Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)
1870-02-01
M VOIESOE ȘI VEI PUTEA Administrațiunea în Pasagiulu Roman, No. 1. — Bedacțîunaa Strada Colțea, No. 42. Leîn. Leîn. Pe anii.....p. capitala 48 p. distr. 58 Pegese lunî « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 25 bani. Pentru Pans, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 vai. aust ARTICLELE Trămîse și Nepublicate LENORU ARDE. — ^DACTORE Respun^etor EUGENIU CARADA EOMINEAZI-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțuri și reclame a se adresa ln Bucuresci, în administraț iunea Jianului. In districte la corespondinții Jianului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halles grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ISTCHN TILLENE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nou Din causa serbătorii de Ludî, ținriuii nu va apare Marți. SALA ATENEULUI Duminică, 1 Fevruariu, Una oră după ameții CONFERINȚA l’CRI.K 1 ȚINUTA DE Ű. ION G. BRATIANU Subiectului conferinței: Priviri asupra originilor Românilor și asupra descălieătoriei lui Radu Negru și Dragosie în Țara Romănescă și Moldova. CĂTRE ALEGETORE De căteva dile consiliere comunali din totă țara proceda la revizuirea listelor ii. Soriile ce avemu din mai multe județe și cele ce vedem și petrecându-se în capitale ne aretă că sistema adoptată este ștergerea din liste a mai tutorii acelora, cari nu suntu partizaniî bătei. Prin urmare învitămă pe toți duii alegători, ce se află în acestă categoriă, se ceră înscrierea d-lorü din nou, securi că altă felă vor fi privați de drepturile ce le dă legea. Aducemü aminte, cu acestă ocasiune că, conformi legii electorale, orice personă deja înscrisă în liste póte reclama înscrierea tutorii aceloru a cu dreptu, pe care le ar vede storse sau omise. ERATA Scrisorea publicată în No. de la 22 Ianuarie alu Românului, însoțită d’uă listă de supscriere pentru Tofaleni că sumă de 830 lei noui, vine din partea d-rei Constantin D. Otetelișianu, prin a cărei intermisiune s’a făcutui acea supscriere, ére nu din partea d-lui Constantian Otetelișianu, cu mus’a publicată din erere tipografică. SERVICIUL TELEGRAFIC ALU ROMANI I.lfB. PARIS, 11 Fevruarie. Unu mecanisian a, artisatu c’a complotată contra guvernului, a ucisă pe agintele poliției, care a voită se’să aresteze. Douî redactori de la Jiabulu Reveil au fostă arestat. CONSTANTINOPOLE. si Fevruariu. Redivulă reiusă cererea mai multor ofi iări Greci, de 3 intra in armata egiptană. __—• — ■ .................— . 1 FEBRUARIE. 31 CalendaruliUbUn Sbi, 12 Făuraru Tóte Și altele au relatată cele petrecute în cameră în ședința de la 27 Ianuarie, în privința cestiunii cu clopoțelulă, și șugerăturile ce s’aă aurită afară din cameră, în contra d-soră Boerescu, Petre Grădiștenu și Dumitru Ghica. Dia miulu acestor trei domni, Pressa, a făcută mare larmă, în acesta privință, ș’au jisă că cei carii aă șinerată erau trimiși de d. C. A. Rosetti. Acestă <Țartă a spusă și numele a trei cetățiani ce-i acusa ca provocatori, între carii aă pusă pe d. Stan Popescu, care nu este în Bucurescî, pe d. Verescu, care trimite uă epistolă, ce o publicămă mai la vale, prin care declară că n’a fostă acolo și pe d. Smedeni, celă care a fostă arestată și ’ndată liberată, în cestiunea Popovici. Monitondu de Jous re’nviueză cestiunea șiuerăturiloră printrună comunicată care dice: „Asemenea și la cșirra președintelui consiliului din Adunare, atitudinea simpatică a publicului, afară de ună mică grupă de 13 ómeni, a dovedită și î n acesta ocasiune că Românii seă a merita de instituțiunile liberale.“ De ce dâră d. Dumitru Ghica făcu atăta larmă în clariulă seu, și merse pân’a acusa, acumă ca totă deuna, în acésta cam tóte, pe d. C. A. Rosetti? Amu promisă că vomă releva ș’acastă acusare, și ne ’mplinimă promisiunea. Cei trei șuerați trică că d. C. A. Rosetti aă organisată acea manifestare. Ciudată, forte ciudată. In Marte 1869 dumnelovu aă scrisă în Pressa că C. A. Rosetti a fostă forte șuerată la Brăila și c’abia a putută scăpa printruă scăricică laterale ș’asiunându-se întruă prăvălie. Este cunoscută de ștotă Brăila acestă mare neadeveră. Admițându puse ca fostă climă adisă Pressa, I 7 de ce găsi bună și dreptă acea manifestare a opiniunii publice contra lui C. A. Rosetti, ș’arără de criminale ceea ce se făcu la 27 ianuarie, pe delulu Mitropoliei, în privința d-soră Boerescu, P. Grădiștanu și Dumitru Ghica ? De ce atunci aprobă, și încă cu mare și repetită entusiasmă, ș’acumă dice: „Déca anarhia ș’a mtinsă aripele sale de strugătóre pe stradele și pianele publice este de datoria flecărui cetățeană se cere imperiosă a se infera aceste scene indignătorre, și avemă convingerea că se va înfrâna cutezanța aceloră carii aă făcută din libertate uă adeverită liniată.“ Căndă, după Pressa, „se șifera C. A. Rosetti și nu putea scăpa de cătă fugindă prin găuri de șarpe, era uă manifestare frumosă și dreptă a opiniunii publice.“ și căudă se intemplă ceva d-soră Boerescu, Dumitru Ghica și P Grădiștanu, atunci este „anarhiă, aripi de strugătorie“ ș. c. 1. ? Noi amăn sisți totă deuna că nu aprobămă asemene manifestări. Voim ca opiniunea publică s’aprobe și se desaprobe, prin manifestări cu totul de altă natură. Acésta ânse nu ne opresce d’a nu recunosce că m totă lumea se facă asemene greșite manifestări. Se nu uitămă că chiar în Enghtera poporulă a spartă întruă di terestrele ducelui de Wellington, ce fusese idolulă stăpenei, și care mai în urmă iara dobândise favorea publică. Se nu uitămă că ’n anulă trecută, căndă se desbătea în camera Englitereî reforma eleptorale, ministrulu, care o combătea, fu condusă de la cameră pân’acasă la dânsulă în fluierături. Acumă câteva zile se represintă la Paris drama lui Victor Hugo, Lucreția Borgia, și manifestările politice se făcură îndată; redactorii diarului le Pays, între carii și directorele, d. Paul de Cassagnac, fură obiectulu unor insulte personale ; deră,dice Independința belgica care le desaprobă, ele se potă esplica prin provocările acelui tsiabă. Gumă dérii, cănd d-nii Dumitru Ghica, Boerescu și P. Grădișteanu, cari aă formată bande de es-pușcăriași ș’aă snopită lumea cu densele , cumă cându chiară de la tribuna adunării s’a deciarată, și âncă cu fală și mândriă, că prin acele bande s’aă făcută alegerile; cumă cându ele s’aă reorganisată și tribuna camerei era plină de Hamali, Craiovanî, Țicu ș. c. l., se indigneza Pressa că câți va omeni sună mai putută domni a loră indignare ? D-nii Ghica, Boerescu și Grădișteanu ne amenință din noă cu bandele domnii în loru reorganisate. Se nu credă c aceste amenințări ne au surprinsă. Este mai ună ană de jile de cândă scimă că nici unu omă nu mai este secară nici chiar de viața mea, și nu pate fi într’altf’elă suptă domnia lui Popa Tache. Este mai ună ană de cândă constatămă acesta stare de lucruri, este mai măană de cândă națiunea,își placă fruntea cu dureri șî rușine în tacia acestui nou I Passatore, productă ală pușcăriilor«, și de când noî ne facemă necontenită datoria d’a dice coloră cari se susțină cu dânsulă și trăiescă prin trânsulă, ca mare voră fi pentru toți resultatele acestei criminale întreprinderi. Este mai uăană de cândă dicema guvernului lui Popa-Tache: Nu rădica respundirea în principiu, căci amari voră fi resultatele. Nu te alia cu espuscăriași, căci grea este respunderea ce iei asupră-ți. Guvernulă n’a voită se ne asculte, elü a mersă nainte cu criminalii și cu crimele; a lui dâră este respunderea de orice rele ne a bântuită și cele ce ne voră bântui. Aceste bande mergă pe câtă suntă plătite, în ziua ânsă cândă nu voră mai fi mulțămite, ele se voră revărsa și vom infecta societatea. Ș’apoi, cine póte opri indignarea se nu-’șî trecă otarele ! Și câtă ea devine periculosă, cândă guvernulu puse ca principiu resbunarea. Ceră asia a vouă ministrulă Ghica și noî iv tremă altă mângăiare decâtă că ne amă împlinită datoria. Operațiunile numirii membrilor ce lipsiau la comune s’aă sevârșită dilele trecute. Nu vomă duce nimică asupra acestoră operațiuni, cari surită între tote după chipulă și semenarea celoră din Marte, Masă și Decembre 1869 ne vomă margini a recomanda viitoriului ministeriu protestarea unuia din membrii comunii chiară, d. Al. Lăzărescu, care le descrie cu deamenuntulu. Fiindă că veni vorba de comune, se mai aducemu aci aminte mă faptă. D. G. Cantacuzino, fostulă primariu, adisă, acumă câteva septemâne, în ședință publică a camerei, că fostulă consiliu comunale din 1868 a dată în întreprindere șase sute mii de bucăți de petro de Scoția, fără a se fi făcută, licitațiane. D-sea a adausă că bugetulă făcută de acelă consiliă a fostă neecilibrată, că veniturile înscrise într’insula erau fictive, și alte asemeni aserțiuni, și causeră nevoită pe consiliul ă actuale a face tristu să împrumută totă mă. Ne reservămă a dovedi, într’uă numără viitoriă, prin cifre, că tote afirmările d-lui Cantacuzino erau neexacte. Astăzi ne vomă mrăgini a vorbi de cestiunea petrei. Cele clise de d. Cantacuzino în acesta privință suntă cu totul neîntemeiate. D-sea, afirmându-le, a stată alături cu adeverulă, despre care se putea convinge din dosariele Municipalității, cari eraă în mânele d-sele. Ele constată ca contractul aceloră petre s’a dată în urma a două licitatului, ținute în 25 Maiu și 28 Iunie, după publicări făcute mai în tote zilele, timpă de două lune.. La acele zi în citațiunî nepresintându-se nici uă ofertă, afară de acea-a a casei Lindner și Cie, care se afla mai dinainte depusă la comune, consiliulă de atunci, în virtutea art. 46, aliniatului din legea comptabilitățiî, a contractată cu clisă casă, și ar costa numai pentru o parte din suma pentru care se făcuse publicarea, adică pentru 600,000 din 1,000,000. Dimensiunile acelorăpere erau, de un ne încetăriu, 25 centimetre lungime, pe 13 lărgime și 16 înălțime, cu alte cuvinte suprafața de paragră ce presinta uă petră era de 325 centimetre pătrate. Prețuiți mediu ale unei petre, adusă la Bucuresci, calculate cu transportul di la Oltenița seă Giurgiu și de acolo încoce, parte prin care și parte pe calea ferată, revenia la 1 left nou 12 bani. Calitatea petrei era graniță de Scoția, una din cele mai bune petre de paragiă din Europa. Se oservămu aci că contractul din 1868 era ântâiulu de asemene natură, făcută cu străinătatea, și prin urmare era firesce ca condițiunile lui se fiă mai grele. Din petra adusă din Scoția s’a întrebuințată parte de către consiliul trecută, spre a pava straiele Lipscani, Curtea Vechiă, Bărăția, piața Zarafloru și Podu Mogoșoiei până la casele d-lui C. Cantacuzino. In 1869, comuna actuale a urmată pavarea podului Mogoșaia până la Vistiăria, adică de la Masă până la Decembre, in timpă de 6 luni, cari represintă mai întregă campania unui ană. S’au făcută lucrări unde s’au întrebuințată de la 200,000 până la 300,000 bucăți. Pe câtă putemu derű calcula, din patra contractată în 1868 trebuie se fia mai remasă pentru lucrările anului 1870 celă puțină vre 150,000 bucăți. De la Decembre 1869 patracumu. Comuna actuale a dată contracte pentru 930,000 de bucăți de petru de paragiă, care se va procura parte gresit din țară, în dimensiuni de 361,309 și 225 centimetre pătrate suprafață, și parte graniță din străinătate, acesta cu preță de 1 leu 24 bani bucata, avândă uă suprafaoă de 324 centimetre pătrate, adică egale cu cea din Scoția. Nu vomă releva diferința de pieță între pótra adusă din și cea contractată acumă a Scoția se aduce din străinetate. Nu vomă spune asemene că s’aă dată totă în Decembre și contractulă pentru 4000 că tóte acesteimetre linearie bordure și 4000 metri pătrați de lăspedi de trotoră, cu prețuri cari suntă celă puțină cu 30 la sută mai scumpe de câtă cele plătite de consiliulă trecută. Nu vomă cerceta nici modulă cumă s’a făcută acele contracte. os.rva numai că cu dânsele Vomă și cu petra remasă din trecută. Comunea are pentru 1870 peste 1,100,000 de bucăți, adică, după lucrările esecutate în 1869, materiale îndestulătorul chiară pentru campania a două ani. Cu tote acestea vedenia încă, în foia comunale, publicată licitațiile pentru 470,000 bucăți,* ce suntu a se da la 3 Fevruariu. N’avemă a cerceta pentru ce acésta grabă d’a da la contracte grase, căndă deja comuna este asecutată, prin tocmelele anteriori, de totă materialul a ce-i trebuesce pentru 1870 și chiară pentru 1871. Voimă a constata numai că licitațiunea ce este a se ține Marția viitoriă nu este învestită de formalitățile cerute de legea comptabilității, și că prin urmare ea va fi nulă și fără efectă, conformă art. 57 din acea lege. In adeveră, legea comptabilității stipuleză la art. 50 că licitațiunile vor trebui se se publice celă puțină cu 30 de zile înainte, era pentru licitațiuni mai mari cu doue lune mai inainte, afară de cașurile de urgință. Publicațiuriile de cari vorbimă casă surită făcute, pentru 400.000 bucăți la 9 ianuarie și pentru 70.000 la 22 ianuarie, adică cu 24 și 12 zile numai înainte de diua licitării. Pentru ce acesta grăbire ? Se fiă pre urgință d’a se da aceste contracte? Dar n|suntemü în Fevruarie și campania lucrărilor nu începe de cătă pe la Aprile; dară comuna are deja vre 1,1000,000 bucăți peoră pentru anul acestuia, și prin urmare nimică nu o silesce a face de urgință noule contracte de peste 500.000 de lei noui. Ce se fiă déru causa? Lăsămă pe d. Cantacuzino, care a supscrisă publicarea din 22 ianuarie, s’o esplice, decupóte. Despre noi ne mărginimă a denunța tiptulă publicului și guvernului, adăugândă că el este consecința logică a aceloră făcute pân’acumă și că cei cu sumele de aprópe 7,000,000 date lui Godillot, cei cu împrumutulilotăriă, cei cu esproprierile din Căldarari, etc. ec. nu potă precede altă felu. Ce s’a ales cu ministeriul celă noă? Ceaa ce scimă, este că astăzi s’a făcută uă întrunire mare de deputați la d. Moscu. Aflămr că învoirea, ce s’a făcută la d. Moscu, este se se ’alăture combinarea Ion Ghica și fetulü celă frumosă se fie Lambru Golescu, cu condițiune ca se se dea bugetele și mai cu semn legile cu pricina. Și cine este tatulă frumosă ? ecălă și spuie cine va putea că nu este frumosă? A. Golescu-Lambru, președinte și financie. Generală Florescu, interne. Viorenu, justiția. G. Cozadini, lucrări publice. Mărzescu, culte. Calimachi, esterne. Manu, resbelu.