Romanulu, martie 1876 (Anul 20)

1876-03-01

ANULU ALU DOUE­ZECELEA Redacțiiuiea și Administrațiunea strada Domnei No. 14 VOIESCE ȘI TEI PUTEA -----«?—— ANUNȚI­URI Linia de 30 iifcere petit, paginea IV, 40 bani. Dieta — — — — paginea III, 6 lei. — A se adresa: IA ROMANIA, la adm­inistrațiunea­­ ziarului. LA PARIS la Havas, Laffite eto­ine,8 Place de la Bourse, LA LON BON, la d. Eugene Micoucî, No. 81-A Fleet Street, London K. «•. LA V1ENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallflschgasse 10. Articlele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU LUNI, MARȚI 1, 2 MARTIN 1876. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI ABON­ATM­ENTE In capitale, unii anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 liei. In districte: unii anii 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jianului. LA «’ARIS. la d-nii Darras-Halleg­ram 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laf­­fite et C­ nne, 8 Place de la Bourse LA VIENA, la B. Gr. Popovici, 15 Fleise boiarul­ Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU BUCIM, is MARMOR Ori cât ar striga aceia cari abia ieșiți din ministeriu, țin a demon­stra că tot reul ce s’a făcut, totu ruina financielor dateză numai de la ieșirea lor din ministeriu; ori cât s’ar sili ei se demonstre că d. Strat a exagerat dificultatea situațiunii, nu este mai puțin adevărat că chiăltu­­ielele constatate ale anului 1875 au­ fost de 109,432,563 lei 19 bani, iar Încasările nefiind decât de 86,894,668 lei 73 bani, resultă Intr’un mod ne­­discutabil că la 1 Ianuarie 1876 e­­xista un deficit de 22,537,894 lei 46 bani. Rămâneau și rămășițe de 17,248,683 lei 78 bani, dar cât se pute spera că se va încasa din aceste rămășițe ? D. Strat speră că se vor încasa până la maximum 10 milione. Noi am demon­strat in numărul de Sâmbăta trecută că, considerând din ce se compun aceste rămășițe, este peste putință de­ a se admite că asupra lor se vor pute încasa mai mult de 7 milione. Prin urmare 22­­ milione fiind di­­ferența între chiăltuielele constatate ale anului 1875 și încasările din a­­cel an, iar din rămășițe neputâadu­­se spera de­cât o încasare de 7 mi­lione, rămâne un deficit sigur și ne­­înlăturabil de 15­­ milione. Acesta este frumosa moștenire a anului 1875 în care s’a contractat și Împrumutul de peste 44­­ milione nominal prin rentă. Se trecem la anul curent. D. Strat ne spune că totalul chiăl­­tuielelor votate pe anul 1876 este de ... . 97,894,427 1. 57 b. La acestea se mai adauge pen­tru Lemaître și Bergman pe 1875 Detto pe 1876 Acordați erou­lui de la Oltenița peste cele 3 mili­one .... 767,105 1. 37 b. 1.026,000 1. 00 b. 950,000 1. 00 b. Pentru diferi­te chieltuieli o­­bligatorie, ne­prevăzute în bu­get 1­ . . Totalu cheltue­­lelor pe 1876 101,137,532 1. 94 b. t Mai nainte de­ a trece acum la venituri, se notăm că bugetul pe 1876 s’a votat, și la 5 Aprile 1875 s’a promulgat cu un deficit bugetar de 7 milione, iar în Noembre trecut s’a presintat un buget rectificativ care s’a și votat, prin care se arătau e­­conomii de 5,019,001 lei și 51 bani, reducăndu-se ast­fel deficitul la 1,980,500 lei 57 bani. Pentru acest deficit se propunea o nouă vânzare de bunuri de ale Statului, ast­fel­ că nu mai departe de­cât la Noembre trecut se presinta pe anul 1876 un buget pretins echilibrat. Când ne gândim că în aceeași lună Noembre, acelaș ministru arăta prin­­tr’un referat secret către consiliul­ de miniștrii un deficit care revine la vre 30 milione pentru anii 1875 și 1876, iar Camerei îi presinta un buget declarat echilibrat, nu stim cum se mai calificăm acest soio de echilibrare și acesta sistemă de gu­vernare prin înșelăciuni. Ce a resultat din bugetul echili­brat printr’un asemene espedient ? Amăgirea n’a constat numai în un­­flarea veniturilor, ci și ’n reducerea aparentă a chieltuielelor, de­și se arătă reduceri de peste 5 milione. In realitate multe sunt ilustrie, și născocite numai pentru trebuința de-a se presinta un buget echilibrat. Dar să trecem cu vederea și acesta manoperă de echilibrare și se admi­tem că chiăltuielele nu vor fi mai mari de­cât ni se aretă, lăsând să 1) Acesta cifră este de bună suma mult pre mică, când considerăm mulțimea chiăl­­tuielelor extraordinare și neprevăzute,fa­­cute în ceillalți ani de firma Catargi, trecă de la noi în favorea firmei Ca­targi cel mai puțină 2,500,000 lei. Avem dar pentru anul 1876, du­pă cum arătarăm mai sus, chiăltu­­ieli totale de 101,137,532 lei 94 bani. Să vedem cu ce venituri se vor aco­peri aceste chiăltuieli. Veniturile regulate ale anului 1876 nu sunt altele de­cât ale anilor 1874 și 1875 : firma Catargi n’a mai gă­sit a pune nici imposite; chiar daca imaginațiunea’i fecundă în acestă privire ar mai fi putut inventa ce­va n­ov, a văzut că ar fi în deșert, de­ore­ce nici impositele esistente nu se mai pot încasa fără mari defici­­turi. Țera nu mai are de unde să plătescă. Avănd dar a face cu ace­leași sorginți de venituri, să căutăm ce s’a putut scote în ultimii ani din­­tr’onsele, ca să stim pe ce putem compta pe anul 1876. Ast­fel procede și d. Strat­­ensă d-sea nu pate se uite că are a face cu bilele d-lui Catargiu, și caută me­­reu a le împăca și pe densele, exa­­gerând prevederile. Ca punt de com­parare, d. Strat nu in anul 1875, care zie că a fost un an pre rău, ci anul 1874, care a fost de mijloc. Anteiu, pate se garanteze de Strat că anul 1876 va fi mai bun de­cât anul 1875? Apoi însuși d-sea sem­­naleză și probeza faptul că venitu­rile din aceleași imposite dau din an în an regulat mai puțin, admi­țând clar că anul 1876 va da din a­­celeași sorginți mai mult de­cât a­­nul 1875, mai mult chiar de­cât a­­nul 1874, se pune în cea mai vă­dită contrazicere cu proba matema­tică ce dă despre descrescerea venitu­rilor. Se trecem însă cu vederea și a­­ceste grave neconsecințe, făcute în hatîrul bilelor și firmei Catargiu,supt care și d. Strat a găsduit în cele din urmă. Luând anul 1874 de normă, ca an de mijloc, d. Strat Zice: »Veni­­acel an se urcă la 79,613,224 1. 01 b. 2,846,276 — 40 — turile încasate în cifra de. . . La care adău­­gându-se sumele împlinite în acel an din remășițe și nouele venituri create de atunci, a­nume : sporul de la spirtese diferința între dă­rile coloniștilor bulgari și plata împroprietăririi lor .... . Totalul venit. 83,649,500—41 Avem dar,—admițând de bun bu­getul rectificativ al ch­­eltuielelor, — de o parte ch­eltuieli sigure și ne­­înlăturabile, de 101,137,532 1.94 b, iar de alta ve­nituri totale de 83,649,500—41 — Deficit 17,488,032—este­ D. Strat, negreșit numai spre a fi pe cât se pate consecințe cu obice­iurile și procederile firmei Catargiu, admite pe simpla presupunere că a­nul 1876 va fi mai bun și de­cât anul 1875 și de­cât anul 1874, că veniturile se vor urca probabil până la 85 milione. După ce deja, contra observațiunii că veniturile merg des­crescând, a luat ca termen de com­parare anul mai bun 1874, apoi la cifra la care a ajuns luând de basă acest an, mai adauge intr’un mod discreționar 1,400,000 lei de la dum­nelui, pe o simplă presupunere. Dar daca anul 1876 va fi mai rău, cine respunde de diferința în minus? A­­semeni presupunemi nu le putem ad­mite ca seriese, și cată se ne ținem de cifra de 83,649,500 lei, care re­zultă din date positive. Admițând dar de bună și fără e­­conomii ilustric cifra chiăltuielelor de 101,137,532 lei 94 b. și asemene de bună și fără exagerare cifra ve­niturilor de 83,649,500 lei 41 bani, avem deficitul de 17,488,022 lei 53 17,488,082—53— 1,200,000—00 bani. Însă nici aci nu se mărginesce deficitul pe anul 1876. Pe lângă chiăl­­tuiele arătate de d. Strat, mai sunt altele tot atât de positive și neînlă­­turabile, pe cari nu le prevede. Se­­ înșirăm aci pe tote împreună cu deficitul din 1875, ca să se vedă to­talul real al deficitului pe acest­ doar ultimi ani ai domnirii firmei Catargi. Deficitul anului 1875 .... 15,537,8941.46 b. Deficitul ară­tat mai sus pe 1876 .... Dobânda la bo­nurile de tesaur de 16,000,000 pe 9 luni. Admițând că anul curent nu se va realiza de­cât jumătate din îm­prumutul de 42­­ milione, pe cur­sul de 85, și că la acesta jumătate nu se va plăti dobândă de­cât de la 1 Iulie îna­inte, cade asupra anului curent a­­nuitatea de . Spre a face fad­ă atâtor chiăltuieli, se va recurge la împrumuturi pro­­visorie, la alte bo­nuri de tesaur. Admițând că a­­ceste împrumu­turi și bonuri vor fi de 15 milione, dobânda lor pe jumătate an ar fi de 750,000 lei,din cari scăzându-se 200,000 lei pre­­văzuți in buget, rămân neprevă­­zuți .... Deficit total pe 1875 și 1876 . 35,650,926­ 99 Iată dar care va fi adevăratul deficit al acestor două ari. Cifrele, cari ne au condus la acesta íngrozitare con­statare, nu sunt inventate de noi, le-am luat testual din situațiunile presintate de d. Cantacuzino și de d. Strat, nu ne-au permis a pune la so­­cotela nici măcar cele 2,000,000 cel puțin ce credun noi că compun re­ducerile cu totul ilustrie din buge­tul rectificativ pe anul curent. Prin urmare iaca tot firma Catargi va urma de a chinui și ruina acesta sărmană țară pin guvernarea sea, financiele sta­tului vor fi namolite la 31 Decembre 1376 intr’un deficit de celú mai puțin 35,650,927 lei. De o parte cheltuieli anuale de peste 100 milione, mpt cari toți miniș­trii firmei declară a le este peste pu­tință se se cobore. De altă parte vuituri de cel mult 84 de milione, de­supra căror­a toți miniștrii recunosc­ă nu se mai pot urca prin nori impsite. Deci deficit regrut și infaiibil de cele mai puțin 16 miline pe fie­care an. De o parte daton publică absor­bind anual 48 miliție dintr-un venit total de 84 milione De altă parte a nou adaus la datoria publică de 3 milione și încă altu adaus de 42 milione pentru linia austriacă, acesta în momentul cându micul nostru esaur este isbit de un deficit anual regulat de cel mai puțin 16 miibe, și cândv a­­prape două treimi di venitul Statu­lui sunt deja absolite de serviciul datoriei publice ! Unde mergem? fide duce Statul român acest guvern ales și impus de 5 ani țărei de incipele Carol? Și nici o îndrepte, nici o ușiu­­î­are nu este de spat, pe cât va sta la putere acest­uvern , el a de­clarat sus și tare cam mai pute se facă nici o reducere a chieltuieli, și­­ eroul de la Oltenița, marele mistui­tor de milione, departe de­ a se simți mișcat în fad­a expunerii unei situa­­țiuni care ne arată ruina sigură și falimentul, ceru din contra un m­od adaus la datoria publică. Cum ar putea se facă economii acest guvern, care numai cumpănind cu greutatea aurului susținerile venale, mai pute sta la putere ? Să se cerceteze numai în ce stare a găsit financiere guvernul actual și în ce stare le-a adus , cum a găsit impositele , la cât le-a urcat, și se va vedea cu ce prețuii­se menține la putere un guvern contrariu voinței națiunii, și ce costă pe țeră de-a su­feri un asemene guvern. Următorea scurtă expunere va întipări acest necesaru­l învățământ în cugetarea ori­cărui Român. Când firma Catargi a fost impusă la putere, a găsit datoria publică în buget cu următorle cifre: Serviciul împrumutului Stern, de 22,730,370 lei nominal, contractat în 1863 . . 2,121,196 1.86 b. Serviciul îm­­prutului Oppen­heim , de 31,610,500 lei nominal, con­tractat în 1866 Anuitatea că­­iei ferate Bucu­­resci-Giurgiu . Anuitatea po­durilor de fer Serviciul bo­nurilor de te­­saur sau dato­riei flotante, mare maximum Serviciul to­tal al datoriei publice. . . 11,728,711—86 Iată cât absorbia întregă datoriă publică la aducerea la putere a fir­mei Catargi, și nu era monopol al tutunurilor, nu era timbru și înre­gistrare, nu erau licențe, nu era a­­dausul la impositul funciar, nu era adausul de la băuturile spirtase etc., impozite grele cari au sărăcit și în­­genuchiat­ țara. 11,700,000 lei atâta ajunsese se absorbă din venitul Sta­tului tote datoriile contractate de la începutul Domniei lui Vodă­ Cuza până la aducerea la putere a firmei Catargi. Ei bine, după cinci ani de guver­nare a acestei nefaste firme, servi­ciul datoriei publice absorbe, după cum ne-o spune însuși d. G. Can­­tacuzino în situațiunea sea financi­ară, 48,028,851 lei 15 bani, la care adăugându-se 4 milione anuitatea împrumutului de 42­­ milione pen­tru calea ferată austriacă, și 3 mi­lione anuitatea pentru acoperirea de­ficitului pe 1875 și 1876, serviciul datoriei publice se va urca fatal­mente la 31 Decembre 1876 la cifra fabulosă pentru România de 55,028,851 lei 15 bani, ne mai rămâind de­cât 29 milione pentru armată, instrucțiune, lucrări publice și tote serviciile publice ! La aceste observațiuni se opune tot­de­una obiecțiunea că „s’au fă­cut căi ferate“. Ei bine, se scotem asemeni lucrări de o parte și de alta și se vedem cât rămâne datoria curata . Din serviciul da­toriei publice gă­sit de guvernul actual în sumă de se scădem anui­tatea căii ferate Bucuresci-Giurgiu 2,010,000 și anui­tatea podurilor­ de fer 1,443,274 lei, total . . . Rămâne servi-11,728,711 1. 86 b. 3,453,274—D0­ciul datoriei . . . 8,275,437—86 — La atâta se urca serviciul datorie­­lor contractate, de la suirea lui Vodă- Cuza pe tron, până la 1871, adică în­­ timp de 12 ani. Se vedem cât s’a­u contractat în acesti cinci din urmă ani, scoțând chiar tóte chiăltuielele de căi ferate. Din cifra arătată mai sus de . . 55,028,851 1.00b. se scăd. 3,453,274 anuitățile drumu­lui Bucuresci-Gi­urgiu și a podu­­rilor­ de ferü ; 22,919,201 lei a­­nuitatea întregei rețele Suceva-Ver­­ciorova, cu tote ambranșamentele și cu calea Iași-Un­­gheni; 4,000,000 anuitatea liniei Ploiesci-Predeal, total .... Remâne servn­ 30,372,475—00 — d­til datoriei . . 24,656,376—00— In 12 ani de o guvernare decla­rată în cea mai mare parte rea, în 12 ani, cei mai mulți de risipă, în timpul cărora s’a făcut chiar o re­­voluțiune și s’a resturnat un Domn supt acuzarea că ruinase financiere, serviciul datoriei publice abia se ur­case la 8,275,437 lei pe an. In cinci ani numai de guvernare a unui regim zis de ordine și de e­­conomii, serviciul datoriei publice a fost urcat la 24,656,376 lei pe an, și împreună cu anuitățile căielor fe­rate la 55,000,000 lei, ne mai re­­mânend din venituri, pentru între­gul organism al Statului, și pentru tote servietele publice, de­cât 29 de milione. Astăzi 48 de milione, mâne 55 de milione storce guvernul din țară, spre a le da străinilor ca anuități! Cum se nu sărăcim, după cum a și sără­cit țara, și cum se nu mergem la ruină și la faliment, când scotem pe fie­care an din țară un asemene tribut? Încă o dată, era opera firmei Ca­targi. Și pe când acest guvern crescea datoria publică în ast­fel de propor­­țiuni, supt cuvânt că-i trebuiesc re­surse pentru căiele ferate, tot supt acelaș cuvânt crescea și impositele cu sumele următore . Adaosul de 2 pe lângă 4 la sută la impositul fonciar . 2,020,000 lei 00 Timbru și înregis. 5,000,000 — 00 Monopol, tutunar. 8,010,000 — 00 Licențele . . . 7,400,000 — 00 Adaus la băut. s­pir. 1,400,000 — 00 Total anual 23,830,000 — 00 Tóte căiele ferate împreună.—Su­­ceva-Verciorova și Iași-Ungheni, — cer o anuitate totală de 22,919,201 lei, și guvernul actual a adaus nu­mai impositele directe și indirecte cu 23,830,000 pe an. Nu se pot dar da ca protest că­­iele ferate pentru crescerea dato­riei publice, căci suma impositelor adause este mai mare cu un milion de­cât totalul anuităților căielor fe­rate. In situațiunea tesaurului public pe 1870, impositele directe și indi­recte figureza in sumă totală de 38,761,789 lei 78 bani. In bugetul pe 1876 impositele directe și indi­recte îmmulțite și adause se urcă la 60,041,601 lei 83 bani. In cinci ani guvernul ordinei și al economielor a urcat și datoria pu­blică de la 11 milione la 55 de mili­one, și impositele da la 38 milione la 60 de milione. Alergați Crawlists din tote unghiu­rile țărei, căci puțin mai trebuiesce firmei Catargi și România va fi per­­dută. . 500,000 fi. 000, 690,000—00­1,000,000-00-875,000-00-550,000-00- 3,164,241—00 — 2,010,000—00— 1,443,274—00— 3,000,000-00- Guvernulu, presintâdu a fi în senat proiectulu pentru împrumuturi, a ce­rută urgința în secțiuni; senatulu a respinsu-o cu 29 bile negre contra 22 albe.

Next