Romanulu, octombrie 1874 (Anul 18)

1874-10-01

ANULUI ALU OPTU-SPRE fIECELE VOIESCE ȘI VEI PETE Orice cereri pentru România, se adreseză la administrațiunea pariului. ANUNȚURI. In pagina IV, spațială 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 leî. A se adresa LA PARIS : la d. Óraii 9 rus Dronot. LA LONDRA: la d. Eugiene Micoud, No. 12, Peters Street, Islington. LA VIENA: la d-nil Haaeenstein și Vogler Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. Redact!niUiu. al iÂ,iulnisU’ațiunea, strai’ % Deimef So. 14 SERVICIULU TELEGRAFICII ALU ROMANULUI. Hendaya, 10 Noembre.— A dl dimineța a fostă nă încăierare : carliștii erau în pozițiuni întărite pe muntele San-Marco. Trupele guvernului le-au luată mai multe din aceste posițiuni. Paris. 11 Noembre.—Informațiunile primite de la Hendaya desmintit formală că Don Carlos ară pute fi pe teritoriul Franciei. Soriile carliste despre lupta de ieri spună că generalele Loma a fostă nevoită se se retragă și ca perderile de ambele părți simtă însemnate. (Servițiulă privată ală Monitorului oficiale.) Paris, 9 Noembre. — După informațiunile aginței Havas, scriea din Madrid că Don Carlos a părăsită asediarea orașiului Irun și că a intrată în Francia, este inexacră. Depeșite carliste asigură că Don Carlos a visitată ieri posturile cele mai înaintate. Roma, 9 Noembre. — Resultatul cunoscută ală 213 alegeri definitive este: partidul liberale moderată 124 fotoliuri, 0- posițiunea 80 și câțiva aleși de nuanța incertă. Balotagiuri 200. uíirimuch 31 brumarelu. all LllRlÖLI, ]2 BRUMARU. A vorbi despre imposite, este totu ce póte fi mai delicata pentru unii Ziara ce ține, nu la unii succesü efemeră, nu de-a reeși se pasioneze unii momenta uă mare parte din publică, măgulindu’i tendințele ca se și mârésea asta-felü popolaritatea, ci a respândi prin acțiunea sea de tóte filele sămânța sánătora, menită a da în viitorii uă recoltă bine-facotóre pentru națiune. Ca oposițiune, niciuă armă nu este mai puternică și totu-de-una mai periculosă decâtă cestiunea impositelor, avându totu-de-una două tăișiuri: Ieri întrebuințată ea póte răni în urmă multa mai roti pe cela care a întrebuințat’o, de câtă pe cela contra căruia a fostu întrebuințată. Décá realitatea cea mai perfectă este totudeuna ausiliariulu cela mai demni, și, după noi, chiar acela mai puternicü, în ori ce luptă politică; ea se impune într’una medii și mai imperiosa și mai absolută candüuă partidă voiesce se atace pe alta asupra cestiunii impositeloru. Décà spre a fi justit, spre a fi seriosü, cineva cátu se se puie totüdeuna prin cugeta ln loculu celui pe care’la combate, și din acesta posițiune se raționeze, acesta normă în criticarea fapteloru altuia, se impune în modulă cela mai absolută cândii este vorba de-a trata despre impositele puse de unii guvernă sau de ori-ce altă autoritate. Nimica nu pare mai greu de dusü, celoră mai mulți, decâtă impositele, fiă ele oricâtü de u§ióre, marea mulțime va găsi totudeuna că sunt m încă ore grele, și va fi gata a îmbrățișa cu simpatia și susținerea sea pa oricine ar propune desființarea lora. Cândö ense ccla care a propusă desființarea este pusă în posițiune se mânuiască la rândulu séu produsulu acelora imposite, vede grozava încurcătură în care singură a intrată, și atunci ori le măuține și astafe la minte promisiunii sale și vede întorcându-se ji în contrar!, tratându’lă de renegată j t și da inșelătoru, pe cei cari l’au răs dicatu în temeiulu propagandei séle, c ori le desființază, și atunci norojlesce statulu séu comuna într’uă situațiune din cele mai anormale; elu este nevoită se înlocuiescu produs sulă impositelorü desființate prin ne- t contenite împrumuturi, se facă cea ce se făcu în Francia cândă cu asigna tele, sau—ea se nn servima de unu essemplu mai micü și care ne atinge mai directă,—se facă ceaa ce făcură s consiliele comunale ale capitalei din 1869 încoce, cari desființară cele 4 ma sută asupra fondiarei și a manufacturelor străine, și urează astüfela datoria 1 comunale de la 3 la 14 milione, fără se realiseze mai nici uă îmbunătățire t 1 în orașiâncă de unde vine gingășia cestiu s nu impositelorü. De aceea ori-ce publicismü seriosü, precum și ori-ce partidă care, prin însemnătatea sea, ie dă parte mare la purtarea sarcinelor statului și — după teorie — la esercitarea drepturilor ce electează, nu se pot ocupa de imposite de cătți din puntulü de vedere ale echității și ale intereselor economiei naționale. Cea făcută oposițiunea din 1867 și 1868? S’a pusă nesocotita a face oposițiune pe térâmulu impositelorü; s’a apucată a declama în totce fiarele sale și în tóte întrunirile publice — căci pe atunci erau întruniri publice libere — că consiliulu comunala ruineza pe contribuabili cu cele mai mari imposite și taxe; între altele se înverși una mai cu osebire asupra impositului de 4 la sută, pusă pe venitulă fondată ale caselor din orașiă, ca contribuțiune pentru pasage. Ei bine, își ajunsă scopulă: se schimbă sistema; bâtele ajutate de poliție o aduseră la consiliul comunală; și care fu de îndată consecința oposițiunii ce făcuse pe tărâmulu impositelorü? Nouii consilieri fură nevoiți să desființeze cele patru la sută pe fondară pentru pavagie, și cele patru la sută asupra manufac turelor străine. Acesta lăsa imediată una mare golü în budgetü, căci chieltuielele le crescuseră în ideul de-a le micșora, și primulü împrumută de 10 milione se efectua. Dére contribuabilii erau celu puținu scăpați de impositulü atâta timpu arătată ca uă neomeniă a fostelorü consilie? Nici de cum , abia trecu anulü, și înlocuia impositului de 4 ”, atâta de e Ichitabila, ca ori-ce impositu proporționalis, se puse taxa mnică și cu multa , mai impovoratóre asupra metriloru lineari de faciadă. Mulțămită acestei , none taxe, sermanulü locuitorii din fun ■dulii mahalalei, care ’și închiriază cu■ suța cu 100 lei, și plătea prin urmare , mai nainte 4 lei pe anu, ajunge acum, ideca are mulți metrii de faciadă, sé plătescă mai mult de câtu proprie- i tarulu unui mare otelit la podii Mo gogice, care are puțini metrii de fabdada, uneori íntrega chiria nVjungei - spre a se plăti taxa metrilor lineari. Dera cele 4 g asupra manufacturei, lorii străine nu se reinființeza, deorece era trebuință a se face curte consumiară , pe de altă parte chieltuielele tindea dă a cresce, deficituri se urmeza și se acumuleza din ană în ană; în a [UNK]ceeași proporțiune crescu și taxele : ] părinții orașiului na sciu ce se mai gaseseu ca se foc puie. i Astafelu, pentru cele doué imposite cu cari se făcuseră armă de partidă și care se desființaseră, se puseră în urmă înzecită mai multe , și pe leaga acesta se încurcă îngrozitorii și situațiunea casei comunale. E că ceva sa <fică a face din impos site uă nesocotită armă de partidă, și a trata acesta multa importantă cestiune din alta punctă de vedere de câtă din ală echității, în ceea ce privesce repartirea, și ală utilității sau vătămării, în ceea ce privesce interesulu economiei naționale. 1 De ac pute conchide actualulu consiliu comunala, că amu considera ca cea mai mare nesocotință de a critica , modul ă sau de a vede in privirea așezării texelor comunale, din altă puncta de vedere decât a cele care resultă din principiele generali espuse mai susu. Cunoscema pré bine situațiunea casei comunale, și greutatea tutoriisarcinelorü ce cadă asupra1, qa se voimă a propune micșorarea venitului, ce actualulu consiliu caută să ’l creeze. S’ar pute propune póte micșiorări de chieltuieli, cnsé și acelea nu de la lucrările de îmbunătățire, ci tocmai spre a se trece de la alte chieltuieli la lucrările de îmbunătățire. Prin urmare, chiar o cheamă putea cere micșiorarea unora chieltuieli, dacă acesta narii atrage după sine posibilitatea de-a se micșora venitufi, deorece este pre multü de facuta in capitale și pre puțină făcută. Vomă vorbi numai despre modul ă în care actualul constiia aseiia nouele taxe, despre sistema nedrepta și anti-economică după care le repărțesce uneori asupra diferitelor obiecte ale comercialul și ale întrebuințării publice. Prin urmare, décá voma cere ușiurarea sau chiară scutirea unora, vomü face-o spre a cere in acelașă timpă grevarea altora, ca se oferimu astfelu casei comunale uă compensare necesariă și neapărată. Mai nainte de a ne ocupa noi onșine in specială despre acesta cestiune, amü publicată lista tutorii nouelor imposite și taxe comunale; apoi amplasatü se se producă diferitele opiniuni și reclamațiuni din partea enșiși contribuabililor, d’a dreptulü interesați se controleze și se participe printr’uă legitimă influință la cumpenirea afacerelor generale ale comunității.. Astăzi déru, când tóte reclamările, s’au produsu și cându consiliulu comunale e nu numai pusü in posițiune a ’ le cunosce, ci și chiamatu a ținé sóma de densele, pe d'uă parte publicamü ■ mai la vale una din petițiunile adresate consiliului comunale, iérü pe de alta ne vine rândulu se adaugeműi și propriele nóstre apreciări. Că privire generale asupra listei impositelorü și taxelorü din nuoă așezate cu abrogarea tutorii disposițiunilorâ 3 anteriore relative lorü, face sĕ se dobendeacă convingerea că : 1. Contribuțiunile directe, adică echitabile, au fost mai cu totul lăsate la uă parte, in favorea contribuțiunilor indirecte, neproporționale, adică nedrepte. II. Taxele isbeseu aprope numai obiectele de consumațiune alimentară, cari au în genere nenorocitulă privilegii de a fi cele mai neechitabile, deorece isbesca pe consumatorulu sarata aprópe de năpotrivă ca pe cela avută. III. N'au fostu cruțate de greutatea unora mari taxe nici chiară unele obiecte de puma necesitate. IV. Obiectele de luxu, in fine, cari pretutindeni sunt cele mai greu impuse, nu se află aci mai de iocă atinse. V. Ori ce preocupare de economie naționale lipseșce din proiectă. Aceste observațiuni le vomă susține în numerulu viitoru prin discutarea cu de amănuntulu a tutori impositeloru și taxelorii. Precumă astăzi,asemene și în tótu acésta dezbatere, ori ce animositate va fi cu îngrijire înlăturată căci, pentru onerea actualului consiliu, amu dori se facă un astafelu de lucrare, în câtă eusușî statuia s’o ié de esemplu în cea-a ce privesce așezarea impositeloru; și unu asemene resultaturu se póte dobândi, după noi, de câtă printr’uă desbatere publică demnă și seriasa. Reproducemă mai la vale, după siariul) Fressa, nota Vizirului către Italia, Francia și Englitera, prin care se aduce la cunoscință comunicarea ce primise din partea celorülalte trei mari puteri, în privirea convențiunilorii comerciali. Suntem mulțămiți că acesta notă n'are tocmai gravitatea pe care i-o atribuise antei si organuiu oficiosü. Vomă reveni. 5 Reproducemü urmatorele din edițiunea de dimineța a numerilui precedinte: Berlin, 5 Noembre. — Reichstagulă a intrată apoi in prima deliberare a proiectului de lege pentru landsturm. Ministrul de resbelucice că acestă proiectă este completarea promisă a legii militare, combate interpretările presei străine, care vede in acestă proiectă dorințe de cucerire, și explică că landsturmul va servi numai la apărarea țerii, eră nici decum la cuceriri. Proiectulă a fost trimisă unei comisiuni speciale, unde s’a trimisă și proiectulă de ege relativă la controlarea militarilor, în congediă, care a trecută prin prima deliberare. Roma, 5 Noembre. — După calculele oficiale, guvernul va avea în cameră uă majoritate de 80—100 deputați. Madrid, 6 Noembre. — Generarele Jovellar a intrată în Teruel (provincia Aragon) puindu pe carliștî, în desordine. Mai multe bande din Maestrazgonă hotărîtă se se supuie. Carliștiî au aruncată în orașiulă înm 1.500 proiectile. Junquera, 5 Noembre. — Ua colonă republicană, mergendu spre Gastello, a fostăbătută de cicliști, luându’i artileria. Londra, 6 Noembre. — Un congrese internaționale de catolici se va întruni ac,in carendă, spre a sprijini infailibilitatea papei și dreptul- seu la puterile timpurale și spirituale, proclamândă totăd’uă,dată și datoria tuturoră creștinilor, d’i reveni la fidelitatea papei. Montevideo, 4 Noembre. — Escadra insurginților, a ancorată în facia orașiului Buenos Aires. Nici vă scrie noua despn vr’uă încăierare. Steamerulă Montevideo, aparțiindă insurgințiloră, a ancorată în apele Republicei Uruguay, ală cărei guvern a ordonată oprirea acestui vasă. Paris, 5 Noembre. — D. John Lemoine s uuută din redactorii <jiaralini Debats, și- a propusă candidatura la academia. ^NERT, 1 NOEMBRE 187?: JJ LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE la Capitalei anu anii 48 lei; și pe luni 24 lei; , ..... h'fi,1 luni 12 lei un laT, 5 lei 4aistricte: un anü 58 lei; gése luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-H&l* grain, Rue de l’ancienne comedie 5. și la d. Órain 9, rue Bronot.*7 A la d. Ö. G. Popovici. Fleiehmarkt, 15. Artfelele nepublicate se vor fi arde țiarului La Presse din Francia, care se inspiră din cabinetele miniștriloră, ce de a sei oa viitorea deschidere a Camerei de la Versailles se va face prntr’unu mesagiu președențiale, in care se va aréta necesitatea neîntâtimbrile d’a se vota legile constituționale. Letoisberge, care apare în Bruxelles, publica, după oă scrisore din Paris, splrența consiliulu de miniștrii, presidanü ișimjind jlie Mac-Mahoc, ar fi deciși se pe ssîntei Camerei, îndată după acea deschidere, uă lege de presă, spre a pute apoi se ridice starea de asediu, ce se află în 40 departamente, și se alăture regimulu escepționale și arbitrară la care este astăzi supusă Ziaristica. Uă telegramă din Viena, cu data de 6 Noembre, către Independința belgică, anuneia urmatorele: ^ «Marchisală d’Harcourt, ambasadorele franciei la Viena, a dată citire ministrului afacerilor străine unei depeșe circulare a ducelui Decazes, care zice că Francia a dobândită convincțiunea cum că redactarea notei spaniole este cu totul străină de inspirațiunea Germaniei, și că, din contra, cabinetul prusiană a constatată cu multe laude cele din urmă măsuri luate de guvernulu franceză pe fruntariele Spaniei.» Consiliul federale ală Germaniei a adoptat bugetulu imperiului pe anul 1875, precum și statutulă militară, și în eurendu aceste proiecte se vor presinta și parlamentului. Nesce informațiuni particulare din Berlin, Zice Independința belgică, spună că fracțiunea naționalo-liberală și fracțiunea progresistă din Reichstagulă Germaniei s’ar fi înțelesă spre a propune, cu ocasiunea examinării bugetului ministeriului de externe, suprimerea postului de ambasadore de pe lângă Vaticanü. Ua telegramă din Berlin, cu data de 6 Noembre, publicată da 713^0 ® parisiane, comunică că deputații din Alsacia-Lorena, Lebanenburg, Winterer și Guerber, au asistată în acea zi la ședința Reichstagului. Journal de Geneve, vorbindă de cestiunea Arnim, zice că, printre documentele ce se reclamă fostului ambasadore, ari fi și oă scrisore prin care principele de Bismark critica forte severa partita care a pusit anesiunea Alsaciei-Lorena—și mai cu semn a Lorenei, — între clausele tratatului de pace închiriata cu Francia. Journal de Havre, care reproduce acesta scrie, asigură că Journal de Geneve este întotdeuna bine informată și că noutatea ce dă nu trebuie să se lase nebăgată în somn și necercetată, deși pare a arăta pe d. de Bismark ca bine-voitorii Franciei. Nu e mirare, adauge faia din Havre, ca d. de Bismark să se fi gândită într’un momentu că anexarea Alsaciei-Lorena ar pute aduce imperiului germană încurcăturele unei Polonii. Nu e de mirare, Zicemh Și ca marele cancelaru sĕ fi prevedutü încurcăturele ce i-ar pute aduce anesarea Alsaciei-Lorena, căci avea în vedere încurcăturele ce -i face necontenită Schleswigulü anesata. Se suie lupta crâncenă cea ținută și țină în Reichstag represintanții acestei provincii, cerându esapcutarea tratatului de la Praga in tóte părțile lui. E e acum ua noua luptă ridicatäși câștigată de mulți din acești cerbicoși represintanțî, prin urmare oă nouă încurcătură pentru d. de Bismark.