Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-01

VOIESOE ȘI VEI PUTEA Lel n. Lel Pe ano.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe gese luni « « 24 «29 Pe trei luni « « 12 « 15 uă lună « « 5 « 6 Anu esemplarü 25 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aus în Panaglil și Roman, Nocila— l.o/in lumea Strada Colțeă, No. 42. LUNI, MARȚI 1—2 IUNIU 1870 LUMINEAZA-TE ȘI VET FI Pentru abonamente, anunțuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea țjiariului, in districte la corespondinții­­ Jiariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle­grain, rue de l’ancienne comedie No. 5 ANUNTITABILI Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțium și reclame, linia.. 2 lei noul TABLOU GENERALE ALU ALEGERI LOR II Din alegerile cunoscute și cari însumată numerală de 145 deputați, guvernulu are 42 voturi și ppsițiunea 105. NUMELE DISTRICTELOR II. COLEGIULIî I COLEGIULU II COLEGIUL­ III COLEGIULU IV Argeșiu..................................... Radu Michaiu B. Boerescu. Nu s’a făcută alegere. Nae Dimancea bacău........................................... Dum. Ghica Comănescianu D. Lupașcu . . . . ................................ Eugeniu Ghica BOLGRADU..................................... Aristid Pascalu George Focșa N. Blaramberg. Nicu Negri botoșani.................................... L. Ciolacu O. Magistan G. Hasnaș, P. Georgiade, I. Adrian G. Lahovari brăila........................................... I. Câmpinenu Stâlpeanu R. Câmpiniu,T. Dobrescu N. Blaramberg. BUZEU........................................... Dr. Iatropolut N. Paclanu I. Ioachim, V. Vlădoianu CAHULU........................................... D. Crăciunescu C. CaramalÎu Sacaloiu Iacob Negruți COVURLUIU..................................... L. Catargiu M. Cogălnicanu Al. Teriachiu, P. Popasu, C. Negri Tereachiu DOLJIU........................................... N. Gr. Racoviță N. Zătreanu Stolojană, B. Radianu, G. Chițu, I. Brătianu DORon­oiu..................................... H. Cortazzi P. Casimiră Mateiă Gane C. Pilată (maioru) Dâmbovița.................................... G. Cantacuzino E. Văcărescu Generalnu Florescu Ion N. Alessandrescu fălciO ................................ M. Cogălnicenu Vasile Vrabiă N. Ionescu. Nicolae Bosie gorjîu........................................... C. Blaremberg Tache Moscu G. Magheru Ahil Cresnaru Ialomița..................................... N. Moscu Simeon Mihălescu P. Grâdisteanu I. Ritoricii. Iașî........................................... P. Mavrogheni N. Ionescu Gheorghiu, Tăcu, Fetu, Mârzescu Petru Suciu ILFOVÜ........................................... Dumitru Ghica S. Marcovici Contestare M. Marghilomană isMAILC..................................... Al. Tulciano P. E­onomu V. A. Urechiă A. C. Sturd­a mehedinți..................................... C. Scafeșiă G. Costa-Foru Gr. Miculescu, Ion Aurel­ă Sefendache muscelu..................................... A. C. Golescu N. Crețulescu Ovid Rudenu, Pavelă Anghelescu neamțu..................................... N. Roset Bălănescu Emanoil Filipescu M. Cogălniceanu. Dimitri Sorec 0LTU........................................... Col. Manu G. Meitani Titulescu. C. Vălanu prahova..................................... T. Văcărescu I. Radovici A. Arion, A. Candiano, Grigorescu Filiu PUTNA........................................... G. Apostolianu A. Sihlenu N. Voinov, N. Fleva, Bălănescu Panait Tufelcică râmnicu-săratO........................ C. Grădiștenu Ion Bălăcenu Const. Mihăiescu C. F. Robescu, profesor e. vâlcea........................................... Al. Lahovari Zisu Dimitrescu ....................................................... C. Grecenu ROMANÖ..................................... N. Catargiu Calimachi Ion Agaric! N. Ionescu, L. Eraclide. Iorgu Vucinic romanațî..................................... A. G. Golescu Anton Puricescu C. Racoviță Nicu Rusu Locustenu suceava ..................................... Maior C. Boiană Petru Sofia G. Greceanu ........................................................ TECaciu..................................... P. Ciucă T. Anastasiu Antoni Cincu Nicu Șerbănescu teleormane.............................. I. Ghica C. Bosianu G. Vernescu Costache Racotă TUTOVA..................................... M. Costache Costache Negri I. Codrescu, Belcescu, Gâlcă, Lascar Moldovanu vlașca .................................... N. Tătăranu Ales. Lăzărescu N. Gogoșă Cesar Boliac VASLUIü..................................... I. Sturza P. Carp Iordache Beldiman D. Cozadini Din causa serbitorilor­, (Jiariul) nu va apare Mercurî. De vorö fi ce­va scris în­semnate, le vomă comunica la suplimentu. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCÎ. Alegătorii colegiului I, pentru Se­­nată, convocați pentru c­iua de 2 luniu viitoru, vor­ vota în localulu Academiei. Alegatorii colegiului II, pentru Senate, convocați pentru ziua de 4 iuni­, vorö vota în localulu os­­pețului comunalü. DD. profesori ai Universității din Bucurescî, convocați pentru d­iua de 6 luni­, vorö vota în localulu A­­cademieî, Bucurescî, ji Circsiaru 1870. Publicämu mai la vale dă epis­tolă a d-luî doctore în medicină A. Marcovici, adresată alegătoriloru capitalei. Inteligintele și ’nvețatură doctore spune că s’a încredințată ânsu­șî despre manoperile ilegale, comise în Bucurescî, în facia tu­­torii cetățianiloru, și, ori care ar fi decisiunea Camerei, domnia-sca de­­claiară că nu va primi a fi man­­datarulu bandelor­ de pușcăriași. Ne asceptamu la acestă decla­arare din partea d-lui A. Marcovici. Ce face case acuma doi miniștrii, carii au primită acestă scăpărătorie palmă, aplicată pe obrazii lor, cu atăta vigore ș artă de către înțelegin­­tele și ’nvelatură doctore ? Ce făcu?... Cu obrazii pălmuiți, cu fruntea în­fierată de sângele Pitesceniloru, ur­mézá a comite, c’uă cutezare ș’uă nerușinare neauzită, crimele cele mai mari în operațiunile electorale ale colegiului ală 4-lea. Da, crimele s’au comisă după ordinile guvernului, căci pretutin­­dine operațiunile au fostă identice, criminalii au fostă poliția ș’admi­­nistrațiunea, și pretutindine crimi­nalii aă remasă în funcțiunile loră ș’apărătorii legii ș’ai legalității au fostă bătuți,arestați și unii chiar uciși. Da, crimele s’aă comisă după ordinile guvernului și dovada cea mai temeinică și peste putință d’a se nega, este că ’n Bucurescu ban­dele­nă operată luptă ochii publi­cului întregă, luptă ochii Curții de Casațiune, suptă ochii miniștrilor­ și tóte autoritățile ș’aă plecată ca­­pulă înaintea domniei asolute a puș­­căriașilor.­ Da, crimele s’aă comisă după ordinile guvernului, căci bandele pușcăriașiloră, de la 19 Masă și pene astăzi, bată și jefuiescă pe cetățianî pe strade, îî bată și-i jă­­fuiescă chiară în casele loră și po­­lițiă, parchetă și întregă puterea e­­xecutivă mai fostă și nu suntă de cătă supușii sclavi ai pușcâriașiloră! Da, crimele s’aă comisă cu voia și cu scirea guvernului, căci în Bucuresci chiară biurouri electorale au fostă bătute și date afară de că­tre oficialii gardei naționale și de către bande, în presimța și cu con­cursulă poliției, și guvernulă n’a arestată pe culpabili; căci în mai multe județe prefecții și gendarmii, precumă s’a ve^ută în actele pu­blicate peu’acuma și ’n cele ce pu­blicamu mai vale, nă călcată cu puterea armată chiară biurourile electorale, și, n locă d’a fi pedep­siți criminalii, s’a arestată și s’aă ucișu cetățianii, chiară în timpulă căndă erau chiămați a esercita a loră suveranitate și căndă apărau legea, dreptatea și legalitatea. Da, crimele s’aă comisă după ordinile guvernului, căci colegiul­ ală IV-lea, dechlarată de d. Iepu­­renu că este că minciună a deve­nită astăzi mai pretutindine, că crimă din cele mai mari și mai patente. Și ministerială nu ș-a dată ăncă de misiunea? Dară ce ore mai asceptă elă ? Se fiă pre atătu de orbă, în cătă se nu vedă că din 112 deputați, aleși în colegiele 1, 2 și 3, 78 sunt­ din rândurile oposițiunii, din rândurile apătoriloră constituțiunii, ai drepturilor­ poporului, ai onorii naționale? Se ’ntemeieză ore guvernulă pe cei 30, pe carii ’i-va aduce din co­legiulă crimelor­ sale din urmă ? Deji nu vede ore c’acei 78, aleși în adeveră ai națiunii, suntă atătă de tari prin numerasă loră ș’a­ tâtă puterici prin apărarea drepturiloră națiunii, în cătă vorui trimite la urma loră pe represintanții crime­loră ș’ai bandeloru de pușcăriași? Deju nu ’nțelege guvernulă că, chiară de ară fi avută dă ma­­joritate de aleșii bandelor­, nară mai fi putută guverna națiunea elă, care este prinsă de națiunea întregă ca servitoră ală pușcâriașiloră; elă, care este prinsă de națiunea în­tregă, afundată în nărad­ulă crime­loră ; elă, care este însemnată pe frunte cu sângele Românilor, și a­­supra cărui­a, de la ună capătă la celă­laltă altă ală țârei, se rădică uă strigare anonimă de reprobare, de indignare și de blesteme; elă, căruia cetățianii suntă siliți a’i fiice — cu­mă se va vede mai la vale — „toți stămă închiși în casele nós­­tre, gata a ne apăra averea și one­­rea în contra depositariloru puterii publice!“ In adevară, ne înțelesâ ne pare întârziarea ministeriului d’a depune demisiunea sea, și ne împlinimă din n­ou datoria d’a se ifice retră­­geți-vâ c’uă oră mai nainte, căci mare este râulă ce se face națiunii în genere și puterii esecutive în parte, d’a sta în facia țârei ș’a Eu­ropei ună guvernă, înnămolită în crimele cele mai nerușinate și betű de sângele Românilor­, precumă era și este banda sea din Bucu­­resci betă de viiturî, de vină și de bere! Ună omu, care vindea cafea și zahară în strada Bazaca, a fostă­bătută de către bandă. Astă­zi, ve­­nindă unii din bande, sau încercată a’lă bate din nucă. Cetâția r­ulă se apără, trase cu pistoluță într’unulu din’tre cei carii latacaă, ’lu răni u­­șoră la gâtă ș’a­poi fugi și s’ascunse. Poliția ’lă căută, ’lă găsi, ’lă prinse, deru îi sparse capulă și, aducându’lă la poliție, ’lă deze apoi mai mortă în mâna medicilor­ de la spitală. Aflămă de la Giurgiu că, în urma instrucțiunii, toți arestații au fost e­liberați pe garanție. Acuma pre­fectur­ă Pereț, care a intrată cu ostea în sală nechiămată de biurcă și a dată afară pe acestă­a, împre­ună cu alegătorii, voies ce se silescă pe primară se facă uă adresă anti-da­­tată, care se justifice venirea lui. Primarulă a declarată în mai multe locuri publice că a refuzată de a do­uă asemenea adresă. Denunțămă faptulă, spre soiința publicului și a guvernului. D-lui redactare alu drariului ROMANULU. Domnule redactare, Bine-voiji, ve­rogii, a publica, tn prosi­­mule numero aici organului ce religia­,î­­nlă­turata declaraț­iune către alegătorii capitalei, privitóre la alegerile colegiului al­ III-lea. Primiți, tot­ 7 do­uă dată, espresiunea pre­distinsei mele consideraț­iuni. Dr. Marcovkî. 1870, 3­1 Maic. Către alege­tor­ii colegiului III al ii Capitalei. Domnilor­ alegători, Vedândă că asupra alegerilor­ colegiului domniilor n­oostre apelă cele mai grave acusațiuni și, încre­­dințându-me că uă mare parte din ele sunt­ legitimate de manopere ilegale, vină a vă declara în pu­blică că, ori­­care ar fi decisiunea Camerei asupra celoră petrecute în capitală, că nu potă primi man­­datură de deputată, nevoindă a pă­trunde prin fraudă în represintați­­unea naționale.

Next