntă âncă mai multe demarșe făcute de alți miniștrii în a­­cesta cestiune, și afară de acesta, avendű Sta­­tulă a primi de la Rusia 20 milione ce le datora .Încă din timpul­ ocupatiunei rusescî, a trebuită se despagubesca pe cei în pre­­tentiune, avéndu în vedere îndatorirea ce’șî lua guvernulă rusă de a plăti datoria de 2­0 milióne căndă s’ar despăgubi pretendinții. Mai mulți d-ai senatori vorbesce pentru și contra. In timpulă discutiune­ se propune că mo­țiune din partea d-lui Radu Panait prin care se declară neîncredere în cabinetul ă actuale suptă­m­ă șiră de acasărî enumerate în moțiune. Acesta a provocată discutiuni forte lungi și incidintele se închise prin votarea și pri­mirea motiunei. D. ministru alu financelorű ruga pe onor. Senată ca se continue cu lucrările pînă ce miniștrii vor­ consulta Tronul, în acesta cestiune, avîndu în vedere multele lu­crări arginte ce suntă la ordinea­­ jileî, asceptare. Se consultă Senatulă și se­otărasce a se suspende lucrările în ședință publică, nepu­­tîndü lucra fără Ministeriă­­rului unui pamfletă ce ară fi circulândă in publică.“ Prefectura politiei capitalii grăbesce a da desmintire aceloră inserțiunî nefondate ale disului, diariu, căci pînă acumă nu s’a fă­cută nici uă altă arestare, de cătă aceea In persona d-lui I. G. Lerescu, și nu prin ini­țiativa politiei, ci în virtutea unui mandată de depunere alu d-lui judecătoră de ins­trucțiune. Prefectă, C. Ciocârlan. (Monitorulă) INTERNE.— Prin decretă in data 27 Maiă. Colegiulu ală 2-lea electorale pentru senatori de la judeciulă Tutova, este convo­cată pentru <ziua de 16 Iuniă viitoră, ea se alege pe senatorele cerută după art. 68 și 70 din Constituțiune. Măria Sea, plecândă era, la 8 ore de di­­minață, de la palatură de vera Cotroceni spre Târgu-Vestei, însoțită de d. generală Golescu, președintele cabinetului, la 11 și jumetate­a ajunsă la sătulă Salcuta unde a dejunată. In urmă continuăndă drumul­, ur­mată de d. prefectă ală judeciului Dîmbo­vița și de mai mulți d-ni primari din co­munele mărginașe cari întîmpinase pe Măria Sea la capul­ judeciului, a sosită la Tîrgu- Vestei la 2 ore și jumătate, unde a fost­ primită cu celă mai mare entusiasmă de po­­pulatiunea orașului care eșise la barieră în calea Măriei Sale. îndată după ce a ajunsă, Măria Sea a trecută in revistă guarda ce­­tatenesca, regimentulă ală 2-lea de infante­rie și escadronulă de dorobanți. In urmă Măria Sea a visitată tribunalulă, mitropolia, scala primară de băuti, scóla primară de fete, spitalul­, temnița, și după aceea a mersă la monastirea Delului și de acolo la monasti­­rea de călugărite Viforîta. Intorcăndu-se in orașă pe la 7 ore, a prânzită la­ d. pre­fectă, unde a remasă sora. La praodă au fostă invitate tóte autoritățile civile și d-nnî ofițerî superiori din regimentul­ 2. După a­­cesta eșindă prin orașă, Măria Sea a fostă din nuoă salutată de acl­amatiunile entusiaste ale poporatiunii. Sara orașulă a fostă ilu­minată. M. S. plecândă din Târgu-Vestei, astă­­zî dimineta la 8 și jumetate, a ajunsă la 10 jumetate ore la monastirea Mărgineni, unde a desunată. De acolo M. Lea a mers­ de a visitată fabrica de piatti de la Târșoră, după care apoi a pornită spre Bucuresci, unde a sosită pe la 6 și jumătate ore după amiaziî in deplină sănătate. COMUNICATII: Qiab­ulă Terra, în No. 93, de la 2­9 Masă curentă, conține că: „poliția a făcută mai multe arestări pentru descoperirea auto. Ploiesci, 29 Maiă 1868. D-luî Redactare alu­­fiariuluĭ ROMANULU. Domnule Redactare. Nu credă a fi ună singură Română care se nu protesteze contra espresiuniloră d-luî Nicolae Cretzulescu și companiă, ce cu multă ușiurință le-a adresată în parlamentulă Ro­­romănă, făcândă pe întréga Națiune igno­rantă șol. D. Nicolae Cretzulescu, a dovedită și acumă ca totă dauna că nu este Romănă, nici fiă ală Patriei. D. Nicolae Cretzulescu, orbită de pecatele fapteloră séle, nu vede nici acumă, că Ro­­mănulă trăiesce și simpte, și de la 1848 pină astă­ cii totă déuna a dată probe căndă i s’aă presintatu ocaziunî, că scle a’șî apăra Patria și dreptulu seă. Pate că d. N. Cretzulescu are uă aseme­ne opiniune despre Romani, pentru că i-aă dat uă recompensă naționale din sudarea frun­tiî loră. Dacă d. N. Cretzulescu crede că Națiunea romănă este ignorantă, imorale, coruptă în­­tr’ună gradă forte mare și nu mai seimă ce, atunci d-luî de ce primesc e a se hrăni din recompensa unei asemene Națiuni? In virtutea art. 38 din Constituțiune, d. Nicolae Cretzulescu este mandatarul­ Natiu­nei. Și amară va respunde vădată pentru calomniile se acumă i­a adusă. Vedeți, d-loră alegetorî ? Portitî și mai dațiî mandată d-luî Nicolae Cretzulescu pentru a ve represintă în Parlamentulă romănă, și a spune lumeî Întregi, că suntetî ignoranți, i­­moralî și cele-l-alte. Acestea, ne rugămă, d-le Redactore, a le face 1000 în stimabilulu domnieî vóstre «Jianiu, cu celă d’ânteiu numeri!, A. P. Savopolu, Col. Gr. Drăgulănescu, Ghiță Ionescu, N. I. Naciovici, I. Lăzărescu, Ivanciu Stoenescu, M. Emanoil, Costache Ioan, Nenciu Petrovici, Ilie Stănescu, Ch. Cantilli, G. Ionescu, St. Paraschivescu, Ghiță Ștefă­­nescu, Ivanciu Constantin, Teodor Nicolae, Petrache Simeon, Ilie Gheorghescu, G. Io­nescu, I. Tudoricu, Dumitru Alecsie, Ion Di­­nescu, Costache Stavri, Nae Petrescu, M. Bănică, Nicolae Ioan, N. N. Bătrianu, N. Di­­mitrescu, M. Dumitru, C. S. Parepeanu, Io­­niță Mihălescu, loan Nicolescu, miei, cere cuvânturi și recomandă pe d. Vi­­zanti,­­licendă: D-le Președintei Am­ânore­a presinta d-vóstre și acestei ilustre societăți pe d. Andrei Vizanti, june romănă, trimisă de guvernul­ României pen­tru a studia aici Facultatea de Filosofie și litere, frumósa nóstra limbă și bogata nóstra literatură. Pacéndu-ne acésta presentatiune, onorea mea e cu atătă mai mare cu cătă stimabilulă meă amic­ă. A. Vizanti e uă per­­sona înzestrată de c­alităti escelente și forte recomandabile pentru ilustratiunea de care se afla adornată și pentru importantele servicii ce se datorescă laboriositătei, talentului și patriotismului seă. — Cu totii atî aurită, d-lor, din lectura pretinsei adrese ce ne-a trimisă învețatură nostru colegă d. V. Alecsandrescu Urech­iă, că pe marginele Danubiului există ună poporă, frate cu ală nostru, latină ca și noi și care, pe lângă că ne conservă iu­birea și dragostea frățiască ce daă unitatea rasei și identitatea tradiționelor­ istorice, se intereseza încă și de prosperitatea și pro­­gresulă patriei nóstre. Ei bine, acestă po­poră fundată de nemuritorul­ Traian, mul­­țămită silinteloră și activitătei lăudabile a d-lui Alecsandrescu și a domnului seă compatriotă d. Vizanti, a reînviată astă­ ciî Intre noi și ne este bine cunoscută: patria nóstra, Pe­ninsula íobregá chiară, putemă zice că se află astă­zi in relatiuni amicale și de nouă iubire cu România, cee­a ce, negresită, se datoresce singuintei, luminelor­ și spiritului liberală și comunicativă a acestor­ buni amici și ospeti ai noștri cari, prin seriosele loră scrieri căndă politice, căndă literarie, arătă istorice cătă și critice, aă interesată pe Spanioli ca și pe Romăni, la împrospătarea jafurilor, de amicițiă și de reciprocă simpatiă. Considerați acuma, d-lorii membri, care nu trebue se fră­­ mulțămirea și plăcerea ce simt căndă vodă că mi-a fostă dată se am feri­cirea de a ve presinta pe ună colegă arătă de stimabilă și căruia că ’î profesez­­ă cor­dială afecțiune și tatá consideratiunea ce me­rită nisce calități em­ininte și alese. — D. Vizanti e destulă de cunoscută și stimată de toti căti, in Madrid, ne dedicămă mai multă sau mai putină la cultivarea sciinteloră și a litereloră și de toti acei ce pretuimu în tota valorea lui progresul­ natiuneloră în diver­sele sfere ale activitătei umane, la care nu putină aspiră și se dedică și acesta acade­­miă. De acee­a, fără se atingă pentru mai multă timpă modestia noului nostru colegă, termineză manifestăndă speranțele ce pună pe distinsa s­a ilustrațiune, speranțe ce nu me indonesc sunt și ale vostre, și felicităndă Academia după cumă me felicită și eă că ne-amă procurată cooperațiunea unui bărbată atâtă de meritosă cumă e stimatură mea colegă și amică d. Andrei Vizanti:“ îndată după acesta se soldă d. Vi­zanti și, cu totu confusiunea și mișca­rea de care părea dominată, — după cumă adese se întâmplă în ocasiuni de acestea, totu­șî reuși a pronuncia imn lungă discursă c­um­ accentu sicură, vo­ce sonoră și cuvântare facilă și corectă. Publicămă aci, în estradă căte­va pa­sa­je : Iluștri Domni! „Asia de gratiese și magulitura suntă cu­vintele ce aucuirătî că de timidă cumă eramă, căndă intrată în acestă locă ilustru, me vedă acumă agitată și mișcată de sentimente ce numai a nimen­ii este dată a le simți, fiindă imposibilă cuventurei umane de a le esprime și manifesta. — Intradeverit, d-loră, cumă se respundă că la elogie așa de benevole și cari arăta de multă desmierdă amorulă meă propuiă, dacă nu asigurăndu-vă că ele luptă dictate de uă simpatică afecțiune cu care mĕ onoreza afabisulu meă amică d. I. de Anna, era nu de ună juditiu exactă și imparțială a micelor­ mele merite ? Și cumă se manifesteză mai bine profunda mea gra­titudine, la adresa acestui corpă literariă, pentru onoratórea primire ce mi-a procurat cu voinl ă seă unanimă, dacă nu mărturi­­sindul că ’n acésta nu redă de cătă uă nuoă probă de caracterulü ín totă­deuna hi­­dalgă și cavaleresca a acestei nobile națiuni in miZ’loculă căria am aflată ospitalitatea cea mai cordiale. Acestora, dard, și nu putine­­loră mele aptitudini literarii nici scrierilor, fără valore ce amă dată la lumină, trebue SOCIETATEA pentru INVETATURA POPORULUI ROMAN Secțiunea centrale. Duminecă 2/1­4 Iunie, se voră tine esa­­mine publice la fie­care clasă a scólelori de adulți (incepăndă de la orela 12) în loca­­lul­ Universității la Sf. Sava. Comitetulă invită pe toți ami­ii instruc­țiunea și în specială pe membrii societății se bine-voiască a asista la aceste examine spre a putea judeca prin ei inșii de progresele acestei tinere institutiuni. Distributiunea premiilor­ va avea locă du­mineca urmatore 9/21 iunie în sala Ateneu­lui de la Cișmegiu. Comitetul­ primeșce cu recunoscință ori­ce oferte i s’ară aduce spre acesta în cârti po­trivită cu scopul­ societății. Ele se potă de­pune la comitetul­ societății, strada pensio­natului No IO (casele d-lui Esarcu lingă Coltea). p. Președinte, C. Esarcu.­­Gr. N. Manu Secretari:­Dr. Ion Dragomir. „La Ensennanza“ revistă de ins­trucțiune publică din Madrid, publi­că în suplementu urmatórele amă­nunte : DESPRE RECEPȚIUNEA D-lui A. VIZANTI­ N.A ACADEMIA MATB1TENSE. Estrad­ură ședinței din 25 Aprilie 1868. Don Juim de Unna, membru al­ Acade­

Next