Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)

1874-09-01

ANULU ALU OPTU-SPRE­ PE CELE TOIESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România, se adre­sezi la ad­ministrațiunea­­ Jianului . A­N­U­N­Ț­U­RI. In pag­a IV, spațiului 30 litere petit 40 baut. In pagina III, linia petit 6 leî. se adresa LA PARIS : la d. Órain 9 rue Drouot. LA VIENA: la d-nit Haasenstein ji Vogler Wallfischgasse 10. Scrisori și ori­ce trimiteri nefrancate vor­ fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. ?O BANI ESEMPL­UIUJLU. v.£ lîHS8''^Wi#n5,!î­" ’='$ Redacțiimea și Administratiunea Strada Domnei No. 14 Edițiunea de sera BUCIMCI­I 12 RAMUNE. I Septembre au ven­itu, și nu mai re­­mâne nici uă ilusiune, niciuă speranța pentru recolta anului acestuia. Se pluie­scu se urmeze seceta ne mai po­menită de penă acuma, se cadă­,bru­mă séu se fiu tómna lungă, pentru re­colta anului acestuia totulil este sfîr­­șită , porumburile nu s’au făcută, aici chiarű fenü și nutreță nu este. Po­­porațiunea rurale va suferi do­uă fe­­mete j din cele mai teribile, și mica remășiță de avere ce mai are, puține vite, va dispărea și dânsa, în schim­­bul a unei bucăți de pâne sau din ca­usa lipsei de nutreță. Sermanii țerani, din causa pre multelor, vânzări și a scumpetei nu­trețului, își voru vinde pe de­uă parte vitele pe nimica, iérn pe de alta nu ’și voru putea procura puțină porumbă, basa și aprópe unica loră hrană, de câtă cu prețurile cele mai exorbi­tante. De pe acumă porumbulă se vinde cu optă și nouă galbeni chila, și re­colta aprópe nulă, în cele mai multe părți, nu va scădea acestă preb­ă de­câtă pentru ună momentă, —déca âncă n­u va scădea, — și de bună semn că începândă de pe la mied­ulă iernei, preținlă se va reurca și va trece âncă de celă de astății. Pe­ângă acesta porumbulă nu s’a făcută nici în Transilvania, care speră a se alimenta din România. Cererea din acea parte va contribui și ea a mai­­ scumpi și împuțina porumbură în România. Ori­cine își póte face deră­ră ideiă de situațiunea în care se va afla ne­norocita poporațiune rurale, din multe părți ale României, cândă pe lângă lipsa mai absolută a porumbului, se va socoti și sărăcia îngrozitore în care a ajunsă. Cu ce să’și procure sermanulă ță­rână hrană, cândă micuță sau ogoră n’a produsă? Cu munca? Déru ore câtă tâmpă mai rămâne pentru munca câmpului? apoi chiară munca brad­e­­lor­ séle, cum se mai pote întrebuința, cândă nu mai e nici de prășită, nici de cosită, nici de secerată, ci numai de arată? Și se scie câtă de rari au­ ajunsă astăzi țăranii cu boi și pluga. Cum are să’și procure déru hrana ? Vânzându’și boii și vaca? déru câți au mai rămasă are cu acesta principală espresiune a avuției rurale? Și décá n’are nici boi, cu cari să are séu să’l vând­â la estremitate, spre a’și cum­păra pane și a’și plăti birurile, décâ înceteza și munca câmpului, de la care mai pute ascepta ce­va, cu ce se va hrăni! Ori­cine vede că situațiunea va fi îngrozitóre. Cu tóte aceste, guvernul a pare până acuma a nu se îngriji de partea ce a­­menință cea mai mare parte a țărei. Nu este nici uă disposițiune luată care se arate că și guvernul ă, special e înda­­torată a îngriji de situațiunea popo­­rațiuniloră și singurulă în posițiune a ’i veni în ajutoră prin mesuri ge­nerali, se gândesce la calamitatea ce ne amenință. Cu tóte aceste, déci­pate se fîă ci­ne­va multă și asta ț­b­ăndă perso­nală interesată la ușturarea flagelului femetei, este mai cu semn guvernală. Ori­care cestiune pate să n’o înțe­­legi marea majoritate a poporațiunii române, déra lum­ea strigă, țipă, ori­cine o simte, și știe să se plângă con­tra celui care ar putea și ar fi da­­toră să’l vină întru ajutoră și nu’i vine. Pote fi vorba de concesiuni către străini, de joncțiuni, milionele popo­­rațiunîi rurale înțelegă și nici pre, și în totă casulă nu voiescă se’și bată capul­; póte fi vorba de codice pe­nale, de lege de presă, poporațiunea rurale crede că acestea n’o pré pri­­vescă pe densa; póte fi vorba chiară de sporirea dăriloră, și acest­ neferi­ciți își a Jică — „că n’are ce ne mai lua, se totă puie la dárí;dórá pielea“. Când d­énsé, după ce nu i-a mai re­­masă nimica, mai este amenințată a fi sfâșiată și de torturele feme­tei; cândă vede stingându-i-se în vo­­s­tră copilulă emesită; cândă vede go­­lulă în pungă, golulă în bătătură, golulă în casă, golulă în coșare, go­lulă în traistă și golulă chiară la inimă, fără speranță de alinare, atunci e teribilă și tare ca desperarea; pe câtă a cruțată și a răbdată, pe a­­tanbü devine fără milă, nici răbdare. Nu mai trebuie se ’i demonstre ni­C­1 PT!( A& ,i o o­oimto­­se ’I mai spuse nimeni că guvernulă cată se facă ce­va pentru dânsulă, căci este pre­dispusă a atribui guver­nului tóte relele de cari sufere; atunci nemai­avându nimica de perdută și sperândă a dobândi măcară prin vio­­lență un bucată de pâne, câte neno­rociri, câte catastrofe chiară nu se potă întâmpla ? Și cine ar fi respon­sabilă de dânsele, de câtă aceia cari suntă în posițiune de-a uștura neno­rocirile, și nu facă nimică ? Inițiativa privată, trebuie se recu­­noscu ori­cine, că în asemeni împre­jurări puțină pate se facă în raportă cu mărimea nenorocirilor­. Particu­larii pot ă se adune sume, prin cotisa­­țiune, se cumpere hrană, s’o împartă într’ună modă inteligentă , atâta tote. Dérü ce suntă aceste* ajutore, cândă milione de suflete suferă ! Singură guvernulă are în mâni sute de miijloce și înlesniri, spre a uștura asemeni suferințe. Elă singură pote lua măsuri gene­rale, cari se facă mai mare bine, de câtă sute de mii de lei adunate de particulari prin cotisațiune. Elă singură mai cu semn, este deposita rulă aceloră milione de cotisațiune, pe care fiă­ ce contribuabilă le dă cu anume desti­­națiune,—ficșată de legi și de princi­pie universale,— de-a îndestula chiel­­tuieli folositóre enșiși­loră. Și de chiel­­tuela póte fi mai folositóre de­câtă cea făcută pe un bucată de pâne, pen­tru u­ă omnă ce mare de fume ? Se nu se­­ ficâ că nu suntă bani, în curăndă că a se face manevrele de tomná, ale căroră chieltuieli voră trece de bună semn peste ună milionă și póte chiară peste un milionă și jumătate. De n’ar fi bani, nu s’ar face nesce chieltuieli atâtă de esorbitante, fără vr’uă mare utilitate nici necesitate; căci aceste manevre voră fi mai multă nesce costatóre părăsi pentru petrecerea celoră de la putere, pe câtă timpă organisarea puterii armate a țării nu va fi în adevără­tă realitate, atâtă prin formarea tutoră corpurilor­ și mersuri­lor­ regulate, câtă și prin înaintarea instrucțiunii militare și prin îndestularea cu armele și mu­­nițiunile trebuitore. Déci nu suntă bani, se se suprime tóte ch­eltuielele inutile și de osten­­tațiune, atunci vorb fi. Apoi, precumü mal­­liserámö, prin alte măsuri înțe­lepte, guvernulă pate ușiura multă calamitatea ce amenință poporațiunea rurală. Terminândă, adaugemă că cererea nóstru de astăzi, nu numai că nu pote porni din spirită de oposițiune, dérü este chiară ultraguvernamen­­tale: a cere ca guvernu să se vie în ajutorul­ majorității poporațiunii ro­mâne, amenințată de una flagelă, este a cere ca e să se ajungă a fi iu­bită și susținută de deusa. Ar trebui nu numai uă mare reu­­tate, dĕrit și lipsă totale de inteli­­gințâ, spre a nu da satisfacere unora asemeni cereri. ; sicură și cu mai multă tenacitate­­ mâna pe principalul­­ rău ce bântuiesce țara, infecțiunile miasmatice cu tóte bólele ce decurgă dintr’onsele. Spre a combate acestă rău fundamentală, d-sea și-a consacrată specială timpul ă­i și silințele. Retragerea ’i din practică ară fi uă perdere nereparabile, déca n’ama avea speranță că chiară încetândă de-a îngriji că clientelă, va urma de a pune în serviciulu țărei cunoșcințele și activitatea sea, pentru binele și mândrirea iei. Sperămă că sănătatea d-sele atâtă de delicată, în­câtă îlă obligă a pă­răsi un clientelă pe atât și de numerosă pe câtă și plină de regrete astăzi, se va îmbunătăți aste­fele, în­câtă îi va face lesne oă lucrare, celă puțină pură științifică, decá nu ’î va permite și re­luarea practicei. Afirmă că d. prefectă de Putna ară fi fostă prinsă de d. procuroră generală ală Curții din Focșiani, în flagrantă delictă de furtișagă într’aă pădure a Statului, și dată imediată judecății. Se­­ zice că d. procuroră ge­nerală, Romulu OpraD, fiindă infor­mată despre pustiirele acestui de­ală douile xilofag oficială după celă din Teleormană, ar­ fi mersă la facia locului, fără a da de mai nainte de sorie personei bănuite, și ar­ fi sur­prinsă pe onorabilul ă d, prefectă cu­­râțindă pădurea, cu ajutorulă a vre trei­ țzeci de toporași. Supunem­ faptulă, până la mai multe amănunte, la desmințirea sau constatarea oficiale. Nu se scie deca prefectură, ce se țin­e prinsă în flagrantă delictă de xilofagie în pădurea Statului, urmézá sau nu de-a gera afacerile judeciului, se asigură însă că purtarea acestui procurore generală n’ar­ fi tocmai plăcută în unele sfere guvernamen­tale. Atâta pentru astăzi. Precum amű anunțată în R­omâ­­nulu de la 12—13 Augustă, d. Zichy, ministrul­ lucrărilor­ publice ale Un­gariei, a sosită în Bucuresci. Totă­ d’ua­dată Monitorulu de aici anunță că d. C. Pantasoglu, atașată pe lângă centura Adunării, și d. M. Cornea, deputată, au devenită cavaleri ai ordineloră împăratului Austriei și regelui Ungariei. Celă d’ântâiă a do­bândită crucea de aură a ordinului Frantz Iosif și cela d’ală douilea ordi­nului Corónei de feră cl. II. Se scie că d. M. Cornea a susținută funcțiu­­nea Predela a ex­axului-de-feru. Aflămu cu cea mai viuă părere de rău că una din strălucirile corpului medicală română, atâtă de dreptă renumită pentru sciința­, câtă și pen­tru celulă și aptitudinea sea în prac­tică, d. Dr. Obedenaru, Inceteza de la 11 Septembre de a exercita profesi­unea de medică. D-sea este acela care a pusă mai ȘTEFANI­­IîOLESCU. Distinși și numeroși cetățiani din diferite orașie și-au manifestată du­rerea ce simtă pentru perderea ma­relui patriotă și integralui cetățiană. Iată două telegrame după cari ni se trimite copia : Bucurescu, 11 Septembre, Domnei Zinca Golescu. Comuna Golescu. Pitescu. Asprele încercări ce de la ună timpă încoce dă providința ilustrei vóstre O M­u, I »• " • »" * ' deca mama perde pe ființă săă, Ro­mânia perde unulă din brad­ele sale cele mai puternice cari o conduceau spre calea măririi. Nu plângeți, ci bine­cuvântați pe Ștefană Golescu, care de sigură astăzi se ruga ’n ceruri pentru fericirea Ro­mâniei. Radu Pătărlăgenu din Ploiesci, Stană Po­­pescu idem, Michail G. Șișmană idem, A­­lexe Christescu din Giurgiu, Brăila, 11 Septembre. Venerabile domnii și virtură mamă! Pre iubite și respectate domnule generare! Surprinși de trista sclie a perderii iubitului vostru fiiă și frate, pe care cruda și fatala morte s­ă răpi după 10 luni de doltă—scrie în facia căreia ori­ce elocințâ tace, năbușită de mâh­nire și de durere—vă rugămă să cre­deți că ’mpărtășimă cu voi sdrobirea și suferința. Consolați-vă că, déca fa­milia și țara perdă­ună cetățianî ca. Ștefană Golescu, sufletul ă său va trăi în eternitate în mu­jloculă Româniloră, familia’i cea mare; Constantină Djuvara, proprietară; Gheor­­ghe Djuvara, arendașii­; D. Mărgăritescu, advocată; R. Campință, advocată; Grig. Giani, proprietară; C. Nicolopulu, comer­ciante; M. N. Duilie, advocată; B. Popes­­cu, institutore; I. Demetrescu; Ion Sulioti, proprietară; Teodoră Dobrescu, advocată; Dr. Arseni, medică ; S. Manolescu, comer­ciante ; G­. Cociașiu, proprietară; M. Ciu­­tescu, profesore; G. Avasioti, comerciante; M. G. Stănescu, proprietară; S. R. Verona, arendașiă; Preotură C. Moșescu, economă; Demetriă Avramescu, proprietară; C. S.­ Sto­­ianovici, comerciante; Petre A. Tabai, in­­geniaru; D. S. Suditu, advocată; N. Șer­­bănescu, proprietară; G. Demetrescu, ad­vocată ; Filloti; Gheorghe Mavrodinu, pro­prietară; Constantină G. Mavrodină, pro­prietară; G. Ștefănescu, advocată; V. H. Marinescu, comerciante­ ; 1 septembre: ib?a­­ LUMINEZA­TE ȘI YEI FI ABONAMENTE In Capitale: unű anii 48 lei; $ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un .uns, 5 lei. In Districte; un and 58 lei; §ese luni 29 lei trei luni 15 lei; nn lungi, 6 leî. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Hal­­grain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot. LA VIENA la d. B. G. Popovicî, Freich­­m­arkt, 15. Saballs în jurul­ Puycerdeî. Guvernatorele militarii de la Peniseola a bătută asemenea alte bande. Perpignan, 6 Septembre. — (Sorginte carlistă). Uă colonă republicană a străbă­tuți­ cu mari perderi liniele carliste cari duci­ la Puycerda. Intre Pobla și Castella, s’a­rată că bătălia care a ținută trei "Jile" Republicanii au avută man perderi, aăarsă Castella. . Bourg-Madame, 6 Septembre. — Lopez- Dominguez a intrată în Puycerda, după mai multe bătălii sângerose. Carlistii au dispă­rută din jurul­ Puycerdeî. Orașul­ Castella a fost­ arsă, din causă că locuitorii otrăvi­seră apele și trecuseră ’n partea carliștiloră. Locuitorii din Puycerda au esprimată mul­­țămiri celoră din Burg-Madame, pentru sim­­­patiele­ și ajutorul a ce le-aă dată. Bayona, 6 Septembre. — Primo Rivera a fost­ numită căpitană generale ală Madri­dului. Londra, 6 Septembre. — Agenția Reuter raporteză din Santander că vasele germane asupra cărora au trasă carlistii au arun­cată asupra orașiului 24 bombe. Reproducem­ urmatorele din edi­­țiunea de dimineța a numărului pre­­cedinte: Madrid, 6 Septembre. — Gacetta anunță următorele: Carliștii aă dată trei asalturi orașului Castro-Urdiales, oeră aă fostă res­pinși cu energia. Generarele Lopez Domin­guez a bătută 2000 carliști, comandați de Corespondințele din Grecia ale <J>ar reforă din Paris descriă situațiunea acestui stată cu culorile cele mai tris­te. Ast­­fel s­ună corespondinte alti Republicei francese, care întreține re­gulată pe acstă sdiară despre tată ce se face și se mișcă în vechia Eladă dă seama de starea în care a adusă lu­crurile actuale cabinetă, protegiată forte de junele rege alesă de națiune în urma unor­ revoluțiuni jucată con­tra abuzuriloră și cu scopă de a în­trona cu densulă moralitatea și dom­nia legilorü. Ca și la noi, unul­ din relele cele mai principale și mai simtite este si­j___ Ai­_—— Desele cehimioari ae miniscene, am cam­ 8 din 10 sunt­ resturnate de rege prin uneltirile camarilei, și ne­contenitele disolveri de camere, în a­­legerea cărora s’au întrebuințată și se ’ntrebuințază tóte mijlocele de corupțiune, spre a putea obține uă majoritate docilă, suntă căușele prin­cipale ale deplorabilei situațiuni fi­nanciare, după cum demonstra cores­­pondintele. Chiultuielele făcute cu asemeni ale­geri în anulă cuvinte se urcă la suma de 600,000 drahme și mai bine, sau 564,000 lei noul, căci camera a fostă disolvată de două ori. „Fie­care sesiune costă aprópe 400,000 drahme. E că prin urmare ună milionă chiăltuită numai pentru plăcerea­ d’a face și preface par­­lamentulă, cândă totă bugetulă ve­­nituriloră nu se urcă de câtă la 35,000,000 drahme. In administrațiune aceași stare mi­­serabile. „Principalele posturi,­­zice cores­­pondintele, suntă,date rudelor) miniș­­triloră și membrilor­ camarilei. (Se fiă bine înțelesă că e vorba de Gre­cia, orő nu de România.) Da ’odată ce ună ministru puțină mai curagiosă îndrăsnesce se reclame, este silită se ’și dea demisiunea. Câte­va esemple vor­ fi índestulatare ca se probesc aserțiunile mele. E că, le iaă din în­tâmplare din personalul­ corpului di­plomatică și ale câtoră­va funcțiuni din Atene“; „D. Valaoritis, capulă alesă și recu­noscută ală camarilei, ministru al­ Greciei la Londra; „D. Valaoritis (fiiață) secretară al­ legațiunii de la Londra; „D. Braila (aparțiindă totă cama­rilei, însă mai de departe) ministru al­ Greciei la Petersburg; „D. D. Simos (în aceași categorii) ministru la Constantinople; „D. Metelopulo, nepotă ală minis­trului afacerilor­ străine, ministru al­ Greciei la Paris; „D. Delyanni, nepotă ală aceluiași ministru, primă-secretară al­ lega­­țiunii din Paris;

Next