Romanulu, decembrie 1872 (Anul 16)
1872-12-02
v - • ANULALU UȘESE-SPRE PECELE ~vmm' și'" tei ' tutéT" Orî-ce cereri sieutru România, se adreseză la administrațiunea diariului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațiului de 80 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 let. A se adresa LA PARIS: la d-nii Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d-nií Ilaaienstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancaze vor fi fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMPLARULU. Rredactiunea și Administrațiunnea, Strada Academiei, No. 26. (A) Edițianea de sera BJCÜKRSCI, î. INDUSA. Gestiunea căiloră ferate va veni din nou în disensiunea Adunării,Zilele alcestea. Nu ne vonul ocupa astăzi de mai dulii cumi s’a cercatü, în ședința de la 29 Noembre, a se sustrage acesta gravă cestiune de la desbaterea seriosă a Adunării, a se închide gura deputațilorile independinți printr’uă suprindere. Nu vomă vorbi de tactica pucină reale prin care guvernul, în înțelegere evidente cu I. C. Brăiloiu, a voitii a scăpa pe furiștu d’uă cercetare publică și deplină a scandalosei sale purtări în primirea căilorîi ferate. Asemeni procederi, asemeni tertipuri ah ajunsă astăzi a fi regula generale a conduitei d-lorii miniștrii. A ne mai opri la densele arh si a perde timpurii, a spune vechi ture cititorilor- noștrii. Suntem , însă datori a chiama atențiunea și a publicului și deputațilorii, — a celorti aleși celu pucin,—asupra Gestiunii în ea însăși, căci de votulu ce va da Adunarea in acesta privință atârnă sortea finandelor n nóstre și însăși sortea esistinții nóstre ca stăti constituționale, liberă și autonomă. Gestiunea căiloră ferate este interesante din doua punturi de vedere principali. Celu d antâiu este acestî-a aliî independinței nóstre ca stată, ală autonomiei nóstre politice , administrative și economice. Dacă Adunarea va admite că, invocând ă la fiecare momentu nesce pretinse complicări din afară, unii guvernă dispusă a servi pe străini póte viola tóte legile țârei, póte călca contractele cele mai precise și da pradă unoru concesionari susținuți de cutare sau cutare consulă, averea țârei, miliónele iei și, ce este mai multă, că ele póte închina însăși suveranitatea iei înaintea țoră , cine nu vede că d’astăzi înainte România este condamnată politicesce și înfeudată economicesce străinului, care devine deplină stăpână pe densul? Cine nu vede că ună asemene precedinte, primită și sancționată de puterea legiuitoriá, este desființarea justiției in tóte transacțiunile nóstre cu străinii și înlocuirea iei cu bunură placă consulară, ajutată și incuragiată de servilismulă omeniloră de la putere1? Voivoză d-nii deputații, — oricare ară fi nuanțatoră politică, oricare sorgintea din care aă eșită,—se creeze ună asemene precedinte , se sancționeze uă asemene umilire a țâreii? Ună simțimentă de respectă către patria nóstra ne impune datoria da nu admite ca posibile uâașia purtare din partea aceloră a ceaă luată sarcina da represinta interesele cele mai mari ale țârei. Pînă când lideră voiulă Camerei nu ne va da uă durerosa de smințire, vomă stărui a crede că ea va face , în cestiunea căilor ferate , ceaa cea făcută cu legea mitropoliților , că se va despărți de guvernă,—oricari ar fi simpatiele majorității pentru deusulii, spre a nu cugeta decâtă la demnitatea și independința țarei. Decă de la interesul ă celă mare politică și naționale, ne íntorcemü la cestiunea imateriale însăși, vomă vedé ierașîi după chiar despunerea făcută de d. ministru de lucrări publice, in ședința d’alaltăieri, că primirea căiloră ferate la 1 Septembre este, nu numai ună actu de umilire către străini, deră încă uă ruină pentru financiele țarei. Acea expunere constată, în adevară, cu acte positive, că la 1 Septembre calea ferată era departe da fi gata și că prin urmare guvernulă, nu numai nu trebuia s’o primescă, darii era în dreptă se resilieze contractulă, fără ca concesionarii, cari lă primiseră și supt scriseseră, se potă face cea mai mică obiecțiune. După comisiunea de controlu numită de controlu, era in ce stare era calea. Pe întindere de sute de kilometre traverse preste de bradă, cari trebuiau schimbate, eclise cari trebuiau înlocuite, de la Muftiiu la Galați, in rocă de balastă, țină noroiă de forte prosta calitate; de la Leurdeni la Pitesci tote lucrările nu simtă bune. Calea în sine este în asta stare încâtă nu pote cu siguranță circula de câtă pe timpă uscată ; eră pe timp ploiosă,—zice comisiunea,— e în perielu din causa diferitelor și întreruperi și accidente ce se voră ivi. Lucrările de arte, poduri, podețe, apeduce, etc. simtă neterminate, ele simtă de lemnă provisoriă, apărările căii necomplete și unele neîncepute încă. Clădirile interiori nu sunt ni. complete, u’aă «Șie și ferestre, drumurile de apropiate nu sunt făcute; magazinele de cereali simt unele neterminate, altele neîncepute; cheurile pentru suirea dobitoceloru nu exista, colonele și pompele sunt neterminate; remisele de machine in prostii stare și necomplete; împrejmuirile in mai multe părți nefăcute, semnalele optice necomplete; canalele de apă lipsă; casele de cantoniari neacoperite și multe iară uși și sobe; la Buzeu lipsă de ateliare, de drumuri de apropiere, de gară de mărfuri; între Bărboși și Brăila lipsă de telegrafii, de indicatori, de pante, pe ramura portului Galați nu exista șianțuri de scurgere intre Galați și Cosmesei, ele nu sunt pavate și calea nu este balastată; la Galați stațiunea, făurăria, etc. necomplete; la Bărboși drumurile și altele neterminate; la Șerbesci clădirile stațiunii, drumuri de apropiere, etc., etc. neterminate; la Tecuci nu există marchiză de adăpostită, mici magazine de cereale, de dobitoce și altele numerose; la alte gaze nu sunt: cheuri, nici drumuri d apropiată, nici scări, nici căi de garagiă, nici coline idraulice, nici pompe de apă, nici private, nici cheuri, reservoare, acoperișiuri, uși, ferestre etc., etc.; nu sunt terminate rampele pentru vite, gropile de stinsă locală și alte asemeni. Podurile și podețele de cărămidă n’au coronamentele de petră, nu sunt reparate, nici completate, nici consolidate. Materialul rulante se compune in acesa momenta,—după declararea companiei negreșită, căci comisiunea de controlă spune că nu s’a putut încredința despre acesta,—de 74 locomotive, 230 vagone, între cari cele împrumutate de la compania austriacă și de vagone de mărfuri. Acesta era starea drumurilor de seră la 1 Septembre, căndu guvernală, contra legii, contra intereselor, țârei, sacrificândă averea și demnitatea iei, le-a primită, dândă termenii âncă de 2 luni companiei pentru a îndeplini tóte lipsele. Sâ judece d-nii deputați, se judece orice orini cu bună fimță și cu puțină onestitate în inimă cum ți se pute califica procederea guvernului in acesta afacere și deca este iertată unui singură " Românii a o aproba , a primi mainosa iei solidaritate. Se vedemfi însă cum aiată lucrului la 12 Noembre, în ajunului deschiderii Camerei, când si comisiunea de control st merge din nou a examina lucrările si a vede dacă s’a împliniții lipsele. Raportulu comisiunii aretă că s’aft făcuții orecari îmbunătățiri, insă sunt fi I lipse la pavarea șianțurilortt, stilpii chilometrici nu sunt fi așezați, balastul ft înstre Muftiirt, Galați, Bărboși etc., pe care compania se indatorase a’lft schimba, totut de prostă calitate, și’n cantitate] neîndestulatoriă, unele drumuri neterminate, traversele de bradft în mare parte neschimbate, numai pe linia Pitesci, peste ] 5,000 d’acesta categoria ; ■ semnalele optice neaședate; podurile, podețele, apeducele, etc. totat in starea dinainte; stilpii telegrafici in mare parte de bradit, neconsolidați și nu destuii de mulți; ghisdurile puțuriloru de bradit;' construcțiunile de la Pitesci la Romanii, făcute după 3 sisteme din cari două condamnate de comisiune, la gare și stațiuni, lucrări importanți neterminate sau neesecutate de locft; pe linia Pitesci ■ lipsa de cheiuri de mărfuri, ramura portului Galați puțini înaintată și chiarö resproprierile nefăcute, ateliamiului necompletat, lipsită de machine ca și celfi ! din Bucuresci, pe ramura portului Brăila balastul de prostă calitate. Pe lângă acestea comisiunea înșiră încă uă lungă listă de lipsurile ce mai existat. Materialurii rulante care* 1«, constatarea de la 1 Septembre, se compunea de 74 locomotive și mai multe vagone, se compune la 12 Noembre numai de 71 locomotive și unii numera de vagone, pe care, însă comisiunea iarăși nu l’a putută verifica fiind ft în mișcare. Comisiunea arataapoi că la acea data, suma lucrărilor fte de sever și tft și a materialului mișcătorii de adusă se suie la 9,777,101 lei. Decă la acesta voim adauge că cea mai mare parte din materiale se compune de locomotive, trăsure și vagone, vechie, odorogite ale companiei Staats-Bahn din Austria, pe cari s’afi înlocuiții numai literele St. E. G. (Staats-Eisenbahn Geselschaft) cu lit. C. F. R. (calea ferată română) și cari, in nici unii casă nu pot fi fi primite, ca bune; decă vom adauge insă ! că machinele sunt stașiade slabe sau dăusate în cât fi cu anevoia pótelui cele mai mice pante; decă vom si spune că la gaze și stațiuni lipsescft mai tote uneltele și machinele necesarie, pentru servicii, pentru încărcare, descărcare, etc., se va vede că lipsele sunt ft cu multă mai mari de cât ft se dice. Dérit admitendft chiar ft de asorutft esacă relațiunea presintată de d. ministru, resultă din ea ca chiar fi la 12 Noembre era stâncă lucrări de 10 milione neseverșite prin urmare că linia, cu totă prelungirea de 2 și juni. luni era departe de a fi terminată. Cum ft dorit guvernulft a putut fi-o primi ca gata la 1 Septembre? Cum ft a putută îngagia și avea ore dreptului, după lege, a nngagia garanția statului pentru uă lucrare care nu este numai ridicula esecutată derftâncă, după chiar si mărturirea guvernului, chiar si astăzi cu lipsuri de tjecimi de milione? Acesta este cestiunea ce va avea discuta filele viitore Adunarea. Cumfi o va resolve un schmft, suntem si datori insă a spera c’o va resolve bine, românesce. In Turcia, unde nu domnesce de cât fi bunulfi placă ar fi Sultanului, uni fostul ministru, Davud Pașia, bănuiții c’a luată parte la negocierile drumului din Rumelia, a fostii degradată și privată de titlurile și drepturile sale la retragere. El fi trăieste astăzi viéta de esilist, pe pământa străină. Nu cerem si pentru miniștrii nostrii aceașî pedepsa ; credemfi însă că în facia necalificabilii jăfuiri a averii sale în cestiunea căiloriî ferate, România are dreptul st a ascepta de la Cameră măcar și atâta justiție, putere și respectă de demnitatea și interesele țarei, cât si a arâtat fi Sultanul fi Abdul-Azis, autocratul fi Osmanlîilor ft. SAMBATA 2 DECEMBRE i872 LUMINÉZl-TE SI YEÍ FT * ABONAMENTE In Capitale: unöanö 48 loi; $<5se luni 24 ki trei Iunii 12 Joi, uă lună 5 lei. S n ! intri ele: unii anii 53 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei Francia, Italia și Anglia, pe trimistru nr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adrosa LA PARIS: la d. Darras-Halegrain, Rue de Tancienne comedie 5, și la d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A : lad. B. G. Popovid, Fleischmarkt, 15. de ferfi afi fost ft ticluite la poliția, cu poliția și prin acei aginți ai poliției directă interesați în cestiune, și tocmai de acele acte se teme. Chiar stânse când ii s’ar fi agrava posițiunea cliențilorii săi, aci este legea care trebuie se vorbescu mai presusft de tóte, este uă cestiune de ordine, publică fiind fi uă cestiune de competință rationae materiae și onor. tribunale ânsuși este detorat a se recusa cândii se va convinge că nu este specia de resortului său. In sfirșitut, că nu este lipsă de încredere către tribunale nu uă declinare de competință, ci uă probă de respectă către lege, pe care trebuie s’o aplicăm și, și cându ne tememi de magistrați, și când n avemfi încredere în ei, fara ne preocupa de aceste considerațiuni. Apoi intrândul în desbaterea cestiunii de competință, d. Pantazi G fiica ijlie ca, pentru momentu, primesce actele asia cum sunt fi, le consideră ca cuprinzând fi numai adevâriul, admite că s’ar fi fi făcută somațiune, că aginții poliției, din ordinile d-lui preedu de poliția și ale d-lui primprocurore, s’ar fi purtații ca nesce mielușei, carii fi fost fi dulci, inofensivi, și că clienții sâi arii fi fostfi nesce resvrătitori, canarii fi comisă uă rebeliune, căci și cuvântulft este pronunciatit și faptulu resultă așia din actele d-lmi prim-procurore și ale d-lui judecătore de instrucțiune, că Isvoranu, Popescu, Raletft în adevârst a fi răniții, a fi mușcată, a fi bătută pe d-nii oficiali Ariim ine mi, Sarandi și pe suptcomisarulu Pretoriană, așia cum se aréta in actele poliției judecătoresc!; așia dorü a cursă sânge, curgându sânge măcar st in picături, causa nu mai este de resortulu tribunalului, cestiunea devine criminală și de competință cursei de asiză. D-sea demonstra cu Dalloz și cu Faustin Hélie că ’n asemenea casă, fiă se fi cursă sângele șiroie, fiă se fi cursă numai câteva picături, fia ca rănirile se fi causatübolire sau nu, faptulfi este calificații crimă, și crimele nu se judecă de tribunalele corecționale. In sfirșit ft, d. Pantazi Ghika conchide ca tocmai pentru respectul!! către autorități, și ’n interesului ordinii publice, cere ca tribunalele se’șî decline competință și se trimită pe clienții sâi ’naintea jurațilorft. D. Fleva, luândft cuvântul il la rendulft sau totft asupra cestiunii de competință, demonstra, cu verva’i elegante, facile, spirituală, cum din acte, din procesul itverbale al ft d-lui prim-procurore și judecătore de instrucțiune, din tóte procesele-verbali ale agenților și poliției judecătoresci, resultă acusațiunea de rebeliune, și cum cuvântul ii este scrisă și repetată. D-sea desvoltă cum este tratată in drepții rebeliunea, și arata, pe terâmurui unei inteliginte și savante comentări a dreptului penale, că clienții sâi se află acuzați de rebeliune, un numeru mai mare decâtft trei, și ’n condițiunile cerute de lege ca cestiunea se fia criminala și de resortului curții cu jurați. Trebuie se simft justi și se mărturisist că talentului, elocința, succesulfi pe terâmului sciințificat a fost și în acea di alft d-lui Petre Grădiștenu. D-sea a discutatu că părțile ânsuși, chiar și când ii și aici agrava posițiunea, pot fi invoca escepțiunea de competință, că acesta este în dreptul f lorft, că este o c gestiune de ordine și că tribunalele ânsuși, recunoscânduî că specia nu este de resortului seu, urmeză se se desiste de a SCANDALIRILE JUDECATE Procesului junilori! 1. Isvoranu, Bernud, Popescu și A. Baleti s’a judecată în dana de 25 Noembre, la tribunalele corecționale de Ilfovit, sec. l-ia. Tribunalele era presidatat deci. Băltăreții și membrului consilierii domnului Bucșianft, fotoliulu ministeriului publicii era ocupația de d. procurore de secțiune Trișcu, pe banca apărării erau dd. Eleva, Petre Grădiștenu, Pantazi Chica și Dendrino. Dându-se cuvântul d-lui procurore, — care trebuie se mărturisimti fără voia d-sele, a greșiți!, căci n’a roștii nici aspru nici ofensanta pentru prevenții,— rechisitorul si fu slabi! cu desăvârșire; și, lucru ciudații, d-sea, cerendii a nu se lua ’n sema conclusiunile d-lui primprocurore și ale d-lui judecatore de instrucțiune, a modificată cererea ministeriului publică și a conchisit pentru altă pedepsa de cât si acea a ceruta de șefului d-sele imediată, și ’n cele din urma a sfirșitft c’năduiesă tiradă in favorea ordinii publice, respectului autorității, prestigiului ce trebuie se aibă politia ca societatea se fia garantată. D. Pantazi Chica, luându! cuvântului, a rădicații cestiunea de competință. D-sea n’a răspunsă intru nimicii d-lui procurore asupra fondului, lăsândui ca acesta parte se se discute la rândul si ei, când si tribunalele se va fi pronunciatii asupra competinței. D. Pantazi Chica a prevăzută și a refuzat și două obiecțiuni, pe cari ar fi voitfi pute represintantele ministeriului publici! se le rădice: lui, că, cerendil a merge la jurați, apărarea ar voia agrava situațiunea cliențilorii sei; 2-lea că, respingendfi competință tribunalului, ar fi a manifesta un lipsă de acredere, și a indispune prin acesta pe magistrații înaintea cărora se afia astă ii. La aceste obiecțiuni d-sea a opușii ca nu este a agrava situațiunea cliențilorii săi, cerend si a se bucura de unii drepții pe care constituțiunea îlfi garanteza justiția bililorl, in interesulfi unei bune justiții. Constituțiunea prescrie întrunui modil imperios că nimeni nu pate fi sustrasă de la judecătorii săi naturali, și ’n cazulii de faciă este de interesulfi clienților si sex se fia judecați de către judecătorii lor si de dreptul, de către consciința cetățianilor și, de către societatea către care se susține câ clienții săi afi păcătuitul. Ca d. procurore însuși s-a spâimântatil cu î ntrerupere care denota totă primejdia la care preveniții sunt ptespuși acolo. D. procurorea strigată : „aici nu suntemu la jurați ca se ne judecămu pe conștiință; aici suntemu la tribunale, care judecă numai pe acte! Asta este, și scirift cari sunt și actele, cum