Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)

1870-02-01

M VOIESOE ȘI VEI PUTEA Administrațiunea în Pasagiulu Roman, No. 1. — Bedacțîunaa Strada Colțea, No. 42. Leîn. Leî­n. Pe anii.....p. capitala 48 p. distr. 58 Pe­gese lunî « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 25 bani. Pentru Pans, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 vai. aust ARTICLELE Trămîse și Nepublicate LE­NORU ARDE. — ^DACTORE Respun^etor EUGENIU CARADA EOMINEAZI-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunț­uri și reclame a se adresa ln Bucuresci, în administra­­ț iunea­­ Jianului. In districte la corespondinții­­ Jianului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halles grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ISTCHN TILLEN­E Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nou Din causa serbătorii de Ludî, ț­inriuii nu va apare Marți. SALA ATENEULUI Duminică, 1 Fevruariu, Una oră după ameții CONFERINȚA l’CRI.K­ 1 ȚINUTA DE Ű. ION G. BRATIANU Subiectului conferinței: Priviri a­­supra originilor­ Românilor­ și a­­supra descălieătoriei lui Radu Ne­gru și Dragosie în Țara Romă­­nescă și Moldova. CĂTRE ALEGETORE De căte­va dile consiliere comu­nali din totă țara proceda la revi­­zuirea listelor ii. Soriile ce avemu din mai multe județe și cele ce ve­­dem și petrecându-se în capitale ne aretă că sistema adoptată este șter­gerea din liste a mai tutorii ace­lora, cari nu suntu partizaniî bătei. Prin urmare învitămă pe toți d­uii alegători, ce se află în acestă categoriă, se ceră înscrierea d-lorü din nou, securi că altă­ felă vor­ fi privați de drepturile ce le dă legea. Aducemü aminte, cu acestă ocasiu­­ne că, conformi­ legii electorale, ori­ce personă deja înscrisă în liste póte reclama înscrierea tutorii aceloru­ a cu dreptu, pe care le ar vede storse sau omise. E­RATA Scrisorea publicată în No. de la 22 Ianuarie alu Românului, înso­­țită d’uă listă de supscriere pentru Tofaleni c­ă sumă de 830 lei noui, vine din partea d-rei Constantin D. Otetelișianu, prin a cărei inter­­misiune s’a făcutui acea supscriere, ére nu din partea d-lui Constan­­tian Otetelișianu, cu mu­s’a publicată din erere tipografică. SERVICIUL TELEGRAFIC ALU ROMANI­ I.lfB. PARIS, 11 Fevruarie. Unu mecanisian a, artisatu c’a complotată contra guvernului, a ucisă pe agintele poliției, care a voită se’să aresteze. Douî redactori de la­­ Jiab­ulu Reveil au fostă arestat. CONSTANTINOPOLE. si Fevruariu. Re­­divulă reiusă cererea mai multor­ ofi iări Greci, de 3 intra in armata egiptană. __—• — ■ .................— . 1 FEBRUARIE. 31 Calend­aru­liUbUn Sbi, 12 Făuraru Tóte Și altele au relatată cele pe­trecute în cameră în ședința de la 27 Ianuarie, în privința cestiunii cu clopoțelulă, și șugerăturile ce s’aă aurită afară din cameră, în contra d-soră Boerescu, Petre Grădiștenu și Dumitru Ghica. Dia miulu acestor trei domni, Pressa, a făcută mare larmă, în acesta privință, ș’a­u jisă că cei carii aă șinerată erau tri­­miși de d. C. A. Rosetti. Acestă <Țartă a spusă și numele a trei ce­­tățiani ce-i acusa ca provocatori, între carii aă pusă pe d. Stan­ Po­pescu, care nu este în Bucurescî, pe d. Verescu, care trimite uă epis­tolă, ce o publicămă mai la vale, prin care dec­lară că n’a fostă a­­colo și pe d. Smedeni, celă care a fostă arestată și ’ndată liberată, în cestiunea Popovici. Monitondu de Jous re’nviueză cestiunea șiuerăturiloră printrună comunicată care dice: „Asemenea și la cșirra președintelui con­siliului din Adunare, atitudinea simpatică a publicului, afară de ună mică grupă de 13 ómeni, a dovedită și î n acesta ocasiune că Românii se­ă a merita de instituț­iunile li­berale.“ De ce dâră d. Dumitru Ghica făcu atăta larmă în cl­ariulă seu, și merse pân’a acusa, acumă ca totă deuna, în acésta ca­m tóte, pe d. C. A. Rosetti? Amu promisă că vomă releva ș’acastă acusare, și ne ’mplinimă promisiunea. Cei trei șuerați trică că d. C. A. Rosetti aă organisată acea mani­festare. Ciudată, forte ciudată. In Marte 1869 dumnelovu aă scrisă în Pressa că C. A. Rosetti a fostă forte șuerată la Brăila și c’abia a putută scăpa printru­ă scăricică la­terale ș’asi­un­ându-se întruă pră­vălie. Este cunoscută de ștotă Brăila acestă mare neadeveră. Admițându puse ca fostă climă a­disă Pressa, I 7 de ce găsi bună și dreptă acea ma­nifestare a opiniunii publice con­tra lui C. A. Rosetti, ș’arără de criminale cee­a ce se făcu la 27 ianuarie, pe delulu Mitropoliei, în privința d-soră Boerescu, P. Gră­­diștanu și Dumitru Ghica ? De ce atunci aprobă, și încă cu mare și repetită entusiasmă, ș’acumă dice: „Déca anarh­ia ș’a mtinsă aripele sale de strugătóre pe stradele și pianele publice este de datoria fle­cărui cetățeană se cere imperiosă a se infera aceste scene indignă­­torre, și avemă convingerea că se va înfrâna cutezanța aceloră carii aă făcută din liber­tate uă adeverită liniată.“ Căndă, după Pressa, „se șifera C. A. Rosetti și nu putea scăpa de cătă fugindă prin găuri de șarpe, era uă manifestare frumosă și dreptă a opiniunii publice.“ și căudă se intemplă ce­va d-soră Boerescu, Du­mitru Ghica și P Grădiștanu, a­­tunci este „anarh­iă, aripi de strugă­­torie“ ș. c. 1. ? Noi amă­n sisți totă deuna că nu aprobămă asemene manifestări. Voim ca opiniunea publică s’aprobe și se desaprobe, prin manifestări cu totul­ de altă natură. Acésta ânse nu ne opresce d’a nu recunosce că m totă lumea se facă asemene greșite ma­nifestări. Se nu uitămă că chiar­ în Engh­tera poporulă a spartă în­truă di terestrele ducelui de Wel­lington, ce fusese idolulă stă­pen­ei, și care mai în urm­ă iara dobândise favorea publică. Se nu uitămă că ’n anulă trecută, căndă se desbătea în camera Englitereî reforma elep­­torale, ministrulu, care o combătea, fu condusă de la cameră pân’acasă la dânsulă în fluierături. Acumă câte­va zile se represin­­tă la Paris drama lui Victor Hugo, Lucreția Borgia, și manifestările politice se făcură îndată; redactorii diarului le Pays, între carii și di­­rectorele, d. Paul de Cassagnac, fură obiectulu unor­ insulte perso­nale ; deră,­dice Independința bel­­gica care le desaprobă, ele se potă esplica prin provocările acelui tsi­ab­ă. Gumă dérii, cănd d-nii Dumitru Ghica, Boerescu și P. Grădișteanu, cari aă formată bande de es-pușcă­­riași ș’aă snopită lumea cu dense­le , cumă cându chiară de la tri­buna adunării s’a dec­iarată, și âncă cu fală și mândriă, că prin acele bande s’aă făcută alegerile; cumă cându ele s’aă reorganisată și tribuna camerei era plină de Ha­mali, Craiovanî, Țicu ș. c. l., se indigneza Pressa că câți­ va omeni sună mai putută domni a loră in­dignare ? D-nii Ghica, Boerescu și Gră­dișteanu ne amenință din noă cu bandele domnii în loru reorganisate. Se nu credă c aceste amenințări ne au­­ surprinsă. Este mai ună ană de­­ jile de cândă scimă c­ă nici unu omă nu mai este secară nici chiar de viața mea, și nu pate fi într’alt­­f’elă suptă domnia lui Popa­ Tache. Este mai ună ană de cândă cons­­tatămă acesta stare de lucruri, este mai m­ă­ană de­ cândă națiunea,își placă fruntea cu dureri șî rușine în tacia acestu­i nou I­ Passatore, productă ală pușcăriilor«, și de când noî ne facemă necontenită datoria d’a dice coloră cari se susțină cu dânsulă și trăiescă prin trânsu­lă, ca mare voră fi pentru toți resul­­tatele acestei criminale întreprinderi. Este mai u­ă­ană de cândă di­ce­ma guvernului lui Popa-Tache: Nu rădica respundirea în principiu, căci amari voră fi resultatele. Nu te alia cu espuscăriași, căci grea este respunderea ce iei asupră-ți. Guvernulă n’a voită se ne asculte, elü a mersă nainte cu cri­minalii și cu crimele; a lui dâră este respunderea de ori­ce rele ne a bântuită și cele ce ne voră bân­tui. Aceste bande mergă pe câtă sun­tă plătite, în­­ ziua ânsă cândă nu voră mai fi mulțămite, ele se voră revărsa și vom­ infecta socie­tatea. Ș’apo­i, cine póte opri indig­narea se nu-’șî trecă otarele ! Și câtă ea devine periculosă, cândă guver­­nulu puse ca principiu resbunarea. Ceră asia a vou­ă mini­strulă Ghica și noî iv­ tremă altă mângăiare de­câtă că ne amă împlinită datoria. Operațiunile numirii membrilor­ ce lipsiau la comune s’aă sevârșită dilele trecute. Nu vomă duce ni­­mică asupra acestoră operațiuni, cari surită între tote după chipulă și semenarea celoră din Marte, Masă și Decembre 1869 ne vomă mar­gini a recomanda viitoriului minis­­teriu protestarea unui­a din mem­brii comunii chiară, d. Al. Lăză­­rescu, care le descrie cu deame­­nuntulu. Fiindă că veni vorba de comu­ne, se mai aducemu aci aminte m­ă faptă. D. G. Cantacuzino, fostulă pri­mariu, a­disă, acumă câte­va sep­­temâne, în ședință publică a came­rei, că fostulă consiliu comunale din 1868 a dată în întreprindere șase sute mii de bucăți de petro de Scoția, fără a se fi făcută, licitația­­ne. D-sea a adausă că bugetulă fă­cută de acelă consiliă a fostă ne­­ecilibrată, că veniturile înscrise în­­tr’insula erau fictive, și alte ase­meni as­erțiuni, și cause­ră nevoită pe consiliul ă ac­tuale a face tristu să împrumută to­tă m­ă. Ne reservămă a dovedi, într’u­ă numără viitoriă, prin cifre, că tote afirmările d-lui Cantacuzino erau neexacte. Astăzi ne vomă mrăgini a vorbi de cestiunea petrei. Cele clise de d. Cantacuzino în acesta privință suntă cu totul­ ne­întemeiate. D-sea, afirmându-le, a stată alături cu adeverulă, despre care se putea convinge din d­osa­­riele Municipalității, cari eraă în mânele d-sele. Ele constată ca con­­tractul­ aceloră petre s’a dată în urma a două licitatului, ținute în 25 Maiu și 28 Iunie, după publi­cări făcute mai în tote zilele, timpă de două lune.. La acele zi în citațiunî nepresintându-se nici uă ofertă, afa­ră de acea-a a casei Lind­ner și C­ie, care se afla mai dina­inte depusă la comune, consiliulă de atunci, în virtutea art. 46, ali­­niatulu­i din legea comptabilitățiî, a contractată cu clisă casă, și ar costa numai pentru o­ parte din suma pentru care se­ făcuse publi­carea, adică pentru 600,000 din 1,000,000. Dimensiunile aceloră­pe­­­re erau, de un ne încetăriu, 25 centimetre lungime, pe 13 lărgime și 16 înălțime, cu alte cuvinte su­­prafața de paragră ce presinta u­ă petră era de 325 centimetre pă­trate. Prețuiți mediu ale unei pe­tre, adusă la Bucuresci, calculate cu transportul di la Oltenița seă Giurgiu și de acolo încoce, parte prin care și parte pe calea ferată, revenia la 1 left nou­ 12 bani. Calitatea petrei era graniță de Scoția, una din cele mai bune petre de paragiă din Europa. Se oservămu aci că contractul­ din 1868 era ântâiulu de asemene natură, făcută cu străinătatea, și prin urmare era firesce ca condițiunile lui se fiă mai grele. Din petra adusă din Scoția s’a întrebuințată parte de către consi­liul­ trecută, spre a pava straiele Lipscani, Curtea Vechiă, Bărăția, piața Zaraf­loru și Podu Mogoșoiei până la casele d-lui C. Cantacuzi­no. In 1869, comuna actuale a ur­mată pavarea podului Mogoșaia pâ­nă la Vistiăria, adică de la Masă până la Decembre, in timpă de 6 luni, cari represintă mai întregă campania unui ană. S’au făcută lu­crări unde s’au întrebuințată de la 200,000 până la 300,000 bucăți. Pe câtă putemu derű calcula, din patra contractată în 1868 trebuie se fia mai remasă pentru lucrările anului 1870 celă puțină vre 150,000 bucăți. De la Decembre 1869 patra­­cumu. Comuna actuale a dată con­tracte pentru 930,000 de bucăți de petru de paragiă, care se va pro­cura parte gresit din țară, în di­mensiuni de 361,309 și 225 cen­timetre pătrate suprafaț­ă, și parte graniță din străinătate, acesta cu preță de 1 leu 24 bani bucata, avândă uă suprafao­ă de 324 centimetre pă­trate, adică egale cu cea din Sco­ția. Nu vomă releva diferința de pieță între pótra adusă din și cea contractată acumă a Scoția se a­­duce din străinetate. Nu vomă spu­ne asemene că s’aă dată totă în Decembre și contractulă pentru 4000 că tóte acesteimetre linearie bordure și 4000 me­tri pătrați de lăspedi de trotor­ă, cu prețuri cari suntă celă puțină cu 30 la sută mai scumpe de câtă cele plătite de consiliulă trecută. Nu vomă cerceta nici modulă cumă s’a făcută acele contracte. os.rva numai că cu dânsele Vomă și cu petra remasă din trecută. Com­u­nea are pentru 1870 peste 1,100,000 de bucăți, adică, după lucrările e­­secutate în 1869, materiale înde­stulătorul chiară pentru campania a două ani. Cu tote aceste­a ve­denia încă, în foia comunale,­ pu­blicată licitațiile pentru 470,000 bucăți,* ce suntu a se da la 3 Fe­vruariu. N’avemă a cerceta pentru ce acésta grabă d’a da la contracte grase, căndă deja comuna este asecutată, prin tocmelele anteriori, de totă ma­terialul a ce-i trebuesce pentru 1870 și chiară pentru 1871. Voimă a constata numai că licitațiunea ce este a se ți­ne Marția viitoriă nu este învestită de formalitățile cerute de legea comptabilității, și că prin urmare ea va fi nulă și fără efectă, conformă art. 57 din acea lege. In adeveră, legea comptabilității stipuleză la art. 50 că licitațiunile vor­ trebui se se publice celă pu­țină cu 30 de zile înainte, era pen­tru licitațiuni mai mari cu doue lune mai inainte, afară de cașurile de urgință. Publicațiuriile de cari vorbimă casă surită făcute, pentru 400.000 bucăți­­­ la 9 ianuarie și pentru 70.000 la 22 ianuarie, adică cu 24 și 12 zile numai înainte de diua licitării. Pentru ce acesta grăbire ? Se fiă pre urgință d’a se da aceste co­n­tracte? Dar n|suntemü în Fevruarie și campania lucrărilor­ nu începe de cătă pe la Aprile; dară comuna are deja vre 1,1000,000 bucăți pe­oră pentru anul­ acestuia, și prin urmare nimică nu o silesce a face de urgință noule contracte de peste 500.000 de lei noui. Ce se fiă déru causa? Lăsăm­ă pe d. Cantacuzino, care a supscrisă publicarea din 22 ianuarie, s’o­ es­­plice, d­ecu­póte. Despre noi ne mărginimă a denunța tiptulă pu­blicului și guvernului, adăugândă că el­ este consecința logică a aceloră fă­cute pân’acumă și că cei cu sumele de aprópe 7,000,000 date lui Godillot, cei cu împrumutuli­­lotăriă, cei cu esproprierile din Căldarari, etc. ec­. nu potă precede altă­ felu. Ce s’a ales cu ministeriul celă noă? Cea­a ce scimă, este că astă­zi s’a făcută uă întrunire mare de de­putați la d. Moscu. Aflămr­ că învoirea, ce s’a făcută la d. Moscu, este se se ’alăture combinarea Ion Ghica și fetulü celă frumosă se fie Lambru­ Golescu, cu condițiune ca se se dea bugetele și mai cu semn legile cu pricina. Și cine este ta­­tulă frumosă ? ecă­lă și spuie cine va putea că nu este frumosă? A. Golescu-Lambru, președinte și financie. Generală Florescu, interne. Viorenu, justiția. G. Cozadini, lucrări publice. Mărzescu, culte. Calimachi, esterne. Manu, resbelu.

Next