Romanulu, iunie 1868 (Anul 12)
1868-06-01
464 ROMANULUI IUNIU 1868 una nu are trebuință de căi ferate, ivenda gratuitamente în serviciul ű seu lungulu Dunării, care se află în apropiare de cele mai multe panturî ale țerei, pe căndu în Moldova, din contra, districtele de susü nu potii profita nici decumű de unu asemene avantagiu. Dacă onorabilulă represintante alü Focșaniloru, pe care noi cată se constatămu cu surprindere, de a fostu altădată profesore de economia politică, vorbesce aci cu seriositate, atunci este logicii ca dumnialuî se ceră navigabilitatea Prutului și a Siretului, și eră daru că Moldova va fi pusă întocmai in situațiunea Munteniei. Insă admițendu-se acésta curiosă aserțiune, cum că presința Dunării ar scuti de necesitatea drumurilor a ferate, cine ore nu vede, că noi am fi datori ale desființa de asemene, se ’nțelege totă prin organulu d-lui Apostolom, în Baden, în Würtemberg, în Bavaria, în Austria, în Ungaria, în fine ori pe unde șerpuesce maiestosului nostru fluviu? Ce absurditate, de exemplu, calea ferată de la Baziașă la Viena, în linia cea mai paralelă cu Dunărea! Se fi foștii consultată d. Apostolénu, de sigură nu se făcea nici un kilometru pe văile Ronului sau ale Loarei în Francia, precum nici escelentele drumă de feri din Pensilvania, paralelă cu canalul Erie, deși esperiența cea mai victoriosă a convinsă deja de multă tata lumea, afară numai de onorabilul represintante de la Focșani, despre asoluta neputință a unei navigațiuni oricâtă de active și oricătă de întinse de a usurpa asupra locomoțiunei răpeai! In sfîrșită, ală treilea și ultimulă argumentă ală d-lui Apostolim este numai pucina originală și, mai cu semă, numai pucină sciințifică. Dumnelui pretinde, că linia Moldovei ară fi cea mai productivă și, prin urmare, pe acolo trebue se ne concentrauin doua cam-datâ tota atențiunea, totă grija, totă speranța. D. Apostole nu scie pre bine, că cea mai mare importanță probabilă a transitului esterioră este totă deauna criteriulă celei mai mari productivități probabile a unui drumă de seră. Linia Moldovei reprezintă transitul Europei Orientale, pe când linia țerei Romănesci serveșce Occidentelui. Din aceste doue transituri, noi nu credemă ca d. Apostolé nu se fi alesă tocmai pe celă mai productivă, deși ambele sunt egalmente necesare. . . . Amu petrecută într’uă lungă revistă discursurile tuturor citlorilor, cari combătuseră căile ferate cu ocasiunea discuțiunii generale, ne mai remăne însă încă unulă, ce avusese abilitatea de a le combate prin tăcere, anume d. Ion Ghica, cătră care se aplică astă-dată vorba lui Caiu Gradchu: „Iști preda maxima ob tacendum accipiunt.“ P. B. Hâsdeu. (Inchicarea va urma). ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de la 30 Mai 1868. Luptă președinta domnului G A. Rosetti. Se dă citire rezumatului ședinței precedinte și comunicarilorü Zbei între cari este ua propunere a d-lui Achim Teoharie pentru a se replăti Senatorii pe timpul a câm tine sesiunea. D. Gogoșă susține a se trimite propunerea la secțiuni, după ce se va investi cu formele cerute, conformi regulamentului. D. Gheorghiu dice că ar fi bună propunerea pe temeiă că Senatul dacă se va primi va lucra mai culesnire, însă astă propunere nu e și constituționale. D. Președinte iu intrerupe pentru că conformi regulamentului, astă propunere trebue trimisă fără discuțiune la secțiuni, cari vom judeca dacă e constituționale sau nu. D. Hulban ruga pe cel șapte deputat cari susțină propunerea să o și suprscrie, D. Carp dice că procedura biuroului este greșită pentru că nu póte trimite la secțiuni oă propunere contra Constituțiunei, nu potă să trateze secțiunile uă cestiune olărită de Constitutiune. D’acea a biuroulă urmeza uă cale anti-constitutionale ne respingĕndu-o D. Președinte dice că biuroulă nu póte respinge de la sine nici oă propunere, si trebue se „le trimită pe tote la secțiuni. D. D. Ghica dice că, onorabilele președinte a comisă un greșială permitendă a se discuta uă propunere mal ndnte d’a se trimite la secțiuni. Este contra părere! d-lui Carp ca biuioulă de la sine se respingă că propunere, căci Adunarea singură pate opărî dacă uă propunere este neconstituționale. D. Președinte duce că, după esplicațiunile date de d. D. Ghica și după meritata mustrare cea făcută biuroului, el nu va da cuvântulu nimenul în astă cestiune, ci va trimite propunerea la secțiuni. D-niî Mavrogheni și Carp ceră cuvântulă in cestiune de regulamentă, însă nu li se acordă, discutiunea fiindă Închisă. Se acordă concediu d-lui G. Brătianu. D. Târnavitu face uă propunere pentru ca în timpă de șapte ani toți impiegații inteligintî al statului se sacrifice lofa loră permană, pentru acoperirea nevoiloră temilaritate) D. Cogălnicianu spune că bunulu și naționalură principeală. Serbiei, buna nostra vecină a fostă victima unei crime grozave și crede ca Adunarea României se va uni cu natiunea pentru a declara că doliulă Serbiei este și ală României; propune alegerea unei comisiuni din serilă Camerei pentru a redigeră adresă, de condoleanță care prin ministerial de afaceri străine se va trimite guvernului națiunei Serbe. Totă două dată spune că mănese va face un serviciu religioșii la biserica Serindară în memoria acestui principe, și că ar trebui ca și Camera se fiă represintată la acelă serviciu. Seotărasce ca © omisiunea însărcinată cu facerea adresei de condoleantă se fie compusă de d. Hâjdeă și C. A. Rosetti. Se alege apoi o comisiune de 20 Deputați pentru a asiste la serviciul divină de la biserica Sârluaarü. Camera trece apoi în secțiuni pentru a se ocupa de proiectul de lege pentru contigentul armatei. După propunerea d-lui Gheorghiu se pune la ordinea ilex proiectulă de împroprietărire a locuitoriloru din orașul Huși, prin despăgubire. D. Chițu raportorulă comisiunei financiare dă citire raportului, și cestiunea luându-se în desbatere. D. Ghică se cuvântulü și zice că în privința plătii nu se determini nimică, și cere ca totă deuă dată se se dea și unu termenă locuitoriloru spre agustarea acelei plăti. D. D. Ghica Zice că inițiativa In privința acésta e luată chiară de acei locuitori, după ce am făcută secolela care e capitalulă dăriloră ce dau ei pe fiecare ană. Prin urmare primesce proiectulă de faciă fără modificare, și cere închiderea disfuziunei geniale. D. Cogălnicianu luăndă cuventură. Zice că d. Gâlcă scă că încă de la cititorii ceră acésta emancipare, și 1855 lad’aceea róga pe Cameră a vota acésta lege pentru care va avea binecuvânturile huseniloră. Camera in unanimitate voteza luarea în consideratiune, apoi fără nici uă discutiune, se primescă articolele mnula căte unulți, și la votarea în totală a legei prin bile, ea se primesce cu 62 voturi contra 2, din 64 votanți. Se până în discutiune articolele amendate de Senată la proiectul de lege ală armării. O ministru de resbelă declară că amendamentele făcuta de Senată le a primită și guvernul. Se pune la votă luarea in consideratiune și amendările Senatului, și se primescă cu unanimitate. Se procede apoi la votarea în totală cu biJe și se primesce cu 63 voturi contra unulă. Se dă citire raportului comisiunei financiare în privința virimenteloră unoră sume spre acoperirea unoră cheltueli din bugetul armatei. Adunarea Ia unanimitate și fără discuțiune, primesce arătă luarea în consideratiune câtă și articolee în parte, și procedăndu la votarea în totală, se primesce cu 60 voturi contra 3, din numerulă de 63. Numerulü deputațilorü nefiindă complectă,ședința se redică anuntându-se cea viitóre pentru măneară Iumă. SENATUL ROMÂNIEI. Ședința de la 30 Mai 1868. Supui președința d-lui Plagino. După orecari formalități d. G. Costaforu a luat o cuventulă în privința unei interpelațiuni cea făcută pentru sancțiunea maidilele trecute a unei legi prin care se liberezi uă sumă de bani pentru despăgubirea unor supuși ruși de materialul cehă aveau cumpărată de la Ruși, din desfiintatele cetăți Chilia și Ismailă, fără ca acesta lege se trecă și prin Senată. D. ministru al financeloru arăta că acesta fiindă uă cestiune de budgetu, d-lum a eredută că este de prisosă a mai trece și prin Senată. D. Costaforu și alti d-nî senatori desaprobă faptulă acesta. D. ministru arata că suntă âncă mai multe demarșe făcute de alți miniștrii în acesta cestiune, și afară de acesta, avendű Statulă a primi de la Rusia 20 milione ce le datora .Încă din timpul ocupatiunei rusescî, a trebuită se despagubesca pe cei în pretentiune, avéndu în vedere îndatorirea ce’șî lua guvernulă rusă de a plăti datoria de 20 milióne căndă s’ar despăgubi pretendinții. Mai mulți d-ai senatori vorbesce pentru și contra. In timpulă discutiune se propune că moțiune din partea d-lui Radu Panait prin care se declară neîncredere în cabinetul ă actuale suptămă șiră de acasărî enumerate în moțiune. Acesta a provocată discutiuni forte lungi și incidintele se închise prin votarea și primirea motiunei. D. ministru alu financelorű ruga pe onor. Senată ca se continue cu lucrările pînă ce miniștrii vor consulta Tronul, în acesta cestiune, avîndu în vedere multele lucrări arginte ce suntă la ordinea jileî, asceptare. Se consultă Senatulă și seotărasce a se suspende lucrările în ședință publică, neputîndü lucra fără Ministeriărului unui pamfletă ce ară fi circulândă in publică.“ Prefectura politiei capitalii grăbesce a da desmintire aceloră inserțiunî nefondate ale disului, diariu, căci pînă acumă nu s’a făcută nici uă altă arestare, de cătă aceea In persona d-lui I. G. Lerescu, și nu prin inițiativa politiei, ci în virtutea unui mandată de depunere alu d-lui judecătoră de instrucțiune. Prefectă, C. Ciocârlan. (Monitorulă) INTERNE.— Prin decretă in data 27 Maiă. Colegiulu ală 2-lea electorale pentru senatori de la judeciulă Tutova, este convocată pentru <ziua de 16 Iuniă viitoră, ea se alege pe senatorele cerută după art. 68 și 70 din Constituțiune. Măria Sea, plecândă era, la 8 ore de diminață, de la palatură de vera Cotroceni spre Târgu-Vestei, însoțită de d. generală Golescu, președintele cabinetului, la 11 și jumetatea ajunsă la sătulă Salcuta unde a dejunată. In urmă continuăndă drumul, urmată de d. prefectă ală judeciului Dîmbovița și de mai mulți d-ni primari din comunele mărginașe cari întîmpinase pe Măria Sea la capul judeciului, a sosită la Tîrgu- Vestei la 2 ore și jumătate, unde a fost primită cu celă mai mare entusiasmă de populatiunea orașului care eșise la barieră în calea Măriei Sale. îndată după ce a ajunsă, Măria Sea a trecută in revistă guarda cetatenesca, regimentulă ală 2-lea de infanterie și escadronulă de dorobanți. In urmă Măria Sea a visitată tribunalulă, mitropolia, scala primară de băuti, scóla primară de fete, spitalul, temnița, și după aceea a mersă la monastirea Delului și de acolo la monastirea de călugărite Viforîta. Intorcăndu-se in orașă pe la 7 ore, a prânzită la d. prefectă, unde a remasă sora. La praodă au fostă invitate tóte autoritățile civile și d-nnî ofițerî superiori din regimentul 2. După acesta eșindă prin orașă, Măria Sea a fostă din nuoă salutată de aclamatiunile entusiaste ale poporatiunii. Sara orașulă a fostă iluminată. M. S. plecândă din Târgu-Vestei, astăzî dimineta la 8 și jumetate, a ajunsă la 10 jumetate ore la monastirea Mărgineni, unde a desunată. De acolo M. Lea a mers de a visitată fabrica de piatti de la Târșoră, după care apoi a pornită spre Bucuresci, unde a sosită pe la 6 și jumătate ore după amiaziî in deplină sănătate. COMUNICATII: Qiabulă Terra, în No. 93, de la 29 Masă curentă, conține că: „poliția a făcută mai multe arestări pentru descoperirea auto. Ploiesci, 29 Maiă 1868. D-luî Redactare alufiariuluĭ ROMANULU. Domnule Redactare. Nu credă a fi ună singură Română care se nu protesteze contra espresiuniloră d-luî Nicolae Cretzulescu și companiă, ce cu multă ușiurință le-a adresată în parlamentulă Roromănă, făcândă pe întréga Națiune ignorantă șol. D. Nicolae Cretzulescu, a dovedită și acumă ca totă dauna că nu este Romănă, nici fiă ală Patriei. D. Nicolae Cretzulescu, orbită de pecatele fapteloră séle, nu vede nici acumă, că Romănulă trăiesce și simpte, și de la 1848 pină astă cii totă déuna a dată probe căndă i s’aă presintatu ocaziunî, că scle a’șî apăra Patria și dreptulu seă. Pate că d. N. Cretzulescu are uă asemene opiniune despre Romani, pentru că i-aă dat uă recompensă naționale din sudarea fruntiî loră. Dacă d. N. Cretzulescu crede că Națiunea romănă este ignorantă, imorale, coruptă într’ună gradă forte mare și nu mai seimă ce, atunci d-luî de ce primesc e a se hrăni din recompensa unei asemene Națiuni? In virtutea art. 38 din Constituțiune, d. Nicolae Cretzulescu este mandatarul Natiunei. Și amară va respunde vădată pentru calomniile se acumă ia adusă. Vedeți, d-loră alegetorî ? Portitî și mai dațiî mandată d-luî Nicolae Cretzulescu pentru a ve represintă în Parlamentulă romănă, și a spune lumeî Întregi, că suntetî ignoranți, imoralî și cele-l-alte. Acestea, ne rugămă, d-le Redactore, a le face 1000 în stimabilulu domnieî vóstre «Jianiu, cu celă d’ânteiu numeri!, A. P. Savopolu, Col. Gr. Drăgulănescu, Ghiță Ionescu, N. I. Naciovici, I. Lăzărescu, Ivanciu Stoenescu, M. Emanoil, Costache Ioan, Nenciu Petrovici, Ilie Stănescu, Ch. Cantilli, G. Ionescu, St. Paraschivescu, Ghiță Ștefănescu, Ivanciu Constantin, Teodor Nicolae, Petrache Simeon, Ilie Gheorghescu, G. Ionescu, I. Tudoricu, Dumitru Alecsie, Ion Dinescu, Costache Stavri, Nae Petrescu, M. Bănică, Nicolae Ioan, N. N. Bătrianu, N. Dimitrescu, M. Dumitru, C. S. Parepeanu, Ioniță Mihălescu, loan Nicolescu, miei, cere cuvânturi și recomandă pe d. Vizanti,licendă: D-le Președintei Amânorea presinta d-vóstre și acestei ilustre societăți pe d. Andrei Vizanti, june romănă, trimisă de guvernul României pentru a studia aici Facultatea de Filosofie și litere, frumósa nóstra limbă și bogata nóstra literatură. Pacéndu-ne acésta presentatiune, onorea mea e cu atătă mai mare cu cătă stimabilulă meă amică. A. Vizanti e uă persona înzestrată de calităti escelente și forte recomandabile pentru ilustratiunea de care se afla adornată și pentru importantele servicii ce se datorescă laboriositătei, talentului și patriotismului seă. — Cu totii atî aurită, d-lor, din lectura pretinsei adrese ce ne-a trimisă învețatură nostru colegă d. V. Alecsandrescu Urechiă, că pe marginele Danubiului există ună poporă, frate cu ală nostru, latină ca și noi și care, pe lângă că ne conservă iubirea și dragostea frățiască ce daă unitatea rasei și identitatea tradiționelor istorice, se intereseza încă și de prosperitatea și progresulă patriei nóstre. Ei bine, acestă poporă fundată de nemuritorul Traian, mulțămită silinteloră și activitătei lăudabile a d-lui Alecsandrescu și a domnului seă compatriotă d. Vizanti, a reînviată astă ciî Intre noi și ne este bine cunoscută: patria nóstra, Peninsula íobregá chiară, putemă zice că se află astăzi in relatiuni amicale și de nouă iubire cu România, ceea ce, negresită, se datoresce singuintei, luminelor și spiritului liberală și comunicativă a acestor buni amici și ospeti ai noștri cari, prin seriosele loră scrieri căndă politice, căndă literarie, arătă istorice cătă și critice, aă interesată pe Spanioli ca și pe Romăni, la împrospătarea jafurilor, de amicițiă și de reciprocă simpatiă. Considerați acuma, d-lorii membri, care nu trebue se fră mulțămirea și plăcerea ce simt căndă vodă că mi-a fostă dată se am fericirea de a ve presinta pe ună colegă arătă de stimabilă și căruia că ’î profeseză cordială afecțiune și tatá consideratiunea ce merită nisce calități emininte și alese. — D. Vizanti e destulă de cunoscută și stimată de toti căti, in Madrid, ne dedicămă mai multă sau mai putină la cultivarea sciinteloră și a litereloră și de toti acei ce pretuimu în tota valorea lui progresul natiuneloră în diversele sfere ale activitătei umane, la care nu putină aspiră și se dedică și acesta academiă. De aceea, fără se atingă pentru mai multă timpă modestia noului nostru colegă, termineză manifestăndă speranțele ce pună pe distinsa sa ilustrațiune, speranțe ce nu me indonesc sunt și ale vostre, și felicităndă Academia după cumă me felicită și eă că ne-amă procurată cooperațiunea unui bărbată atâtă de meritosă cumă e stimatură mea colegă și amică d. Andrei Vizanti:“ îndată după acesta se soldă d. Vizanti și, cu totu confusiunea și mișcarea de care părea dominată, — după cumă adese se întâmplă în ocasiuni de acestea, totușî reuși a pronuncia imn lungă discursă cum accentu sicură, voce sonoră și cuvântare facilă și corectă. Publicămă aci, în estradă căteva pasaje : Iluștri Domni! „Asia de gratiese și magulitura suntă cuvintele ce aucuirătî că de timidă cumă eramă, căndă intrată în acestă locă ilustru, me vedă acumă agitată și mișcată de sentimente ce numai a nimenii este dată a le simți, fiindă imposibilă cuventurei umane de a le esprime și manifesta. — Intradeverit, d-loră, cumă se respundă că la elogie așa de benevole și cari arăta de multă desmierdă amorulă meă propuiă, dacă nu asigurăndu-vă că ele luptă dictate de uă simpatică afecțiune cu care mĕ onoreza afabisulu meă amică d. I. de Anna, era nu de ună juditiu exactă și imparțială a micelor mele merite ? Și cumă se manifesteză mai bine profunda mea gratitudine, la adresa acestui corpă literariă, pentru onoratórea primire ce mi-a procurat cu voinl ă seă unanimă, dacă nu mărturisindul că ’n acésta nu redă de cătă uă nuoă probă de caracterulü ín totădeuna hidalgă și cavaleresca a acestei nobile națiuni in miZ’loculă căria am aflată ospitalitatea cea mai cordiale. Acestora, dard, și nu putineloră mele aptitudini literarii nici scrierilor, fără valore ce amă dată la lumină, trebue SOCIETATEA pentru INVETATURA POPORULUI ROMAN Secțiunea centrale. Duminecă 2/14 Iunie, se voră tine esamine publice la fiecare clasă a scólelori de adulți (incepăndă de la orela 12) în localul Universității la Sf. Sava. Comitetulă invită pe toți amiii instrucțiunea și în specială pe membrii societății se bine-voiască a asista la aceste examine spre a putea judeca prin ei inșii de progresele acestei tinere institutiuni. Distributiunea premiilor va avea locă dumineca urmatore 9/21 iunie în sala Ateneului de la Cișmegiu. Comitetul primeșce cu recunoscință orice oferte i s’ară aduce spre acesta în cârti potrivită cu scopul societății. Ele se potă depune la comitetul societății, strada pensionatului No IO (casele d-lui Esarcu lingă Coltea). p. Președinte, C. Esarcu.Gr. N. Manu Secretari:Dr. Ion Dragomir. „La Ensennanza“ revistă de instrucțiune publică din Madrid, publică în suplementu urmatórele amănunte : DESPRE RECEPȚIUNEA D-lui A. VIZANTI N.A ACADEMIA MATB1TENSE. Estradură ședinței din 25 Aprilie 1868. Don Juim de Unna, membru al Acade