Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)

1879-01-24

ANULU DOVE­PECI ȘI TREI VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON; la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-riil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARÜLP Refracțiimea șî Administrațiunea strada Pomner 14 SERVIȚII SI TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 3 Februarie.—Doctorii Fisch, Som­mert­­rodt și Kussner vor­ pleca Sâmbăta la Varșovia, unde se vom­ întâlni cu medi­ MERCURI, 24 IANUARIE, 1879. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AM­ENTE. n Capitală și districte: unii anii 48 lei; luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, rn estru 15 lot A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Țarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLAKULÜ RU­PI I PPCPI 23 SALINDARUI DUBUI COLI. 4 FAURARUI Esistența Camerelor­ actuale se scurteza din ce in ce mai mult­ , prin necesitatea de a ajunge la ale­gerea și convocarea Camerelor­ de revizuire. Propunerea de declarațiune că e trebuință a se revizui art. 7 din Constituțiune, este și depusă de guvernü de mai multe­­ zile pe bin­­o­oulü corpurilor­ legiuitóre; în cu­­réndü va trebui a se face ântâia ci­tire, și apoi, daca propunerea va fi adoptată, în 30 ț­ile Camerele vor­ înceta fatalmente de a mai esiste. Cu tote aceste, trebuie s- o spu­­nem­ cu adâncă părere de roű. Ca­mera pare a nu prea avea consec­­ință de posițiunea în care se află și de greutatea sarcinei ce mai are de îndeplinita pené la aspirarea man­datului său. In locu de a se folosi de fie­care oră ce mai are de trăită, spre a se­­verși lucrări utile, care ară reco­manda-o țârei și aru face-o se me­rite bine de la dénsa; în locu de a căuta se termine câmu s’arü putea mai răpede votarea legilor­ urgente ce suntu supuse desbaterilor­ ei; în locu de a se sili se îndeplinescă celu puțină în parte programa de îmbu­nătățiri , supusă ei prin discursulu tronului la deschiderea sesiunii ac­tuale, și primită cu fericire de dîn­sa prin respunsulü făcută tronului, își perde din contra unu timpü pre­­țiosă în nesfîrșite discusiuni chiar­ asupra cestiunilorü celora mai ne­însemnate. Din celü­i mai neînsemnată arti­­colu de lege, din ori­ ce interpelare, din ori­care cestiune de regulamentu, ce ’i place vre­unui membru alü a­­cestei Camere s’o rădice, se face ma­teria unora neterminabile discur­­­suri, nu numai fără unu interesű realü pentru cestiunea ce le ser­­vesce de protestü, dérit și de celü mai nenorocită a refecta pentru pre­­stigiulu regimului nostru parlamen­tară și pentru îndeplinirea datorie­­lor­ ce are acestă corpă legiuitoră către țara ce l’a alesă. Simțul­ m­estirei pare a fi cu to­­tulă necunoscută multora din ora­torii, ale căroră discursuri umplu dările de sem­ă oficiale ale ședințe­­lor­ Camerei. Nu mai­­ ch­emă ni­­mică despre simțul­ datoriei. Do­rința de a străluci pare a exercita singură cea mai funestă tiranie asu­pra multor­ spirite. De că cel­ pu­țină acestă dorință ar­ fi servită cu inteligință și cu bună fim­ță, déru vai! înamorații de laurii tribunei potă să fră și cum­ că țara nu le va fi re­­cunoscétóre de sterpa loră muncă oratorică, care opresce în locu mun­ca producătóre. Publiculă, ce are multă bună fimță, își rîde, cândă nu se revolteză de arguțiele și de subtilitățile ce servescă de basă la mai tote discusiunile ce mistuiescă ședințele Camerii; elă se indigneză cândă vede cum cei setoși de vorbă, caută nodă în papură spre a putea vorbi, și cum își perdă timpulă pen­tru lucruri cu totul­ neînsemnate, care chiară de ară remânea greșite, n’ară compromite nimicfi­ e să pre­­țuiesce cu dreptă curentă, că cele mai multe din desbaterile ce absorbă în deșertă activitatea Camerei și chiară a guvernului, nevoită să ur­meze tóte discusiunile și chiară tóte caprin­ele parlamentare, nu valoreză de bună sema nici jumătate câtă diurna deputațiloră, pentru timpulă câtă suntă ocupați în acele seci des­­bateri. Avemă convingerea că n’a exi­­statü pâne astăzi nici uă Cameră cu mai bune simțiminte, cu mai multă patriotismă și cu mai mare do­rință de a face binele pentru u­ră. Din nenorocire aceste minunate sim­țiminte sunt­ în cea mai mare par­te neutralisate prin lipsa de ori­ce tactă parlamentară, prin ușurința cu care se cere și se ține cuventură ore întregi, și une­ori prin lipsa con­­secinței despre gravitatea unor­ dis­­posițiuni ce se iéü și despre conse­cințele lor­ în practică. Părem­ a fi în princia vieței par­lamentare, de­și suntă deja două­­­zeci de ani de cândă ne bucurămă de densa, și cu tote că avem­ în țară atâtea spirite cultivate și cu­­noscătore de mersur­ regimului par­lamentară în alte state. Plini de idei greșite, considerămă li­bertatea curentului, ca un dreptă ce’lă ară avea fie­care ființă vorbitóre, de a rosti pe lungă și pe lată totă ce’i trece prin gândir cu îndatorirea p­entru toți aceia ce nu vorbescu se’la lase se povestescu pene în capeta totă ce nasce spontaneă în creierii séi; nu băgămă de semn că practicândă în acestă modă regimul­ parlamentară, compromiteră interesele țarei și risi­­pimă chiară averea contribuabililoră, în diurne plătite pentru serviție forte minime. Și în Englitera, și în Helveția, și în Belgia se practică regimul­ par­lamentară, în totă puritatea lui; dorü sa să cuteze ună oratoră, și mai cu semă unulă de a doua séa de a treia mână, să fie ună cârpă legiui­toră în locü cu discursuri nemăsu­­rate, și va fi îndată pusă la regulă de colegii săi. Easyși d. Disraeli, as­tăzi lord Beaconsfield, la începutul­ carierii sale parlamentare, cutezândă a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silită de mai multe ori se tacă, prin prote­stările colegilor­ sei, și chiară se iesă din Camera comunelor­. La noi case ori­care vorbitoră, ce nu pro­mite câtuși de puțină a deveni un­ lord Beaconsfield, absorbe timpul­ Camerei în discursuri ce țină ore în­tregi ; uă sută de deputați așteptă în nelucrare, țara reclamă în deșertă îngrijirea intereselor­ sale și contri­buabilii plătescă la diurne pentru ca de cutare sau cutare să vorbască. Nu astă-felă vomă respunde la așteptarea țării ; nu astă-felă vomă întări în România regimul­ parla­mentară și instituțiunile libere ; din contra, le compromitemă. Conjurămă pe toți deputații ce au consoiință de gravitatea situa­­țiunii pe care vă desemnarămă, să se întrunescă și să se concerteze spre a lua uă altă direcțiune; să se ho­tărască fie­care a pune freă mâncă­­rimii sale de vorbă, celu puțină în cestiunile ce nu le cunosce și nu le-a studiată, căci altă­ felă vomă a­­junge la espirarea mandatului le­gislaturei actuale, fără ca ea sé aibă încinse la activulă­nei acte care s'o recomande națiunii, cu­ delegați de Austria. Nu s’a­fișatü încă calea pe care delegații împreunați vori ur­ma-o de la Varșovia, înse e probabil e că vor­ pleca de-a dreptul­ spre locurile mo­lipsite. Supt­ comisiunile sanitare continuă lucră­rile lorii. Mésajele luate de Rusia pentru mărgini­rea flagelului Intâlnescu în lumea medicală de ad­­uă deplină aprobare Delegații germani au și misiunea de a studia cestiunea, înca nelămurită, de a se sei care a fostű punturü de plecare ale epi­demiei. Paris, 3 Februarie.— D de Marcére, mi­nistru de interne, d. Freycinet, ministru de lucrări publice, d. Leon Say, ministru de financie, d. generare Gresley, ministru de resbelü, și d. admiralii Pothnan, ministrulu marinei, pâstrază portofoliele lorü. Se asi­­gură că trei miniștri nouă, d-nii Leroyer, Lepére și Jules Ferry, vor­ intra în cabi­­netu în locul a d-lorü Dufaure, ministrulu de justiție, Bardoux, ministrulu instrucțiunii pu­blice și ale cultelorü, și Teisserenc de Bort, ministrulu agriculturei și alü comerciului. Principele de Hohenlohe, ambasadorele Germaniei, lordul­ Lyons, ambasadorele Enghiterei, și marchizulu de Molins, amba­sadorele Spaniei, au facut o visită d-lui Grévy. Nici oă nouă schimbare de scrisori de acreditare nu va fi de trebuință. Niș, 3 Februarie. —­ Principele Milan esprimă, în discursul­ tronului pentru în­chiderea Scupcinei, mulțumirea sea pentru nouile resurse ce s’au creatu și care vom­ pune pe Serbia în posițiune de a’și împlini îngagiamintele sale. Prin nouile legi ce s’au votatu, Serbia independinte se va bucura de uă libertate înțeleptă și va dobândi în­crederea generală. Berlin, 3 Februar­iei. — Monitorul, ofi­cialii alți imperiului publică unii decretu îm­­pĕratescu prin care se determină măsurile ce se voru lua în privința càlétorilorü care vină din Rusia, precum­ și una ordinii mi­nisterială privitoru la desinfectarea baga­­gielor a lorü. Viena, 3 Februarie. — Gazeta oficială din Viena va publica mâne una decretü prin care se fixeza precauțiunile sanitare la care vor­ trebui să se supună călătorii care vină din Rusia, precum­ și măsurile ce se voru lua în privința bagagielor­ lor.. Roma, 3 Februarie. — Camera a conti­nuată discuțiunea interpelării asupra poli­ticei din afară a guvernului. D. D. Crispi și Cairoli au apărată politica stângei,­­fi­­céndu că tratabilă din Berlin nu atinge în­tru nimicit interesele Italiei. Viena. 3 Februarie. — In urma interve­­nirii ambasadorelui Germaniei care și-a unită demersurile cu acelea ale ambasadorelui Austriei, Porta h­otărîtă de a se uni cu măsurile luate de cele­l­alte puteri în con­tra întinderii ciumei. Scutari. 2 Februarie. —Scriea despre de­șertarea localităților. Sput și Podgorița e prematură. Turcii întârziiă într’adinsü nego­­cierile. Locuitorii din Podgorița pară a avea intențiunea de-a se împotrivi­ uă imensă majoritate și, după 23 de ani, amendamentul­ Grévy se găsia realisată pentru binele Franciei. Și, supt acestă formă de guvernü, cu totă compunerea reacțio­nară a Adunării naționale, se îndeplini ră­­dicarea Patriei. Nimeni n’a uitată ceia ce se făcu în acesta epocă. Cândă marea muncă a reorganisării na­ționale fu destul­ de înaintată, părțile mo­­narh­ice se gândiră a-­și însuși beneficie­­le iei, și încercarea de la 24 Mai­ se pre­găti în umbră.­otărîtă a nu permite ca președenția sea să acopere aceste intrige ru­șinase, d. Grévy își dete de misiunea. Ne aducemü a­minte că taină desaprobată a­­tunci, noî ne íncelama. Suntem­ fericiți astăzi c’a scrutit să se păstreze neatinsă, că n’a voită se consimță nici astă-dată de a fi sau chiară de a apare ori amăgită, on complice. In timpul­ acestora doui ani de preșe­­denție, d. Grévy se ținu în reserva pe care o cerea situațiunea sea, abținendu­­se mai toto­da’­una de-a lua parte la vo­turi]­ énse, cându­uă datoriă imperiosă re­clama unu actu, cându principiele erau puse în jocu, nu mai eșu­a. Asta­felu a votatu pentru pace, pentru întorcerea A­­dunării la Paris, și în câte­ va alte împre­jurări otărîtore. Ce se mai­­ sh­ema ? Totu acestă trecută este pre aprope de noî și pré cunoscută Purtarea d-lui Grévy ca președinte al­ Ca­merei de­ m­ădi disolvată este în memoria tuturora. Tăriă, tactű, imparțialitate suve­rană, tota este de lăudată; și nimeni nu se miră întâlnindă asemenea simțiminte în­­tr’una asta­felu de omu ; toți s’arü fi mi­rată, din contră, décà nu le-ară fi întâl­nită sau décà ele arü fi fosta mai puțină stralucitóre. D. Grévy a meritată d’a fi ju­decată cum a judecată și dânsulü]Camera. Nu se potu despărți u­ul­ de jaltuli și lau­da va fi îndouită, ca în acestă frasă a te­stamentului d-lui Thiers: »Câtă pentru mine, m ama luată uă parte așa de mică în lucră­rile Camerei disolvate, în câtă credă că potă remâne una martoră nepartinitorii de ceia ce s’a făcută și nu esiteza a­dice, ca ilus­­trul a său președinte, d. Grévy, că ea n’a încetată nici ună minută, prin prudința sea, moderațiunea sea, patriotismulă séa, d’a bine merita de la Francia." Și, într’adevérat, d. Grévy na încetată ună minută d’a bine merita de la Francia și de la republică. Ară fi asemenea ade­vărată a spune că Camera ară fi câștigată, daci ară fi unită cu prudința ce­va din e­­nergia, cu moderațiunea ceva din în­­drasnela liniștită ce distinge pe președin­tele s­ă. împrejurările aă dată la lumină oă parte din lucruri, și au arătatű că fi­delitatea către adevăratele principii nu mai e nimica când­ se face din ea u c cestiune de oportunismă. Acesta este trăsura principală a gloria­­sei cariere a d-lui Grévy. Nu s’a despăr­țită nici vă­dată de acesta fidelitate, și, prin acesta chiară, a dată totă-d’a­una, în tóte împrejurările, consiliurile cele mai bune și cele mai apropriate. Ară fi scăpată republica din 1848, daca ară fi fostă as­cultată; ară fi cruțată poporului francesă imensa erore a plebiscitului din 1870 și resbelulă fatale ce a urmată; ară fi cru­țată omenilorű de la 4 Septembre desilu­­siunile ce -i așteptaă și țărei durerosele di­ficultăți la care o supusese Adunarea reac­ționară din 1871. Intr’u­ă cuvîntă, s’a fe­rită de tóte greșelele pentru sine ensușî, le-a semnalată süsa și tare ș’a arătată de timpuriă consecințele loră. Prin neînduple­carea sea, a fostă mai omnă de stată de­câtă personele cele mai împăciuitore și mai a­­devărată dibaciă de­câtă cei mai celebri prin dibăcia loră. Intr’ună secolă cândă atâtea talente mari se perdă prin micimea caracterului, d. Gré­vy este ună caracteră mare servită d’ună mare talentă. Eco cum mi-se pare d. Grévy, o spună în totă sinceritatea. N’amă vrută să scriă ună panegirică, ci ună portretă. Amă de­semnată liniele întocmai cum le-amă vă­zută și le-amă vedutu frumóse și corecte. Dăc’așă fi găsită ce­va defectuosă, lasă fi spusă cu sinceritate. Însă pate că esami­­nândă amănuntele s’ar­ puté găsi vr’ună mică defectă; déru ce ară face acesta? Fi­gura întrega este tocmai cum amă înain­tată-o; despre acesta nu e nici uă îndoa­­ială și e destulă. Acesta figură e demnă d’ună șefă ală unei națiuni de ómeni li­beri. Francia va ’ncerca calitățile lui și suntem­ încredințați că nu va slăbi. Sim­plicitatea și modestia suntă nedestructibile în el]; se scie destulă de mare [ca să nu dorescá nici uă dată să fiă mai mare în­­cercândă a se ’njosi. Pentru elă, a fi în capulă unui poporü, este a fi cela d’ântâiă servitoră ală acestui poporă. Rațiunea se a drepta fa învățată că mărirea adevărată nu stă de­câtă în acesta Venirea lui la pu­tere este mai multă de­câtă înălțarea u­­nui omă la cea mai înaltă demnitate; este înălțarea consciinței republicane a Franciei. Hermann Ligier. Tradusă din La Vie. Littéraire, de Fr. D. JULES GRÉVY Noula președinte al­ republicei francese. —­Sfîrșită— La 4 Septembre, unde era pericolul­ ? A se mulțămi cu unu guverna provisoriu, în locu d’a convoca imediată pe alegători pen­tru a compune oă adunare suverană. Oa­menii apărării naționale, târîți de aventura unui patriotismă ardinte, deja necugetată, nu’lu înțeleseră. D. Grévy reclama alegerile imediate. Alegerile nu se făcură; ele se ți­nu d’uă parte. Însă, dé ea nu împărtășise erorea omenilorű apărării naționale, admi­rase sinceritatea devotamentului lor­. Cândă îi vădu plecândă la primărie, unde se sta­bilise guvernulű, dise : „îmi pare că vede pe burghesii de la Calais.* Și mai târziiu, ca și atunci, el­ a scrutit să le facă drep­tate. Ales­ la Adunarea națională din 1871 de districtele Jure și Bouches-du-Rhône, au­toritatea s­a morală s-a impusă din prima și colegilor a sei, care îl­ chiemară, cu a­­prope în unanimitatea voturilor­, la scau­­nul­ de președinte. Acesta era, fără con­testare, cea mai înaltă demnitate ce se pu­tea conferă unui cetățean francesa, și nici unul­ dintre aceia, care se facă astăzi că nu cunoscu pe d. Grevy, nu s’a mirată a­­tunci de înaltulü poștă ce i­ se încredințase prin conitența mandatarilor­ națiunii. Primulü faptă ale d-lui Grévy fu de a propune numirea d-lui Thiers ca capit­ala puterii esecutive. Acestă propunere întruni Alegere­a președintelui republicei francese. Eco resultatul­ oficiale alț scrutinului pentru alegerea președintelui republicei: Votanți . . . . .713 . Ducele d’Aum­ale . . 1 . Generalulu de Gallifer . 1 Eșindu din Adunarea Națională, d. Du­­faure, cu toți miniștri, s’au dusu la d. Gré­vy ca sĕ’i ducă resultatulu voturilorü. D. Dufaure a esprimatu mulțămirea și plăcerea ce ’i-a causatu acesta resultata, care este resplata unei viețe întregi de dreptate. A esprimat­ încrederea că d. Grévy va întrebuința, în sarcina supremă, pentru bi­nele Franciei și alți republice­, aceleași calități care l’au deosebită în adunările și în partida republicană. D. Grévy, forte mișcată, a mulțumită în câte­va cuvinte. In urma alegerii sale la președenția Repu­blicei, d. Grévy a adresată d-lui Berlimont, vice-președintele Camerei, următorea scri­sore : »Domnule președinte: „Cu uă adâncă părere de réți ve adre­­seza demisiunea mea de membru al­ Ca­merei deputaților”. „Mulțămescă ancă vă­ dată colegilor­ mei pentru simpatia de care n’au încetată a mĕ onora, și care mĕ va urma, speră, în noui­­le mele funcțiuni. „Vé rogă, d-le președinte, să primiți a­­sigurarea înaltei mele considerațiuni. »Jules Grévy.* Buletine albe sen nale . . 43 Voturi esprimate . . 670­ Majoritate absolută . . . 334 D-niî Jules Grévy . . . 563 » Generalulü Chanzy . 9Ä » Gambetta . • .5 n Generalulü de Ladmirault . 1 CEREMONIALULU CONGRESULUI. Congresul­ pentru alegerea Președintelui Republicei trebuia să se întrunescă în sala Camerei deputaților­. Președintele Senatu­lui și membrii biuroului trebuiau dorit să m­ergá de la Senată până la Cameră, stră­­bătând­ tate apartamentele de la Paiață, pe o­ lungime de 500 metri. Pe totă percursul­ era ună îndouită renda neîntreruptă de soldați, r­usă regimentă de gentă și gendarmeria. La 4 ore, cortegială se forma și pleca de la Senată în ordinea următore : 1. Trei ușieri de la Senată în mare ți­nută, cu lanță de argintă la gâră, cu spada și arânda capulă descoperită. 2. Capulă u­­șieriloră; președintele Mar­tel; vice-președin­­țiî: Pelletan , Le Rover , cornițele Rampon și generarele Ladmirault; secretarii; secre­­tarulă-generale ală președenției; capulă și supteapusă de cabine­ta alți d-lui Mar­tel și feciorii președenției în mare ținută. Pe totă percursul­, tobele băteau și tru­pele presintaă armele. Ună căpitană și ună locotenente de gentă în ținută de paradă, cu sabia scosă, însoțită pe președintele Se­natului, unulă la drepta și cela-l­alta la stânga. Astă­felă cortegială sosi în sala Congre­sului.

Next