Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)
1874-09-01
ANULU ALU OPTU-SPRE PE CELE TOIESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România, se adresezi la administrațiunea Jianului . ANUNȚURI. In paga IV, spațiului 30 litere petit 40 baut. In pagina III, linia petit 6 leî. se adresa LA PARIS : la d. Órain 9 rue Drouot. LA VIENA: la d-nit Haasenstein ji Vogler Wallfischgasse 10. Scrisori și orice trimiteri nefrancate vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. ?O BANI ESEMPLUIUJLU. v.£ lîHS8''^Wi#n5,!î" ’='$ Redacțiimea și Administratiunea Strada Domnei No. 14 Edițiunea de sera BUCIMCII 12 RAMUNE. I Septembre au venitu, și nu mai remâne nici uă ilusiune, niciuă speranța pentru recolta anului acestuia. Se pluiescu se urmeze seceta ne mai pomenită de penă acuma, se cadă,brumă séu se fiu tómna lungă, pentru recolta anului acestuia totulil este sfîrșită , porumburile nu s’au făcută, aici chiarű fenü și nutreță nu este. Poporațiunea rurale va suferi două femete j din cele mai teribile, și mica remășiță de avere ce mai are, puține vite, va dispărea și dânsa, în schimbul a unei bucăți de pâne sau din causa lipsei de nutreță. Sermanii țerani, din causa pre multelor, vânzări și a scumpetei nutrețului, își voru vinde pe deuă parte vitele pe nimica, iérn pe de alta nu ’și voru putea procura puțină porumbă, basa și aprópe unica loră hrană, de câtă cu prețurile cele mai exorbitante. De pe acumă porumbulă se vinde cu optă și nouă galbeni chila, și recolta aprópe nulă, în cele mai multe părți, nu va scădea acestă prebă decâtă pentru ună momentă, —déca âncă nu va scădea, — și de bună semn că începândă de pe la miedulă iernei, preținlă se va reurca și va trece âncă de celă de astății. Peângă acesta porumbulă nu s’a făcută nici în Transilvania, care speră a se alimenta din România. Cererea din acea parte va contribui și ea a mai scumpi și împuțina porumbură în România. Oricine își póte face derără ideiă de situațiunea în care se va afla nenorocita poporațiune rurale, din multe părți ale României, cândă pe lângă lipsa mai absolută a porumbului, se va socoti și sărăcia îngrozitore în care a ajunsă. Cu ce să’și procure sermanulă țărână hrană, cândă micuță sau ogoră n’a produsă? Cu munca? Déru ore câtă tâmpă mai rămâne pentru munca câmpului? apoi chiară munca bradelor séle, cum se mai pote întrebuința, cândă nu mai e nici de prășită, nici de cosită, nici de secerată, ci numai de arată? Și se scie câtă de rari au ajunsă astăzi țăranii cu boi și pluga. Cum are să’și procure déru hrana ? Vânzându’și boii și vaca? déru câți au mai rămasă are cu acesta principală espresiune a avuției rurale? Și décá n’are nici boi, cu cari să are séu să’l vândâ la estremitate, spre a’și cumpăra pane și a’și plăti birurile, décâ înceteza și munca câmpului, de la care mai pute ascepta ceva, cu ce se va hrăni! Oricine vede că situațiunea va fi îngrozitóre. Cu tóte aceste, guvernul a pare până acuma a nu se îngriji de partea ce amenință cea mai mare parte a țărei. Nu este nici uă disposițiune luată care se arate că și guvernul ă, special e îndatorată a îngriji de situațiunea poporațiuniloră și singurulă în posițiune a ’i veni în ajutoră prin mesuri generali, se gândesce la calamitatea ce ne amenință. Cu tóte aceste, décipate se fîă cineva multă și asta țbăndă personală interesată la ușturarea flagelului femetei, este mai cu semn guvernală. Oricare cestiune pate să n’o înțelegi marea majoritate a poporațiunii române, déra lumea strigă, țipă, oricine o simte, și știe să se plângă contra celui care ar putea și ar fi datoră să’l vină întru ajutoră și nu’i vine. Pote fi vorba de concesiuni către străini, de joncțiuni, milionele poporațiunîi rurale înțelegă și nici pre, și în totă casulă nu voiescă se’și bată capul; póte fi vorba de codice penale, de lege de presă, poporațiunea rurale crede că acestea n’o pré privescă pe densa; póte fi vorba chiară de sporirea dăriloră, și acest nefericiți își a Jică — „că n’are ce ne mai lua, se totă puie la dárí;dórá pielea“. Când dénsé, după ce nu i-a mai remasă nimica, mai este amenințată a fi sfâșiată și de torturele femetei; cândă vede stingându-i-se în vostră copilulă emesită; cândă vede golulă în pungă, golulă în bătătură, golulă în casă, golulă în coșare, golulă în traistă și golulă chiară la inimă, fără speranță de alinare, atunci e teribilă și tare ca desperarea; pe câtă a cruțată și a răbdată, pe atanbü devine fără milă, nici răbdare. Nu mai trebuie se ’i demonstre niC1 PT!( A& ,i o ooimtose ’I mai spuse nimeni că guvernulă cată se facă ceva pentru dânsulă, căci este predispusă a atribui guvernului tóte relele de cari sufere; atunci nemaiavându nimica de perdută și sperândă a dobândi măcară prin violență un bucată de pâne, câte nenorociri, câte catastrofe chiară nu se potă întâmpla ? Și cine ar fi responsabilă de dânsele, de câtă aceia cari suntă în posițiune de-a uștura nenorocirile, și nu facă nimică ? Inițiativa privată, trebuie se recunoscu oricine, că în asemeni împrejurări puțină pate se facă în raportă cu mărimea nenorocirilor. Particularii pot ă se adune sume, prin cotisațiune, se cumpere hrană, s’o împartă într’ună modă inteligentă , atâta tote. Dérü ce suntă aceste* ajutore, cândă milione de suflete suferă ! Singură guvernulă are în mâni sute de miijloce și înlesniri, spre a uștura asemeni suferințe. Elă singură pote lua măsuri generale, cari se facă mai mare bine, de câtă sute de mii de lei adunate de particulari prin cotisațiune. Elă singură mai cu semn, este deposita rulă aceloră milione de cotisațiune, pe care fiă ce contribuabilă le dă cu anume destinațiune,—ficșată de legi și de principie universale,— de-a îndestula chieltuieli folositóre enșișiloră. Și de chieltuela póte fi mai folositóre decâtă cea făcută pe un bucată de pâne, pentru uă omnă ce mare de fume ? Se nu se ficâ că nu suntă bani, în curăndă că a se face manevrele de tomná, ale căroră chieltuieli voră trece de bună semn peste ună milionă și póte chiară peste un milionă și jumătate. De n’ar fi bani, nu s’ar face nesce chieltuieli atâtă de esorbitante, fără vr’uă mare utilitate nici necesitate; căci aceste manevre voră fi mai multă nesce costatóre părăsi pentru petrecerea celoră de la putere, pe câtă timpă organisarea puterii armate a țării nu va fi în adevărătă realitate, atâtă prin formarea tutoră corpurilor și mersurilor regulate, câtă și prin înaintarea instrucțiunii militare și prin îndestularea cu armele și munițiunile trebuitore. Déci nu suntă bani, se se suprime tóte cheltuielele inutile și de ostentațiune, atunci vorb fi. Apoi, precumü malliserámö, prin alte măsuri înțelepte, guvernulă pate ușiura multă calamitatea ce amenință poporațiunea rurală. Terminândă, adaugemă că cererea nóstru de astăzi, nu numai că nu pote porni din spirită de oposițiune, dérü este chiară ultraguvernamentale: a cere ca guvernu să se vie în ajutorul majorității poporațiunii române, amenințată de una flagelă, este a cere ca e să se ajungă a fi iubită și susținută de deusa. Ar trebui nu numai uă mare reutate, dĕrit și lipsă totale de inteligințâ, spre a nu da satisfacere unora asemeni cereri. ; sicură și cu mai multă tenacitate mâna pe principalul rău ce bântuiesce țara, infecțiunile miasmatice cu tóte bólele ce decurgă dintr’onsele. Spre a combate acestă rău fundamentală, d-sea și-a consacrată specială timpul ăi și silințele. Retragerea ’i din practică ară fi uă perdere nereparabile, déca n’ama avea speranță că chiară încetândă de-a îngriji că clientelă, va urma de a pune în serviciulu țărei cunoșcințele și activitatea sea, pentru binele și mândrirea iei. Sperămă că sănătatea d-sele atâtă de delicată, încâtă îlă obligă a părăsi un clientelă pe atât și de numerosă pe câtă și plină de regrete astăzi, se va îmbunătăți astefele, încâtă îi va face lesne oă lucrare, celă puțină pură științifică, decá nu ’î va permite și reluarea practicei. Afirmă că d. prefectă de Putna ară fi fostă prinsă de d. procuroră generală ală Curții din Focșiani, în flagrantă delictă de furtișagă într’aă pădure a Statului, și dată imediată judecății. Se zice că d. procuroră generală, Romulu OpraD, fiindă informată despre pustiirele acestui deală douile xilofag oficială după celă din Teleormană, ar fi mersă la facia locului, fără a da de mai nainte de sorie personei bănuite, și ar fi surprinsă pe onorabilul ă d, prefectă curâțindă pădurea, cu ajutorulă a vre trei țzeci de toporași. Supunem faptulă, până la mai multe amănunte, la desmințirea sau constatarea oficiale. Nu se scie deca prefectură, ce se ține prinsă în flagrantă delictă de xilofagie în pădurea Statului, urmézá sau nu de-a gera afacerile judeciului, se asigură însă că purtarea acestui procurore generală n’ar fi tocmai plăcută în unele sfere guvernamentale. Atâta pentru astăzi. Precum amű anunțată în Românulu de la 12—13 Augustă, d. Zichy, ministrul lucrărilor publice ale Ungariei, a sosită în Bucuresci. Totă d’uadată Monitorulu de aici anunță că d. C. Pantasoglu, atașată pe lângă centura Adunării, și d. M. Cornea, deputată, au devenită cavaleri ai ordineloră împăratului Austriei și regelui Ungariei. Celă d’ântâiă a dobândită crucea de aură a ordinului Frantz Iosif și cela d’ală douilea ordinului Corónei de feră cl. II. Se scie că d. M. Cornea a susținută funcțiunea Predela a exaxului-de-feru. Aflămu cu cea mai viuă părere de rău că una din strălucirile corpului medicală română, atâtă de dreptă renumită pentru sciința, câtă și pentru celulă și aptitudinea sea în practică, d. Dr. Obedenaru, Inceteza de la 11 Septembre de a exercita profesiunea de medică. D-sea este acela care a pusă mai ȘTEFANIIîOLESCU. Distinși și numeroși cetățiani din diferite orașie și-au manifestată durerea ce simtă pentru perderea marelui patriotă și integralui cetățiană. Iată două telegrame după cari ni se trimite copia : Bucurescu, 11 Septembre, Domnei Zinca Golescu. Comuna Golescu. Pitescu. Asprele încercări ce de la ună timpă încoce dă providința ilustrei vóstre O Mu, I »• " • »" * ' deca mama perde pe ființă săă, România perde unulă din bradele sale cele mai puternice cari o conduceau spre calea măririi. Nu plângeți, ci binecuvântați pe Ștefană Golescu, care de sigură astăzi se ruga ’n ceruri pentru fericirea României. Radu Pătărlăgenu din Ploiesci, Stană Popescu idem, Michail G. Șișmană idem, Alexe Christescu din Giurgiu, Brăila, 11 Septembre. Venerabile domnii și virtură mamă! Pre iubite și respectate domnule generare! Surprinși de trista sclie a perderii iubitului vostru fiiă și frate, pe care cruda și fatala morte să răpi după 10 luni de doltă—scrie în facia căreia orice elocințâ tace, năbușită de mâhnire și de durere—vă rugămă să credeți că ’mpărtășimă cu voi sdrobirea și suferința. Consolați-vă că, déca familia și țara perdăună cetățianî ca. Ștefană Golescu, sufletul ă său va trăi în eternitate în mujloculă Româniloră, familia’i cea mare; Constantină Djuvara, proprietară; Gheorghe Djuvara, arendașii; D. Mărgăritescu, advocată; R. Campință, advocată; Grig. Giani, proprietară; C. Nicolopulu, comerciante; M. N. Duilie, advocată; B. Popescu, institutore; I. Demetrescu; Ion Sulioti, proprietară; Teodoră Dobrescu, advocată; Dr. Arseni, medică ; S. Manolescu, comerciante ; G. Cociașiu, proprietară; M. Ciutescu, profesore; G. Avasioti, comerciante; M. G. Stănescu, proprietară; S. R. Verona, arendașiă; Preotură C. Moșescu, economă; Demetriă Avramescu, proprietară; C. S. Stoianovici, comerciante; Petre A. Tabai, ingeniaru; D. S. Suditu, advocată; N. Șerbănescu, proprietară; G. Demetrescu, advocată ; Filloti; Gheorghe Mavrodinu, proprietară; Constantină G. Mavrodină, proprietară; G. Ștefănescu, advocată; V. H. Marinescu, comerciante ; 1 septembre: ib?a LUMINEZATE ȘI YEI FI ABONAMENTE In Capitale: unű anii 48 lei; $ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un .uns, 5 lei. In Districte; un and 58 lei; §ese luni 29 lei trei luni 15 lei; nn lungi, 6 leî. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot. LA VIENA la d. B. G. Popovicî, Freichmarkt, 15. Saballs în jurul Puycerdeî. Guvernatorele militarii de la Peniseola a bătută asemenea alte bande. Perpignan, 6 Septembre. — (Sorginte carlistă). Uă colonă republicană a străbătuți cu mari perderi liniele carliste cari duci la Puycerda. Intre Pobla și Castella, s’arată că bătălia care a ținută trei "Jile" Republicanii au avută man perderi, aăarsă Castella. . Bourg-Madame, 6 Septembre. — Lopez- Dominguez a intrată în Puycerda, după mai multe bătălii sângerose. Carlistii au dispărută din jurul Puycerdeî. Orașul Castella a fost arsă, din causă că locuitorii otrăviseră apele și trecuseră ’n partea carliștiloră. Locuitorii din Puycerda au esprimată mulțămiri celoră din Burg-Madame, pentru simpatiele și ajutorul a ce le-aă dată. Bayona, 6 Septembre. — Primo Rivera a fost numită căpitană generale ală Madridului. Londra, 6 Septembre. — Agenția Reuter raporteză din Santander că vasele germane asupra cărora au trasă carlistii au aruncată asupra orașiului 24 bombe. Reproducem urmatorele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte: Madrid, 6 Septembre. — Gacetta anunță următorele: Carliștii aă dată trei asalturi orașului Castro-Urdiales, oeră aă fostă respinși cu energia. Generarele Lopez Dominguez a bătută 2000 carliști, comandați de Corespondințele din Grecia ale <J>ar reforă din Paris descriă situațiunea acestui stată cu culorile cele mai triste. Astfel sună corespondinte alti Republicei francese, care întreține regulată pe acstă sdiară despre tată ce se face și se mișcă în vechia Eladă dă seama de starea în care a adusă lucrurile actuale cabinetă, protegiată forte de junele rege alesă de națiune în urma unor revoluțiuni jucată contra abuzuriloră și cu scopă de a întrona cu densulă moralitatea și domnia legilorü. Ca și la noi, unul din relele cele mai principale și mai simtite este sij___ Ai_—— Desele cehimioari ae miniscene, am cam 8 din 10 sunt resturnate de rege prin uneltirile camarilei, și necontenitele disolveri de camere, în alegerea cărora s’au întrebuințată și se ’ntrebuințază tóte mijlocele de corupțiune, spre a putea obține uă majoritate docilă, suntă căușele principale ale deplorabilei situațiuni financiare, după cum demonstra corespondintele. Chiultuielele făcute cu asemeni alegeri în anulă cuvinte se urcă la suma de 600,000 drahme și mai bine, sau 564,000 lei noul, căci camera a fostă disolvată de două ori. „Fiecare sesiune costă aprópe 400,000 drahme. E că prin urmare ună milionă chiăltuită numai pentru plăcerea d’a face și preface parlamentulă, cândă totă bugetulă venituriloră nu se urcă de câtă la 35,000,000 drahme. In administrațiune aceași stare miserabile. „Principalele posturi,zice corespondintele, suntă,date rudelor) miniștriloră și membrilor camarilei. (Se fiă bine înțelesă că e vorba de Grecia, orő nu de România.) Da ’odată ce ună ministru puțină mai curagiosă îndrăsnesce se reclame, este silită se ’și dea demisiunea. Câteva esemple vor fi índestulatare ca se probesc aserțiunile mele. E că, le iaă din întâmplare din personalul corpului diplomatică și ale câtorăva funcțiuni din Atene“; „D. Valaoritis, capulă alesă și recunoscută ală camarilei, ministru al Greciei la Londra; „D. Valaoritis (fiiață) secretară al legațiunii de la Londra; „D. Braila (aparțiindă totă camarilei, însă mai de departe) ministru al Greciei la Petersburg; „D. D. Simos (în aceași categorii) ministru la Constantinople; „D. Metelopulo, nepotă ală ministrului afacerilor străine, ministru al Greciei la Paris; „D. Delyanni, nepotă ală aceluiași ministru, primă-secretară al legațiunii din Paris;