Romanulu, februarie 1869 (Anul 13)
1869-02-02
ANULU ALU TREI-SPRE OECILEA ADMINISTRAȚIUNEA IN FASAGIULUI ROMANU.No. 1REDACTIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Leîn. Leîn. Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe sese luni « « 24 » 29 Pe trei luni « « 12 » 15 Pe ua lună « « 5 « 6 Unu exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. ÎNTRUNIRE ELECTORALE IN SALA SLĂTINENI La 3 Februarie, 8 ore sera. Cetățenii alegători suntii convocați la acestă întrunire. Pe lângă cestiunea electorale, deputații Capitalei vor da sema alegătorilor și despre îndeplinirea mandatului lorii. SERVICIU TRUEGRAFICU ULti ÎIDIMIVILII. MADRID, li Februariu. Cortesii s au deschise. Mare intusiasmă. a CONSTANTINOPOLE, 12 Februariu. Circulă zgomotulu că ambasadorele turcii de la Paris, Djemil Pașia, va fi Înlocuiții prin Edekem Pașia. Ministrul de resbete adiotermii, Khalil, este numit mare comandant al artileriei și ministru al materialului de tsberă. PARIS. 12 Februarie Uă telegramă de la Atene de la 9 cuvinte spune că liniștea na fostă turburată. (Serviciul particularii ar fi MONITORULUI). PARIS, 10 Februarie — Iliarul— La Patrie desminte asemenea cu energie sgornotele despre oă aliandă franco-austro-italiană. ATENA, 8 Februarie. — Ministrul Zairais a depașit jumnentulö. Acceptațiunea declarațiunii conferinței va fi însoțită două notă circulară. MADRID, 10 Februarie.— Majoritatea cortesilor din discuțiunile sale, in privința canditatului la tronu, a hotărît a se ofere tronul regelui Ferdinand al Portugaliei și, în casă de refusii din partea acestui din urmă, se la dea ducelui de Montpensier. MADRID. Îl Februariu.— Corespondința anunță, sub reservă, că se pregătesce la Lisabona uă manifestație militară in favorea uniunii Iberice; s’a respânditu zgomotulu că Becera va fi numită primarii alți Madridului și Rivero o se fie alesă preșdinte alți camera. PARIS, 10 Februarie.— piariulü „Le Public“ (zice că e probabil e că măine scu poimăne se va intruni conferința spre a cere Porții sĕ-șî retragă ultimatum și se’î substituie declarațiunea conferinței. DUMINICA, 2 FEBRUARIE 1869. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Dallas-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. -IVTSUTJISn^ITnRII.E Linia de 30 litere................. 40 bani. Inserțiunîși reclame, linia.. 2 lei nou.. Bucurosul ^ Făurarii. Adresându-se către Domnu și către Națiune, bd. Miniștrii diet în Șiahulă închiriată la 29 Ianuarie și supusă la aprobarea domnescă: „Avendu in vedere că Adunarea deputațiloru, in ședința sea de la 25 ale curentei luni, a dată ministerului unu votă de încredere: „Vedendu că trei zile mai urmă, adică la 28 curentă, totă cu ocasiunea cestiunii care provocase acelă votă, acestă cârpă, revocându’șî votul ă seă precedentă de Încredere, a votată uă moțiune care nu numai că implică in sine blamulü celă mai categorică în privința Cabinetului, dérá âncă este inconstituționalu, căci calcă in atribuțiunile puterii esecutive.“ Adunarea derű este aculată către Domnu și către Națiune că 'pentru una ,facea așî cestiunea dată ministeriului la 25 Ianuarie unu votu de ’ncredere și la 28 ana votu de blamu. A doua acusare este dechlararea votului de neconstituționale căci calcă în atribuțiunile puterii esecutive. Cândă una ministeriă vorbesce către Capulu Statului și către națiune, și cândă acasă majoritatea unei Adunări ș’o chiamă la judecata ’naintea națiunii, nu pate fi înîndouială că relatarea faptelor este esaptă, pe deplină esaptă. Diferință pate fi inaprețuire, deraindi uodată în relatarea faptelorű. Procesele verbale a două din cele trei ședințe memorabile ale Adunării, adică de la 25, 27 și 28 Ianuarie, suntă acuma luptă ochii publicului; putemă dera astă-zi se cerceta mă decă relatarea faptelor, astafe la cumă o făcură dd. miniștrii, este pe deplină esaptă. La 24 ianuarie, d. Buescu anunțță uă interpelare în privința reintrării în armată a d-lui generaliu Macedonski care este stersit din cadre și trecută la pensiune de peste cinci ani. Ministerială nu voiesce a respunde îndată la acea interpelare, ci cere cele trei file ce-i acordă regulamentulu Camerei. Este dreptu séa nedreptă aprețuirea d-lui Buescu? călcatu-s’a sca nu legea, prin reprimirea în armată a d-lui Macedonski? e că uă cestiune ce s’aprețuiesce în osebite moduri de către miniștrii și de către majoritatea Adunării Miniștrii însă nu voru se primescă interpelarea, nu voră se puie cestiunea pe teremulu i ei, ci d’uădată dechiară prin președintele Cabinetului că „fiindă „c’uă parte a Adunării voiesce se „fiă golde, era alta sclavii, fiindă că „între ministeri și Adunare simtă „opiniuni diametralminte opuse; fi„indăcă n’a putută face dupe placulű uneia sau altei partite, se a„flă amenințați ș’a rugată de ieri „încă pe M. Sea a le primi demisiunea. “(*) Conformă adeveratelor regule constituționale, ministerială a mai făcută încă în acea di următorea însemnată dechlar are: „Nu voi mu se simți aceia carii „au s’aducă uă catastrofă peste țara „romănescă. Amă fostă amenințați „d’acestă catastrofă, ș’amă crezută „mai bine se ne retragemu și se „încredințăm misiunea altor ómen! „carii potă impedica acest zeu.“ Și mai la vale: „La 24 Ianuarie (1859) amu „încungiurată una reu care amenința România. Da, d-loru, am în„cungiuratu acestă rău, ș’orî cine „este sinceră trebuie se recunoscă „că *n adevĕrü amu încongiurată „reală, și d’aceaa credă că și adi „voiă încongiura zeulu, lăsândă pe „alți bărbați mai competing se cea„ducă afacerile țere”. Vomă arăta „domnitorelui care este opiniunea „nostră și chiară adiama convocată consiliulă ca se potă avisa „înălțimea sea.“ Aci se constatămă mai ântâiu procederea constituționale. Da, capuilă statului are dreptulu a oțărî; însă miniștrii îi dau consiliere fură, îi spună aprețuirile lor și capulu statului le primesce scă le respinge. Cândă miniștrii dau unu consiliă capului statului, îlu dau pentru că’lu credă bună, cândă elă îlu primesce, ei suntă moralicesce respundetori, când elă nu lă primesce, ei se retragă și respunderea cade pe cei carii primesc hotărîrea opusă. Aceste simtă principii elementare, cunoscute de toți și prin urmare, ne putând fi negate, n’avemu trebuință de câtă a le aminti. Se renimă acuma la cestiune. Cestiunea, asupra căreia miniștrii au vorbită astaferă in ședința de la 24 Ianuarie, fostă a cestiunea Macedonski sau osebirea de opiniuni (*) Intrega acestă dechlarare a miniștriloră se află in Romemulu de Sân bată, 25 Ianuarie, diametralminte opuse între ministeriă și majoritatea camerei? Deci a fostă cea d’ânteiă (Macedonski), pentru ce la 24 Ianuarie au declaratii că se retragă, căci nu voru se ié asupră le respunderea linei catastrofe, și la 28 Ianuarie au luată acea respundere și încă disolvândű Camera? Décà era fostă acea cestiune, care s’a desbătutu la 24 și 25 Ianuarie, ci alta, ci aceaa de „gâdescu sclav,“ de „opiniuni, diametralmente opuse“ și deotărîrea dar nu merge dupe placulă uneia sau altei partite, „pentru ce doi miniștrii clică domnitorului și națiunii că adunarea a datü ministeriului la 25 Ianuarie unu votu de ’ncredere și la 28 Ianuarie, a datü, „tot en ocasiunea cestiunii, care provocase acelă votu“ unu altulü contrariu? ii ca două întrebări la cari îi desfidemă se respundă, fără dovedi nesciință și neconsecință politică, și dechlarări neadevărate către tronu și către națiune. Cu tote că cestiunea este deja pe deplină lămurită prin acesta simplă espunere, prin dilema in care doi miniștrii s’au pusă ei înșii, totușî se pune să luptă ochii publicului și alte acte, care dovedescu și neconsecința politică și dechlararea cea neadeverată, făcută către tronu și națiune. In ședința de la 24 Ianuarie d. P. Buescu anunță că interpelare. D-sea spune miniștrilor că, după părerea sea, primirea în armată a d-lui Macedonski nu este legală. Ce facă miniștrii? Ceru termenul de trei cicle spre a se desbate acestă cestiune și după acesta deciară îndată, precumu văfjurămă, că se retragă de la ministeriă, fiindăcă Camera acésta se compune de partite din care una le cere se frăgâdt, eră alta sclavi, deciiară că se retragă, fiindăcă au uă politică diametralminte opusă cu politica majorității, deciiară că se retragă, fiindă că nu vom s’aducă uă catastrofă, ș’asigură c’aă sfătuită tronulă a-șî alege alți consilieri. La 25 Ianuarie vină și ceru de la Adunare unu votu de blama séu de ’ncredere, pentru ceea pe care ați mersu pen aci, eră nici decumă pentru cestiunea Macedonski. Dovédá că acésta cestiune nu era pusă pe tapetă, este că interpelarea nu se făcuse, fiindăcă n’au primită dumneloru a se face; dovédá, fiindăcă n’au cerută ca ea se se facă îndată, și desbaterea și votulă de blama scu de încredere se se dea pe acea cestiune; dovedá chiară cuvintele proprii ale d-lui ministru, din ședința de la 25 Ianuarie.(*) E că propriele cuvinte ale președintelui Cabinetului, dise énse și acestea pe la sfârșitul ședinței : „Calea, d-lorü, vé este deschisă; „întruniți amândouă cestiunile la un „loc”. UNA NU PREJUDICIA PF, CEA ALE TĂ. Puteți da fina votu in privința INCIDENTULUI DE FACIĂ ș’apoi în„dată se p 'rșiți la ce ti mea cea al..1 L se vedeți déca urmarea nós tră e contra legiloră.“ Și în urma votului Adunării totă primulă ministru dice: „D-niloră deputați! Fiți bine în„credințați că n'amu voită s’acope„rimă acte ilegale prin votulă de (*) A vedé Românulu de la 26 Ianuarie. „faciă. Suntemă totă dauna la disposițiunea Adunării, totă sauna „o se ținemă semn de oservațiuni„le care are se ne facă Adunarea.“ Nu ne mai cercămă s’aducemă aci, dupe procesele verbale, cuvintele prin cari membrii din majoritatea Adunării, câți aă vorbită în ședința de la 25 Ianuarie, și mai cu semn d. Ion Brătianu, aă stabilită și repetită în mai multe rânduri că votulă de blama sau de ’ncredere ce va da (Jartiera nu are nici ună amestecă cu faptulă Macedonski. Este destulă că constatarămă că ensușî primul ministru a declarată c’aci era doue cestiuni osebite și că „una nu prejudică pe cea laltă.“ Ministrul a dice: „Votați în privința incidintelui „de fadă, ș’apoî treceți la cestiunea cea laltă.“ Enșii ei recunoscă că la 25 ianuarie,era pe tapetă unu incidinte fuă cestiune. Cumă doru la 29 Ianuariu deciară către Domini și către națiune că neadevară aă grăită dumneloru, séu la 25 seu la 29 Ianuariu? Acestă faptă de mare gravitate constatat, reservândă desbaterea fondului în totu întregimea sea, venimă la a doua acuzare, ce facă Camerei prin atacul oficiale de la 29 Ianuarie. Totală Adunării, clică dumnelor”, este „în constituționale, căci calcă în „atribuțiunile puterii esecutive.“ Despre ce este cestiunea? Dacă primirea în armată a d-lui Macedonski este sau nu conformă cu legea. Majoritatea Adunării susține că este în contra legilor de la 1862 și 1864. Ministerul susține că ea este conformă cu legea. Adunarea face uă propunere prin care dechlară ca „ilegale rechimarea în armată a d-lui Macedonski.“ Acea propunere se desvoltă de către d. Ion Brătianu și se explică că Camera nu voiesce prin acesta a da ministerului ună votă de blamă, ci cere numai rectificarea greșelei făcute. Ministerul nu primeșce și, acățându-se de cuvintele d-lui Candiano, decilară că acea moțiune nu are semnificarea ce-i dă d. Ion Brătianu și cei carii au subscrisu-o, cea a pe care i-o dăd. Candiano, care nici n’a fostă subscrisu-o. D. Candiano, dnpe bd. Miniștrii, esprimă opiniunea majorității Adunării, éri nu sei, carii aă supscrisu-o și desvoltă tu-o. E că încă vă dovedi de sinceritatea d-loră Miniștrii în aceste desbateri. La sfârșitul desbaterilor o, ună amică ală Ministeriului, d-na Petre Cernătescu, înfățișază uă altă moțiune prin care ruga și invită pe Ministeră a revoca numirea d-lui Macedonski. Ce este altă acésta moțiune, de nu un resumată ală celei d’ăntemă, uă constatarea Camerei că primirea generalului s’a făcută contra legii și rugăciunea ca ministerială se se conforme legii. Majoritatea Adunării, vedeadă că propunerea vine de la una omă, care nu este din nici uă partită și care este ună amică ală unora, celă puțină, din miniștrii aptuali, și — voind a deschide ministeriului tóte ușile spre ieși la largul ă scă din impasură în care intrase —deciiară c’adoptă propunerea d-lui Cernătescu. Ce face Ministeriulu ? Deciiară că ea este ILEGALA, NECONSTITUTIONALA? Nu elu deciiară că n’o primesce, fiindăcă este totă ca cea duettein, fiindăcă conține aceaași ideie. Cumă dorű spună acumă doi. Miniștrii Domnului și Națiunii cea-a ceji’aă spusă Camerei? Ce felii? Se face ună actă neconstituțională și Miniștrii nu deșceptă Adunarea? Dar atunci ei nu sunt Miniștrii, ci nișce omeni carii întindă curse represintațiunii naționale și suntă fericiți cândă ea, din încredere scă din nebăgare de sémn, cade întrensele? Déru atunci d. Cernătescu nu este, dupe dumneloru, de cătă unu omă care le servesce a ’ntinde cursele. O! Acésta este nu numai unu neadeverit, déru ș’uă rușine pentru ună Ministeriă. Ș’apoi, cândă ună Ministeriă face uă greșală, Adunarea n’are dreptură a’să invita s’o repare ? Cândă ministeriulu face uă numire ce Adunarea o crede în contra legii, nare ea dreptură și datoria nici chiară dacă invita s’o repare, se retragă acelă decretă ce este în contra legii! Și cu tóte aceste Miniștrii cutéza a spune Domnului și Națiunii cea-a ce nu este, precumă aă cutezată a face unu stindardu din domnulă Generală Macedonski și, disolvându Adunarea, a merge cu acelă stindardă se combată p’alu nostru. Ei bine, dumneloru așia aă voită și prin urmare suntemă siliți a primi lupta, déru pe respunderea dumneloru; dumneloru au lisă că d. Macedonski îi conduce in vechiulă „șiregii“ și prin urmare, cumă dice d. Simeon Mihalescu în demisiunea sea, și noi suntemă siliți se ne punemă cu toții suptă draperiilă nostru și se ne apărămă principiele. Sferșimă pentru adi aci, ca să lăsămă locă demisiunii motivate a d-lui Simeon Mihălescu, din înalta funcțiune de prefecții ală poliției, cu atâtă mai multă că domnia mea a vrută în câteva lunie s’arate situațiunea astfelă cumă a voită s’o facă an ministerial Dumitru Ghica. Sfîrșimâncă spre a lăsa locă unei epistole ce ne adreseză d. Constantin Racoviță, deputată din Tecuci. Recomandămă publicului acestă actă, căci este ună fără din cele mai luminase. Austria nu cere numai disolverea Camerei din România din causă că ea nu este adevărata espresiune a națiunii, iubirea iei pentru noi merge și mai departe. D. de Beust iubesce libertatea și tăria României, peira se ocupa chiară de listele electorale. Dumnelui voiesce ca nici ună străină, nici ună mimică ală naționalității nóstre se nu se strecóre în colegiurile nóstre. Din acestă scopă, starostele austriacă de la Focșianî, a cerută de la Primarele din Tecuci se ștergă din listele electorale pe d. Constantin Racoviță, căci nu este Română. Primarele la acésta voce naționale s’a supusă; d. Racoviță este ștersă din liste și prin urmare trebuie toți se strigămă: Traiasca austro-maghiarismulă și drapelulă Macedonski, décá voi mă se pecemă guvernului actualii. . m— in n ni nurii Domnului ministru de interne. Domnule ministru, Cu venirea D-vóstre la ministeriul de interne, v-ama depusă din misiunea mea motivată din postul de directore generală ală acelui ministeriă, poștă ce’mî făcuse onore a mi’să încredința onor. D-vostră predecesore, și pe care >lu ocupasemu mai aprópe