Romanulu, februarie 1869 (Anul 13)
1869-02-02
100 t„ ____ douî ani. — D-vóstre cunosceți cărora înalte considerațiunî m’amu supusă cu respecte, primindu greva și toto d’uă dată delicată Însărcinare de prefectu ală poliției capitalei, spre a mî fi permisă a nu vé supune aci, de câtă pe acelea ce’mî impună astădî a o depune cu actlași respectă. D. prim-ministru în ultimele memorabile ședințe ale desființatei Camere, respundându acelora care combabau între altele și modul de vedere și opiniunile D-u. Generală Macedonei asupra armatei române în parte și a stârni actuale de lucru în generală, a compărată pe actualele comandante ale ântâiei divisiunî teritoriale cu acelă casă de bătăi", care ani mulți a servitu în seradrene, și care la sunetul trompetei, ce chiamă la luptă, lasă ca prin instinctu ocuparea sea, și alérgá în șireagii. Acesta fericită comparare, dupe d. primministru, urmeza a descepta pe toți câți au servită sinetră suplămă stindardă, séu a lăsa ocupările lorü și a intra în lupta provocată solemnă de d. prim-ministru, séu a, se declara infirmi și nedemni da mai putea lupta. Imî place, d-le ministru, a mc crede încă în vigóre și de aceea sĕ depună cu totă respectulă dimisiunea mea, sperândă in acelașă timpă că stindardulă luptă care amu servită mă va primi se luptă ca simplu soldată pentru apărarea lui. Nu potü termina, de ministru, fără a ve mărturisi în publică totă profunda mea recunoscință, pentru declararea unei asolute încrederi, ce ați bine-voită a-’mi face în scurtulă timpă câtă amă ocupată postură de prefectă ală poliției, și pentru care în orice ocasiune mă voiă sili a ve da probe de înalta mea considerațiune. S. A. Mihălescu. 31 ianuarie 1869. D-luî Redactare alu pianului „ROMANUL“. Domnule. In acestă momentu aflu că Primăria urbei Tecuci m’a ștersă din listele electorale, după uă denunțare a Starostelui austriacă din Focșani, că ași fi ținutu spedițiunea austriacă. Mai ’nainte âncă de a veni la Adunare ca deputată, am fostă protestată, oeră consiliulă comunală a amănatu din di în di decisiunea se vede că aștepta venirea primarului care era în Bucure&cî și dupe venirea lui, nu sa luată nici uă decisiune de câtă dupe ce s’a încredințată că s’a disolvată Adunarea, atunci ma ștersă din listă, luptă pretestă că nu suntă Română. é rogă, d-le redactare, se publicau aceste rânduri, ca se se convingă omenii de bine și se vedă pene unde mergu arbitraritățile și ce putemu aștepta de la alegerile viitore. Justificarea mea este: n’am fostă nici uă dată supusă străină, amu fostă pene astă-de de trei ori proclamată de deputată în Adunarea României, am ocupată funcțiunea de prefectă și am fostă membru ală consiliului județenă. Credă că acestea sunt destule probe că suntă cetățenă română și cl,daca sunt ștersă din listele electorale, crima mea este că aparțină cu trupă și sufletă partitei liberale. Primiți, verogă, d-le redactare, asecutarea preosebitei mele considerațiuni. Costache Răcoriță. ------—— -------------Dancovici, Niță Stanovici, Sp. Florianu, I. Popescu, Ion Drăgoiescu, Nae Barbu, Nedescifrabilă, Dumitrescu, Scarlată Mihailă, Iorgu Nicolae, Ghiță Tănase Sterin, D. Vasiliu, Remas, Garabetă H. Aslan, Tache Aslan, Toma Islan, Alecu G. Aslan N. L. Neculescu, Ghiță Davida, Nedescifrabilă, Theodor David, Iancu Roșanu, Ion Stan, Ion Marinescu, Ion Oțelescu, I.Georgescu, Petre Mihai, Giță Mihail, Neculae Mihail, Marin Georgiu, Nicolau Popp, Hagi M. Aslan, Marin Georgescu, S. H. Seramon, Ion Theodor, Pârvu Stanovici, Nedecifrabil, Tache H. Nazar, Teodor Zaciovici, Ioan Popovici, Nicolae Gheciu, Ion Popescu, Ștefan Petrovici, Nedescifrabilă, Hristache Mihail, I. Stoenescu, Tache Gheorghiu, E. Ionescu, Toma Pelinescu, Apostol Candrea, Vasile Marinache, Ștefan Marinescu, Atanasie, F. Veriger, Ghiță Florescu, P. Părvanovici, D. Petrovici, Giurca H. T., A. Marinovici, Ghiță Trifonescu, Nicolae Sterie, Alesandru A. Popp, Paraschiva Gheorghță, Teodosie Chirovici, Giță Chirovici, Ghiță Petrescu, T. Constantinescu, Ilie Georgiu, S. Marcovici, George Berevoescu, I. Nicolau, C. Dimitrescu, George Pelinescu, Anastase Tomescu, Zamfir Pelinescu, Nae Teodor, Dumitrache Viespescu. Nedescifrabilă, Mișu Eduard, F. Arista, David Filisoi, Simion Filișoi, Anton Agop, Nae Florescu, Marin Dobre, Zamfir Filipoi, D. Hristea, Ghiță Popescu, I. Vasilescu, Ghiță Pandele, Ion Kinezu, Iancu Mihail, Rădulescu, N. Pârvanovici, Dimancea, TELEGRAMA. Piteșcu, 12 Februarie 1869. D-luî Redactare alu ROMANULUI. Felicitării din inimă pe deputații Adunării disolvate pentru votulu dată în privința generaliului Macedonski. Infamiile scrise de acestă soldată ală trecutului contra națiunii și a tronului, cu cari sau făcută solidariă miniștrii, trebuiau respinse de adunarea care a lăsată în spiritele tuturor, o dulce și patriotică suvenire. N. Viișorenu, G. Mălurescu, German, S. Tănăsache, An. Nano, Gr. Manolescu, Ilie Iota, Niculescu, Ilie Mihailă, Costică, Nicolescu, N Slăvescu, D. Mlădin, Nedescifrabil, Hagic G. Aslan nedescifrabil, Ghiță Triandafilă, C. Puliosă, Cost. Simionescu, T. Niculau, Mihale Marcu, Marcu Mihail, C. Ionescu, George Garabetti, I. N. Coculescu, I. Gheorghiu, S. Avramescu, P. Domnitoru senatori, Art. I. Adunarea deputaților, fiindă disolvată . Art. II. In virtutea art. 81 din constituțiune. Sesiunea Senatului este și remând închisă. Dații în Bucuresci, la 29 Ianuarie 1869. CAROL: Dimitrie Ghica, M. Cogălnicenu, Al. Golescu, B. Boerescu, colonelă Duca, Al. Crețescu No. 166. (Monitorulu). ------------------------------------- ROMANULUI FEBRUARIU 1869. ADUNAREA DEPUTAȚILORU 1 Ședința de la 27 Ianuariu 1869. (Urmare)A vede Românulă de la 29 Ianuariu și 1 Februariul D. I. C. Brătianu. D-loru, noi aceștia, cari amu îmbătrânită, amu mai perdută din acea flacără care aprinde pe tinerime. Posițiunea nóstrá este fórte grea între acei cari suntă tineri și între onor, domnii miniștrii, cărora, din fericirea d-loră, le-aă remasă totă vigorea tinereții —; noi întradeveră nu mai avemă locă într’aceste doue puteri pasionate, fiindăcă amă îmbătrânită și ne simțimă pe totă minutulă sfărîmați. D-lară, lucrul era forte simplu. Am vedută rechimarea unui pensionară militară în activitate și credeamă că acesta nu este un actă prea corectă in privința legii. Pe de altă parte, privindă una manifestă ală acestui domnă rechimată în armată, asemenea neamă îngrijită in privința simțimintelor sale în facia nouei organisațiunî a oștirea românescă și chiară în facia acelei discipline, de care vorbia en. d. ministru, și pentru care orice Română, care gândesce la viforulűterei sale, nu pate fi mai puțină doritoră ca acea disciplină se fie tare în armata nostră, fiindă că uă oștire fără disciplină nu mai respunde la scopul ă seă, ci din contră, cumă s’a văzută în alte părți, devine unu elementu de anarhie, ună elementă perniciosă. In acastă discuțiune aă venită unii din onor, d-nî Deputați și-aă aruncată cuvintele cele mai tari, și n’ară trebui se dați acestei cestiuni caracterulă pasiunilmă acelora cari vorbescă, cumă din nenorocirea făcută onor. d. Candiano. CândQ hamu reflata pe d-luî că presintă moțiunea, mamă revoltată, căci și că amă sub scrisă acea moțiune și d-lum, cându o desvolta, a vorbită cumă mamă aurită, nefiindă nici celă pucină subscrisă intrinsa. D. Candiano a crezută că pote să nu mai vie rândulă a vorbi unulă din areî care au subscrisă moțiunea și d’aceaa i su asvirlită în mână de la biurcă spre a o citi; déri noi nu luămă răci de cumă solidaritatea cuvinteloru d-sele, cari suntă afară din cestiune. Apoi, d-loră, chiară onor. dd. miniștrii! ară trebui să nu fie prea riguroși în privința oratoriioră, mai cu deosebire a aceloru cari sunt tineri, căci chiară d-loră, cari suntă ómeni de stată ajunși la uă vîrstă Înaintată, cându vorbescă de multe orî își uită posițiunea de miniștrii și, adresânduse la câte una deputată,să apostrofesá într ună modă care nu e totu deuna moderată, și noi cu tóte acestea nu venimă se acusămă că acele cuvinte ară fi espresiunea cabinetului întregii. Prin urmare ne rugămă asemenea pe dv., d sară miniștri se nu luau cuvintele cutăriiî sau cutării deputată pentru ca din ele se dați mă caracteră moțiunii, și se luau cestiunea asta cumă este pusă întrînsa: déca voiți putemu chiară s’o mai modificămu. — Persistențu ânsă aflice că credemu că nu este regulată. — déci ve place mai bine acesta espresiune,— primirea onor. d. generală Macedonki în oștire, și maî adăugemă că ma toată ceva nemerită, n’a fostă oportună a se face acastă primire, fiindu că ea venea dupăuă lună de zile de la publicarea manifestului onor. d. Macedonski. Déca a scăpată onor. d. Candiano unele vorbe — și nu rrică décâ a scăpată,— décá convicțiunea d-lui este astafelű cum ă a arătat-o prin cuvintele séle, nu trebuie se ne mirămă, d-loră, căci d. Candiano a votată alalta era contra nostră, contra ministeriului; prin urmare decă a vorbită acumă asta, a venit a se esprime simpla convicțiune a d-sele în cea-a ce privesce Ministerială, dupe cum ă da combătută totu-de-una în contra voinței nóstre. Se binevoiască a crede onor d-niî miniștrii de astă-dacă, déca d. Candiano, ună simplu individă, a avută curagială se spuie cea a ce crede, cu atâtă mai multă ună numeră însemnată, că parte a acestei camere, care vră avea convicțiunile sale, ară veni sa spuie totă înaintea onor. Prim Ministru și a onor. Ministru de justițiă. D-lorăt votulă nostru de alalaierî a fostă espresiunea sinceră a nóstru, cându amu declarată că nu ne amă schimbată opiniunea nostră pe care amă avut-o in diția cându ați venită pe aceste bănci. — Acéla încă o dată nu ne lega însă pe noi, nu ne lipsesce de dreptură pe care dă avemă ca, ori de câte orî vedemă uă actă care ni se pare că nu este nici conformă legii, nici oportună, nici în interesulă publică, se ne păstrămă libertatea,—pe care nimenea nu póte se vie se ne-o ié— ca se spunemă noî ce credemă. Décá la fiecare votă ală nostru, care nu va fi conformă simțiminteloră, dorințiî, voinței onor, ministeră, elă va veni îndată se țjică: „spuneți pe față, suntețî contra ministeriului, voiți căderea lui?“ atunci noi amă cădea în relele acelea de cari sa plângea onoroi. Prim ministru al altaierî în cameră și la senată, dicândă că nu voiesce se fie nici gâdele acelora (areta draptă) nici sclavulu acestora (areta stângă.) D-lară, cu tóte că amă relevată acele cuvinte, voia mai adauge însă că, déci onora ministeriă nu voiesce se fie sclavulă majorității unei camere, apoi cu atâtă mai puțină majoritatea unei camere nu póte deveni nu numai sclavă, déra nici chiară mută în facia ministeriului. Trebuie se sciți, d-loră miniștrii că acésta n’ară fi uă tărie pentru d-v., ci din contra, ară fi uă slăbiciune; și se ve ferescu d-<seă se veniți pe acele bănci cu uă cameră care maru dice de câtă acea-a ce fliceți, care n’ară voi de câtă acea-a ce voiți, fiindă că acea cameră nu este uă putere pentru guvernă, ci uă slăbiciune, căci orîce cameră de acea natură s’a dovedită cu istoria in mână că nu este uă putere pentru guvernă, ci uă slăbiciune și tóte guvernele, cari au avută asemenea camere, având pre multă putere, putere tăcută, nesigură, fără voință, acele guverne au cădunit atâtă in Francia, în alte state, câtă și în România. D-loră, mi s’a părută că cestiunea este neregulată. Eî d-loră, de ce se redicațî cestiun a la uă înălțime așia de mare? Ore d. generală M’cedonski este una din acele ilustrațiuni, cari aă scăpată țara, mă Velington, ună Blucher, ună Sully, în fine unulă din acei mareșali cari aă, făcută din Francia cea d’ánteia putere din lume? D-loră, se pare ca se fiă in d-luî elemente, calități de un erou, se pate ca se vie ocasiunea ca se devie una mentuitoră In facia străinului, ală națiunei române, déra așteptați. D-loră căndă voră veni acele timpuri de cari vorbea onor. d. generaliu Florescu, ca țăra se fiă nevoită se între în lupte cu armate străine, căndă tata țara va fi în piciure. Fiți încredințați că atunci se voră forma unoî generări, nuoî ișefî de armată, nuoî conductori și chiară armata va cere ca se vie toți vechii olîdări spre a da concursul ă soră, și nu va pute resistenă cameră, care se nu’î primesca a’șî i face datoria și tóte acele geniurî se se arate Romăniloru. Péne atunci éase d. generaliu Macedonski are ca toți ceîl-alțî domni oficiărî, — celă puțină inaintea națiuneî, — cari aă intrată în slujbă acumă 30 de ani, calitățile și desavantagiele aceloră epoce. Déra d-loră, afară de acesta, după cuvintele. onor. d. ministru de interne, ne spună dreptă că mi-a venită încă uă grijă în animă. D-sea a spusă că s’a făcută uă nedreptate d-lui generalil Macedonski și, fiindă că acea nedreptate, acea ilegalitate, acelă actă arbitrariă s’a făcută tocmai suptă ministeriulu d-sele, a fostă de datoria sea se’să repare. . . D. ministru de interne. N’am visă asia. D. T. Brătianu. Vara spusă, d-le ministru, că în foculă discuțiunii spune cine-va cuvinte cari mar fi voită se le ducă. Ei bine, décá cuvintele d-lui Candiano v’nă impresionată așa de multă, cu atătă mai multă me impresionézá și pe mine cuvintele cari vină de la aceia, cari subtii pe acea bancă (aréta banca ministeriale) Déca ați voi se faceți reparațiune tutoră faptelor, cari s’aă petrecută atunci într’ună modă ilegală, —după unii — apoi suntă unele fapte de atunci cari, cu tota ilegalitatea loră, déca ar veni cineva acumă se le repare, ve mărturisescă că ar aduce cea mai mare lovire terei. Cumă venii astăzi, din propria d-vostră inițiativă, se reparați tóte nedreptățile cari s’aă făcută suptă regimele tecute? Mi aducă aminte că m’amă pomenită și că ștersă din armată, suptă cuvéntu că nu se scia unde mă aflu, deși cânduie întorsesemă de la Paris me presintasemă la ministerul de resbelă și declaraseră că mergă la țară. Eî bine, d-loră, în timpurile trecute s’ne făcută u5 mulțime de nedreptăți, de ambiitraritățî de felulă acesta. Ve credeți astăzi în dreptă să le reparați? Celă puțină după convicțiunea mea nu puteți se o faceți singuri, ci numai împreună cu puterea legiuitóre. Onor.d. generaliu Florescu adisă ca suntă done feluri de retrageri: este retragerea care nu redică oficierului dreptul de a fi chrămată, și este retragerea cu pensiune, care redică acestă dreptă. Eî bine, în legea nostră nu este de cătă retragerea cu pensiune. Tota cestiunea este dorit, deci credeți că aveți dreptul ă se chiamați în oștire pe toți pensionarii, chiară de dinaintea promulgării legii din 1864. Vedeți ce grijă ați arunca prin acesta în spiritur tuturoră acelora cari astăzi au drepturi dobândite. D-loră, onor. d. ministru a sluju că trebuie se citămă articuliî din lege. A venită apoi onor. d. Radu și v’a citită că sunt patru categorii, patru posițiuni: neactivitatea, disponibilitatea, reforma și retragerea, adică retragerea numai cu pensiune. La noi nu este dorit a cincea categorie de care vorbesce onor. d. Florescu și care esistă în legea francesă. Prin urmare întrebă pe d. ministru în care din aceste 4 categorii, posițiunî ale oficiăriloru s’a aflat onor. d. Macedonski ? D-sea era pensionară. D. ministru de interne dice că i s’a făcută nedreptate și a protestată. Eî bine, ce ați dice d-vóstre deuă parte care a figurată întrună procesă înaintea judecății și la tribunalu a perdute, ânse i s’aă dală are cari avantagie, după acesta acea parte a lăsată ca sentința se fiă adusă la indeplinire, a profitată de acele avantagie și, după ce a profitată mai multă timpă, vine la tribunala séu la Domnitoră ca sa reclame in contra acelei sentințe. Acesta se întâmplă cu locuitorii de la torá, carii vină și daă petițiuni la Domnitoră pentru procese perdute și aduse la îndeplinire de 15 ani de flile— Onor. d. Macedonski deși pótea fostă revoltată contra pensiunii, căci nu era ună ce care ’î plăcea, a primit’p ânse cu tóte beneficiarile ei, a fostă pensionară mai mulți ani, și nu numai c’a fostă pensionară, déru a fostă chiară stersă din contralele armatei și trecută in marea carte a datoriei publice. Și nu numai arătă, d-luma venită in urmă ș’a reclamată la cameră se i se mai adauge la acea pensiune, fiindă că s’ar fi făcută eróre. D-lor, cumă puteți d-vostră se reduceți acumă și se’lă luați, nu din controlulăoștirea, ci din cartea datoriei publice, și se’lă treceți iarășî în cadrele armatei ? Încă vă dată vedeți ce grije ar aduce mă asemene faptă! Noi eramă îngrijiți — și am dată dovadă că amă fostă îngrijiți—de disciplină armatei, de aceaa și onor. d. Generală Adrian și că, câtă ar fostă in administrațiune, am căutată se întroducemă desciplina în armată și nu am încoragiată Indisciplina, n’am voită s’o provocămă nici uă dată. O loră, încă vă dată declară că nu mi-a fostă tema nici înaintea puterniciloră țlile, ca se declară mă lucru, căndă ham crezută că este mnă adeverit. N’am ascunsă nici uă dată opiniunea mea. Nu ne bănuiescă pe d-vostră nu nimică și cuvintele d-lui Boerescu, că suntă insinuațiuni și bănuieli, potă fi adresate orî cui, afară de mie și amicilor mei politici.— Se nu facemă ca acei ce se aruncă pe cai pe cari nu’î potă stăpâni și calcă și pe alții de multe ori (aplause). Déca vă banuémit ună singură momeală că aveți alte tendințe, decâtă acelea ce suntă ale țereî întregi, și décà puneamă la Inadouela realitatea d-vóstre în privința țărei și a tronului, fiți încredințați că sou d-v. nu mai erați acolo, séu eoî nu mai eramă aci. Ună momentă nu mai suferiamă un asemenea posițiune, care aru fi fostă din partea noștri că trădare ș’uă lașitate, in fața țereî ș’a Tronului plaustj. Însă, fiindă că credemă că sunteți leali, că țineți la regimul ă de astățji, totă astăfelă precumu ținemă toți și |éra întréga, tocmai pentru aceaa re dămă concursulă de 3 luni de iuile. Doru d-vóstră ve credeți infailibili. Apoi, d-loră, n’ațî venită d-v. anulă trecută, este mă ană și jumătate, atât onorab. D. Dimitrie Ghica câtă și d. Cogâlnicenu și m-ațî făcută critici, și de multe orî mî-ațî dată lovirele cele mai puternice, fără ca se cugetă să ’mi dați aceste loviri pentru că me credeți mă trădătorii, și nici uă dală mamă pusă în Indoéla’ opiniunile d-vóstre, ci amă aisă că e deosebire de opiniune, că d-vóstră ați crezută că actulü cutare ală meă e reă? Nu ve aduceți aminte cu alegerile? Câ ă nu s’a atunci că s’aă făcută ilegalități, și tóte acestea nu erau putută face se credă că d-v. bănuiți măcară că neî amă voi se derâmămă ceea ce eramă chiămațî a apăra. Eî bine, d-loră, lăsați-ne și nouă acastă libertate; ve respectămă, ne susținemă, déru lăsați-ne libertatea, încă vă dară, se spunemu și noî căndă credemă că faceți unutată care nu este corectă, din punctul de vedere ală legii, nici folositori pentru țară. S’a vorbită, d-loră deuă scrisore a d-luî generaliű Macedonski și onor. d. ministru președinte afisă: „sciți, d-loră, acele cuvinte ce ună mare omă de stată adisă: dați-mî doue linii din scrierile unui omă și ’să voiă trimite la spențurătore.“ Acestă articolă, d loră e mamă lungă și mamă nici putere se vhlă citescă, dâră citindu mă ași fi mai logică și n’ar remânea indoială că cineva a avută slăbiciunea se tragă din scrierea d-lui Macedonski consecința cari aă fostă departe de spiritul autorului. D-loră, să vă spună dreptă că pentru prima oră, cândă amă audită vorbindu-se despre venirea d-lui Macedonski, nu’mî a făcută cea mai mică impresiune. Facă apelă pentru acesta la onor. d. ministru de interne se spună décá atunci, cândă eramă în ministeră și mai cu semn la combinarea ministerului, nu ne-a propusă se lă primimă în ministeră, ș’atuncî că ’i-amă respunsă: „nu credă că opiniunea de care se bucură în țară va aduce uă putere și mă temă se nu aducă uă slăbiciune“ Deși nuavemű uă ideiă bună de d-lum, déru nu’mi amă pusă mâna in capă și ori facă apelă la d. ministru de interne se spuc dacă nu ’i-amă fji să se caute mai ântâiă a’să concilia cu opiniunea publică, amă disă acésta pentru ca se nu crede că venimă se facem uă redacțiune anterioră. Prin urmare când amă audjită că a fostă primită nu mî-a făcută la impresiune așia de mare, de câtă dupe ce amă citită epistola d-sele ’mi amă pusă mâna în capă și amă disă că ministerulă a făcută greșala cea mai mare. Cumă voiți d-vostră ca eă mnulă se nu fiă îngrijită, cândă se face din acestă amă mnulă din capii cei mai importanți ai armatei? armatei nóstre care este in ajunulu aplicării legii, pentru care séra s’a bucurată asta de tare, pentru care onor. d. ministru din întru s’a luptată împreună cu noi toți cu atâtă focă și atâta bărbăție, fundă că scia că de la acea lege atârna siguranța esistinței nóstre naționale; cumă voiți d-vóstră se nume îngrijesm cândă vodă că din nenorocire s’a întârziată prea multă începutulă acelei organisărî, și acasă pe d. Adrian și pe mine, că mamă avută prevederea ca se pregătimă mai curêndu tóte elementele necesarie, ca se se pótu pune în aplicare. Rogu déru pe onorabilii miniștrii de astădî se facă d-loră celă puțină ca ea se se aplice. Eî d-loră, cumă voiți d-vóstru se nume îngrijescu, cândă vine acestă onor, domnă și aruncă asupra acelei legi care organise țâra, care organisă puterea armată a țerei și vine, nu numai a critica — oricărui omă ’i este permisă se critice, fiindă că critica aduce lumină — dară când vine și insultă, desprețuosce. ... și ce desprețuesce? Nu numai ceea ce țara aștâptă se se facă, déjii insultă națiunea Întrună modă, prin care se discreditază totă pce că nu suntemă, nu putemu fi in stare d’a ne organisată armată pe piciorulă acela pe care d-vostră dați voialu flice că popoală este stupidă, morinte, fără energie. Cumu vreți d-vostră ca să se credă, se sperii în acela care vorbesce aslu-felă, care nuare credință nici în chiară legea aceia care este chemată s’o aplice, nici în națiune, nici In poporulă acela la care are se aplice acea lege? Eu bim, cumă vreți d-vóstră ca cu mulți se nu fiă îngrijită ? Rogă se se citescu acastă epistolă inaintea d-vóstra a tuturoră, ca se vedeți de-a suntă numai insinuiri, déca noî numai tragemă de peră acea scrisóre, acelă manifestă ală d-luî generală Macedonski, și fiindă că eă nu potă citi, ve rogă a însărcina pe unulă din d-niî secretari s’o citescá. D. Canada, unulă din Secretari, dă citire următorului articolă: Domnulă meă. Mai ântéiu ve rogă să nu ve mirați că rumpe tăcerea astăzii și mă hotărescă să ve scriu pentru prima oră. Făcândă acesta, nu