Romanulu, mai 1875 (Anul 19)
1875-05-04
SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI». Londra, 14 Main.— diarulu Times <fiee: guvernulu englesa a crezută că este pentru dênsulti uă datoriă națională d’a esprime, în timpul acestei din urmă crise, Intr’una medii bine precisă, ideiele sale relative la menținerea păcii. Acesta comunicare a fostă primită de cabinetul de la Berlin, de unde a și venită ună răspunsă mulțămitoră. Guvernul franceză asemenea espresa celui englesă recunoscința sea pentru bunele săle silințî d'a mănțină pacea. Paris, 14 Masă.— Adunarea a respinsă propunerea prin care se cerea d'a fixa data pentru alegerile generalist a adoptată proiectulă de lege prin care se suprimă orice alegere parțială. Bugetală pe 1876 arătă un d escedinte de patru milióne. Ministerial de resbelă are oă crescere de chiăltuieli de șase milióne. BUCURESCI, 1 FLOUARC. Amü <tisü că spiritul publică nu mai are trebuință nici de strigăte de desceptare, nici de a’i malareta unde este reula și unde locuia. Amür Jisu că trebuia se aibă una capătală stare de lucruri în care însuși guvernulü da societatea în preda și batjocora bandiților oficiale organisați. Amantist că fluidulú agerü, produsă prin schinteiarea ultimelorü ororii oficialî, a pétrunsü pretutindeni. Acesta fluida a facutü ca toți Românii se védu reula intr’unu regimu care guvernă prin corupere și bandiți, prin ilegalitate organisată și tortură făcișă, întru esecutarea ordinelorü inamicilor țârei și pentru deplina sărăcire și aservire a națiunii române. Acesta fluida a facuta ca toți Românii se ved â In același timpu loculü în esercitarea dreptului soră cu ori ce prețu. Dreptate! dreptate! Lege și numai lege! strigă astăzi toți adevărații Români, de la vlădică pene la opincă. Și cândă dreptatea nu se face, începu a crede că nu mai este altă scăpare, de câtu se ’și-o facă singuri, cum s’a ntâmplatu în Bucuresci. Aci reluama frasea nóstru de ieri, spre a striga din nou regimului, cu rugăminte de-a ni se da unu mam Sfetu mai curândü ascultare : Vai celorü cari respundu cu bandiți și cu temnițe la strigǎtulu de dreptate! Vai celoru cari provocă astfelu dreptatea poporului, care isbucnesce cu tótu strășuicia unora suferințe multu timpu concentrate! RepetimO astăzi cu grăbire acesta strigatü, pentru că văi jurămii ieri faptuluue mai pomenită de mulți ani, ca chiar delegații țăranilor, aduși supt pază de zapeți, pomernici și dorobanți, sĕ se manifeste spontaneu fără nici uă propagandă. In unire cu spiritulü ce vibreza în capitale. Delegații țărani aleși, séu mai exlotü numiți pe sprincánă de prin plăși, primescu mandatulu din mâna unei administrațiuni calcátóre de legi; ílý primescu éasé cu gândulu otárítü de-a face, nu cea-a ce regimulu le poruncește, ci aceaa ce consciința loru románéscá desceptată le dictézá. După cum se scie, nu se mai face alegere de delegați pe la sate, ci zapciul îl numesce pe cutare și cutate, pe cari Îl crede pe deplină devotați lui. El bine, nici chiar așia salariații delegațiunii austriace din România nu mai pot găsi unealte printre Români: aceia, cari poncieri îl ascultau cu supunere, rădică astăzi fruntea, și ’și amintescu că au și el uă consciință propriă, uă consciință românescă. De unde se vie are acésta schimbare, atâtă de neasteptatâ pentru aceia cari au uâ decorațiune austriacă la loculu consciinței românesci? Pe la sate fiarele nu se citască, și nimeni nu este îngăduită a spune țăraniloru unu cuventu despre păsurile țârei: maltratarea, întemnițarea arti fi răsplătirea imediată a celora cari arti cute sa se merga pene la dănșii ca se le spuie doruri generale. Țăranului este isolatö, fiecare în cerculu durerilorü, nevoieloru și chinuriloru séle fără sfîrșitO. Cum se face dorit că din acestă durerosă singurătate, țăranuță română, chiaru acela pe care zapciulu ílü crede celu mai supusü, simte d’uă dată animalui butendü de același dorü ca și Românii cari studiază și cunoscu mai adesea splimêntatórea situațiune în care unealtele servile ale Austriei au adusă țara ? Nu vedeți, voi consilieri ai principelui Carol, că este ceva în aer ? Nu simțiți că este oă putere ageră și neinvingibilă, contra căreia nu mai puteți lupta, și care se revărsă asupră-vă din tote părțile ? Nu vedeți că nu mai puteți găsi cine să vă susție, și toți vă respingă cu indignațiune și desgusta ? Cu cine ați rămasă? vă ’ntrebăm fi. Nu vedeți că, spre a ’nlocui pe domnii magistrați demisionați de p*rerea ce le-a inspirată abominabila d-vastră guvernare, ați cautat totü ce ați crezută că vă este mai devotată și mai setosu de ua favore bugetară, și cu tote aceste pe cine ați putută găsi? Pe onorabilula magistrată Polytimos, care imediată v’a răspunsă aruncându-vă în faț să uă demisiune admirabilă motivată. Și pe cine mai găsirăți? pe junele d. M. Costescu, care, cu câte-va zile înainte de a fi numită, trimisese farului Telegrafulu unu articolu fulgerătorii, prin care ataca și ultragia chiarü în modulu cela mai violentă de-a dreptulü pe Domnitoru. Vomu reproduce și noi acelü articolu în numerulu viitoru, pentru ca tótu lumea se vé<Ja pe cine reeșități a găsi spre înlocuirea demnilor magistrați, cari vă stigmatisară cu demisiunile lor. Vă mai intrebamți dorit cu cine ați rămasă ? Nu vedeți că pericoluri naționale, simțindu-se de orîce cugetă românescii, că venindu-se cum pregătiți deplina aservire a României către Austria pe căiele economice și chiar politice, s’a stabilită în țară uă temere națională contagiosá, la care se supună fără voia-le chiaru aceia cari n’arü avé consciință pericolului? Nu vedeți că ieri aduserăți pe delegații numiți de zapeii, însocindu’i cu tóta puterea administrativă, și ’ndată ce acești ómeni cari, judecă numai cu instinctulüloru românescu, se văzură in facia urnei, strigară nu Catargi, ci „Nicolae Fleva, célu de la pușcăria unde Tați pusă voi supt ua infamă și monstruosa acusațiune? Acésta cutesare a delegaților ă țărani, a carora consciință se descepta intr’unu modu atâtü de neașteptatü, respăimăntâ, făcurăți falsificări și violințe; și totu prin falsificări, cari se voru descrie în numerulu viitoru, veți scóte póte din urnă pe candidatulu vostru; déru strigatulu țăraniloru s’a datu , ei au mersu in corpore chiarü la parchetă, ceréndö ca procurorulu sé vie să le scrie biletele, căci zapeii și pomejnicii le rupă biletele și voteza apoi în loculu loru, amenințându’l, arestându’i și gonindu’i din sală. Veți face orîce turpitudine veți voi, cu ajutorulu puterii brutale ; dérü totuși faptul însemnată s’a produsă: desceptarea péné ș’a poporațiunilor rurale și desgustulü loră de voi este constatată. Vă putemu déru <jice nu numai că n’a mai rămasă nimeni cu voi, dérü chiar că n’a mai rămasa nimeni care se nu flă contra vóstru. Mânia și indignațiunea întregului poporu românu, a cărui puternică desceptare a începută, vă ’ncinge Intr’unu teribile cerca de prevestiri. In curêndu, ori dreptatea și legea voru relua domnirea loru bine-făcătóre, ori regimulu falsificariloru, ucideriloru și ’nstrăinaril nu se va mai pute menține de câtü dórá chiămândfi în țară invasiunea austriacă. In starea în care este astăzi spiritulu publica, crimele și tóte actele necalificabile comise de guvernu în alegeri vor rămâne mai puțină ascunse de câtü oricânda. Cuțitulă a ajunsu la osti; nu se mai teme nimeni, de câtü numai bandiții, cari nici că mai cutéza sĕ dormá pe la domiciliurile lor. Isbirile date de guvernu cetățenilor, perchisițiunile, arestările, urmăririle nu facu de câtu se rădice indignațiunea și curagiul acelorü isbiți. Consciința răului s’a desceptatu și cel cari tremură astăzi suntu numai mișeii. Déca toto-dauna de cândü domnesce regimulu ordinii s’au comisu în alegeri acte ca și cele d’acum, ele au putută să rămâie în cea mai mare parte ascunse, căci reula n’ajunsese din tóte punctele de vedere la culme, și deci frica mai exista. Astăzi însă, Românii simtă că, déca se voru mai teme, în curendü nu voru mai fi de câtu supușii înlănțuiți și cu desăvârșire sărăciți al puterii pentru ale cărei interese a fost adusă și menținutei regimuru actuale, prin cele mai nepomenite fară-de-legi. De astă-dată déja falsificările și nelegiuirile regimelul se voru da pe faclă cu un putere, care va face forte tristă rolulucelora cari, în facia fapteloru desvăluite, nu voru mai puté se nege că din falsa și din terere își retragă deplorabilulu loru mandatu. Și chiarü de pe acum, intrebama pe d. Vava Ghika, spre exemplu, se mândresce d-sea de mandatula primită din mâna bandițilorfi, cari după operațiune au mersu la d-sea se’și cérá salariulu, fără nici uă sfiiélá, ba chiaru strigândă în gura mare, ca se’laudă tótá lumea, că mergă se le plătescâ d. Vava Ghika? Vai ji ce póte, după obicei, că prin aceste necalificabile manopere s'a asiguratü adevăraților alegători libertatea de-a vota, scăpându-l de presiunea roșilor și. „ Cum se póte înse împăca acésta alegațiune cu micula numără ală voturilor d esprimate dintr'unu colegiu care numără vre 700 alegători? Ce fele: cându se asigură libertatea votului prin „cetățeni conservatori“ ca Gembașiu, Temelie, Chipiliu, ajutați de tote bandele lor, de poliția și chiar de baioneta soldaților, aduși acolo pentru celu mai mare ultragiu ale demnității de oștenii românii; cându se asigură,lucerna, astafelü libertatea votului pentru toți alegătorii conservatori, nu vină sa voteze de câtă numai 153 ? Cu ce faciă va pute énse jice d. Vava Ghika că este alesulu colegiului II de Ilfova, cândü îl vom aproba că nici cei 153 alegători, trecuți în Monitora ca votanți pentru d-sea, în mare parte n’au votcatu, ci bandiții au votată în numele loru? Să citamu d-lui Vava Ghika anume una alegĕtoru înscrisă de biuron ca votantă și care in aceasta zi era férte tare bolnavă la pata acasă la dênsula, acesta alegétoru este d. Radu Ioan din suburbia Icana. In Ziua votării, supt comisarulu locale Jianu eși din sala alegerii, și, luându pe unu bandita, N <Jise — du-te de votézu și <ji că te chiarnu Radu Iona“. Banditul e esecuta ordinară și Radu Iona este trecută ca votantă. Acesta nu e singurulü alegotoru pentru care bandiții au votatü amu voitü sé dämü d-lui Vava Ghika unu simplu ante-gustü alü curățeniei mandatului d-sele: la timpu vomu completa condimentulu. Se nu spere că prin presiune și amenințări va pute smulge să declarare seriosu că au votatucel în numele carorva bandiții s’au presintatü la votu. Frica, precum mai fiserămii, nu esiste astăzi de câtü între bandiți; daca una individă intimidată va cuteza să spuie neadevărulă, va sută alții vom atesta și voru proba cine suntu siluitorii și falsificatorii. Jeni Ploiesceni, că mi-ați datu ocasiunea de-a mă ’ntări în acestă credință. Caterina N. Fleva. Bucuresci, 8 Maiu. Răspunsul domnei Ecaterina Fleva la telegrama ce-i adresară cetățenii Ploiesceni, cu ocasiunea arestării d-lui Nicolae Fleva. Onorabili cetățeni Ploiesceni, Amu primită cu cea mai vină recunoscință simțămintele de simpatia, ce animele române de la Ploiesci le au manifestată pentru advocatură drepturiloru poporului română, căci în calitate de sociă, astăzime consideral cea mai fericită femeia română, va fonda opiniunea publică că recunosce virtutea și ’afereză calomnia. Ca cetățenii, ca Românii, social- med, în virtutea Constituțiunii, a espusü tate actele arbitrarie ale miniștrilor și ale aginților și lor, prin presă și întruniri publice. Nu este reale, nu este demult, nu este morale de a arunca contra seamă pată cu care sunt inferate instrumentele infamiei. Amu fost convinsă că simțimântuld de justiția este săpată in consciința poporului românu, și vă mulțămesci, onorabili cetă POST-SCRIPTUM Primăria a legalisatü mandatele de deputați ale aleșilor capitalei «certificând conformă art. 70 din legea comunale, cu aceste acte sunt emanate de la biuroul -centrală ale colegiului 111 din capitală». Primăria legalistanse și mandatele aleșilorii particulari, prin «votatorii» din bande, dorü a «certificată că aceste acte s’au prezentată primăriei de către biurould secțiunilorü cutare și cutare». TELEGRAME. Târgoviște. Espediată la 14 Marti, 8 ore 20 m. sera, sosisu la 15 Maiti, 6 ore sera, întârziată din causa furtunei. Dlui redactare ale ROMANULUI. Pentru că bărbatul ă meă a avută nenorocirea se se bucure de încrederea sătenilor și se fiă alesă delegate, a fostă urmărită de tâlhari ancă din aiura alegerii, astăzi e rădicată din sala primăriei din Târgoviște, unde venise se voteze pentru deputată și a fostă dusă la pușcăria. Cu asemenea persecuțiune, amă părăsită casa și copiii, din cari unulă de țâță și umblu rătăcindă pe drumuri. S’a reclamată de alții Domnitorelui, miniștriloru și procuroriloră , protestezu și că în facia țerei, spre a se vede sortea nóstră iu acestă judeciă. Frusina Niculae Radu. Comuna Podurile unite, judeciala Dâmbovița. Târgoviște. Espediată la 14 Maiu, 2 ore 30 m. sera, sosită la 15 Maiü, 6 ore sera, întârziată din causa furtunei. D-lui redactare ale ROMANULUI. Aleși delegați in regulă, cu certificate în regulă, dată lista în regulă de numele nostru, există forma în transportul comunei nóstre Doicescu, judecială Dâmbovița, către primarulu din Târgoviște, neamă arătată la biurou și președintele ne-a respinsă, $“ condu-ne că asta a grăită zapciulă Dumitrescu, cela care la noi ascamptată legea, acesta după explicația dată de Antoniă Fotino, noulu primară al Târgoviștei, fără consiliulă comunale, cela care a venită la biurou nepoftită , nici Pasvantoglu nu putea face alegeri mai nerușinate ca cele de la noi din colegiulu IV. Amă reclamată Domnitorului, amă reclamată d-lui Catargi, amă cerută darea ’n judecată a zapciului. Nefericită țeră , împilări și ieri împilări. Nadu NeacșiU, Ionu I. Sprintena, Dănuță Preda, Antonin Nedelcu, Ilie Varlamu, Dumitru Ionescu, Nae Nicolesco. Magistratura română în facă cu regimuri actuale. TELEGRAMA 6 Arginte. Espediată la 13 Maiu, 9 ore sera și primită la redacțiune la 14 Main, pe la 5 și jumătate ore sera. Buzău, 13 Maiu, 1875. Redacției ziarului ROMANULU. Exprimați publicamente omagiele nóstre demnitorii magistrați din Bucurescĭ, ale căroră demisiuni au publicată. Acestă actu alături cu numele d-loră este cea mai energică protestare și vă garanția că justiția cea luminată n’a voită să se facă complice la actele cari înăbușescă libera manifestare a țării în alegeri. Protestarea lor redică moralul națiunii și redă speranța că, pe ne ’n sfîrșită, România nu va cade victima unei politice aventurose. I. Marghilomană, C. A. Borănescu, D. Pascu, Ștefan Nicolau, G. Gheorghescu, C. D. Vernescu, Eliodora I. Carp, I. Stănescu, alegători în colegială I; Al. D. Pâcldmu, I. Dumitrescu, N. I. Constantinescu, M. Dâmbovicenu, C. Ciochinescu, N. H. Jecu, Al. Demetriad, advocată, Stavri Ghizdani, I. Demetriad, H. Michăiescu, D. R. Constantinescu, I. E. Nușescu, B. I. Popescu, alegători în colegiulu II: P. Nicolescu, Nae G. Stătescu, Constantină Stănescu, H. lonescu, Mateescu, Nica Stoicescu, I. Teișanu, Iorgu Teodorescu, Pavel Dumitriu, M. Costescu, R. Anastasescu, I. Panaitescu, alegători în colegiul III.