Romanulu, ianuarie 1879 (Anul 23)
1879-01-24
ANULU DOVEPECI ȘI TREI VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON; la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-riil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARÜLP Refracțiimea șî Administrațiunea strada Pomner 14 SERVIȚII SI TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 3 Februarie.—Doctorii Fisch, Sommertrodt și Kussner vor pleca Sâmbăta la Varșovia, unde se vom întâlni cu medi MERCURI, 24 IANUARIE, 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte: unii anii 48 lei; luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, rn estru 15 lot A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Țarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLAKULÜ RUPI I PPCPI 23 SALINDARUI DUBUI COLI. 4 FAURARUI Esistența Camerelor actuale se scurteza din ce in ce mai mult , prin necesitatea de a ajunge la alegerea și convocarea Camerelor de revizuire. Propunerea de declarațiune că e trebuință a se revizui art. 7 din Constituțiune, este și depusă de guvernü de mai multe zile pe binooulü corpurilor legiuitóre; în curéndü va trebui a se face ântâia citire, și apoi, daca propunerea va fi adoptată, în 30 țile Camerele vor înceta fatalmente de a mai esiste. Cu tote aceste, trebuie s- o spunem cu adâncă părere de roű. Camera pare a nu prea avea consecință de posițiunea în care se află și de greutatea sarcinei ce mai are de îndeplinita pené la aspirarea mandatului său. In locu de a se folosi de fiecare oră ce mai are de trăită, spre a severși lucrări utile, care ară recomanda-o țârei și aru face-o se merite bine de la dénsa; în locu de a căuta se termine câmu s’arü putea mai răpede votarea legilor urgente ce suntu supuse desbaterilor ei; în locu de a se sili se îndeplinescă celu puțină în parte programa de îmbunătățiri , supusă ei prin discursulu tronului la deschiderea sesiunii actuale, și primită cu fericire de dînsa prin respunsulü făcută tronului, își perde din contra unu timpü prețiosă în nesfîrșite discusiuni chiar asupra cestiunilorü celora mai neînsemnate. Din celüi mai neînsemnată articolu de lege, din ori ce interpelare, din oricare cestiune de regulamentu, ce ’i place vreunui membru alü acestei Camere s’o rădice, se face materia unora neterminabile discursuri, nu numai fără unu interesű realü pentru cestiunea ce le servesce de protestü, dérit și de celü mai nenorocită a refecta pentru prestigiulu regimului nostru parlamentară și pentru îndeplinirea datorielor ce are acestă corpă legiuitoră către țara ce l’a alesă. Simțul mestirei pare a fi cu totulă necunoscută multora din oratorii, ale căroră discursuri umplu dările de semă oficiale ale ședințelor Camerei. Nu mai chemă nimică despre simțul datoriei. Dorința de a străluci pare a exercita singură cea mai funestă tiranie asupra multor spirite. De că cel puțină acestă dorință ar fi servită cu inteligință și cu bună fimță, déru vai! înamorații de laurii tribunei potă să fră și cum că țara nu le va fi recunoscétóre de sterpa loră muncă oratorică, care opresce în locu munca producătóre. Publiculă, ce are multă bună fimță, își rîde, cândă nu se revolteză de arguțiele și de subtilitățile ce servescă de basă la mai tote discusiunile ce mistuiescă ședințele Camerii; elă se indigneză cândă vede cum cei setoși de vorbă, caută nodă în papură spre a putea vorbi, și cum își perdă timpulă pentru lucruri cu totul neînsemnate, care chiară de ară remânea greșite, n’ară compromite nimicfi e să prețuiesce cu dreptă curentă, că cele mai multe din desbaterile ce absorbă în deșertă activitatea Camerei și chiară a guvernului, nevoită să urmeze tóte discusiunile și chiară tóte caprinele parlamentare, nu valoreză de bună sema nici jumătate câtă diurna deputațiloră, pentru timpulă câtă suntă ocupați în acele seci desbateri. Avemă convingerea că n’a existatü pâne astăzi nici uă Cameră cu mai bune simțiminte, cu mai multă patriotismă și cu mai mare dorință de a face binele pentru ură. Din nenorocire aceste minunate simțiminte sunt în cea mai mare parte neutralisate prin lipsa de orice tactă parlamentară, prin ușurința cu care se cere și se ține cuventură ore întregi, și uneori prin lipsa consecinței despre gravitatea unor disposițiuni ce se iéü și despre consecințele lor în practică. Părem a fi în princia vieței parlamentare, deși suntă deja douăzeci de ani de cândă ne bucurămă de densa, și cu tote că avem în țară atâtea spirite cultivate și cunoscătore de mersur regimului parlamentară în alte state. Plini de idei greșite, considerămă libertatea curentului, ca un dreptă ce’lă ară avea fiecare ființă vorbitóre, de a rosti pe lungă și pe lată totă ce’i trece prin gândir cu îndatorirea pentru toți aceia ce nu vorbescu se’la lase se povestescu pene în capeta totă ce nasce spontaneă în creierii séi; nu băgămă de semn că practicândă în acestă modă regimul parlamentară, compromiteră interesele țarei și risipimă chiară averea contribuabililoră, în diurne plătite pentru serviție forte minime. Și în Englitera, și în Helveția, și în Belgia se practică regimul parlamentară, în totă puritatea lui; dorü sa să cuteze ună oratoră, și mai cu semă unulă de a doua séa de a treia mână, să fie ună cârpă legiuitoră în locü cu discursuri nemăsurate, și va fi îndată pusă la regulă de colegii săi. Easyși d. Disraeli, astăzi lord Beaconsfield, la începutul carierii sale parlamentare, cutezândă a se arunca în discursuri ce treceau peste măsura obicinuită, fu silită de mai multe ori se tacă, prin protestările colegilor sei, și chiară se iesă din Camera comunelor. La noi case oricare vorbitoră, ce nu promite câtuși de puțină a deveni un lord Beaconsfield, absorbe timpul Camerei în discursuri ce țină ore întregi ; uă sută de deputați așteptă în nelucrare, țara reclamă în deșertă îngrijirea intereselor sale și contribuabilii plătescă la diurne pentru ca de cutare sau cutare să vorbască. Nu astă-felă vomă respunde la așteptarea țării ; nu astă-felă vomă întări în România regimul parlamentară și instituțiunile libere ; din contra, le compromitemă. Conjurămă pe toți deputații ce au consoiință de gravitatea situațiunii pe care vă desemnarămă, să se întrunescă și să se concerteze spre a lua uă altă direcțiune; să se hotărască fiecare a pune freă mâncărimii sale de vorbă, celu puțină în cestiunile ce nu le cunosce și nu le-a studiată, căci altă felă vomă ajunge la espirarea mandatului legislaturei actuale, fără ca ea sé aibă încinse la activulănei acte care s'o recomande națiunii, cu delegați de Austria. Nu s’afișatü încă calea pe care delegații împreunați vori urma-o de la Varșovia, înse e probabil e că vor pleca de-a dreptul spre locurile molipsite. Supt comisiunile sanitare continuă lucrările lorii. Mésajele luate de Rusia pentru mărginirea flagelului Intâlnescu în lumea medicală de aduă deplină aprobare Delegații germani au și misiunea de a studia cestiunea, înca nelămurită, de a se sei care a fostű punturü de plecare ale epidemiei. Paris, 3 Februarie.— D de Marcére, ministru de interne, d. Freycinet, ministru de lucrări publice, d. Leon Say, ministru de financie, d. generare Gresley, ministru de resbelü, și d. admiralii Pothnan, ministrulu marinei, pâstrază portofoliele lorü. Se asigură că trei miniștri nouă, d-nii Leroyer, Lepére și Jules Ferry, vor intra în cabinetu în locul a d-lorü Dufaure, ministrulu de justiție, Bardoux, ministrulu instrucțiunii publice și ale cultelorü, și Teisserenc de Bort, ministrulu agriculturei și alü comerciului. Principele de Hohenlohe, ambasadorele Germaniei, lordul Lyons, ambasadorele Enghiterei, și marchizulu de Molins, ambasadorele Spaniei, au facut o visită d-lui Grévy. Nici oă nouă schimbare de scrisori de acreditare nu va fi de trebuință. Niș, 3 Februarie. — Principele Milan esprimă, în discursul tronului pentru închiderea Scupcinei, mulțumirea sea pentru nouile resurse ce s’au creatu și care vom pune pe Serbia în posițiune de a’și împlini îngagiamintele sale. Prin nouile legi ce s’au votatu, Serbia independinte se va bucura de uă libertate înțeleptă și va dobândi încrederea generală. Berlin, 3 Februariei. — Monitorul, oficialii alți imperiului publică unii decretu împĕratescu prin care se determină măsurile ce se voru lua în privința càlétorilorü care vină din Rusia, precum și una ordinii ministerială privitoru la desinfectarea bagagielor a lorü. Viena, 3 Februarie. — Gazeta oficială din Viena va publica mâne una decretü prin care se fixeza precauțiunile sanitare la care vor trebui să se supună călătorii care vină din Rusia, precum și măsurile ce se voru lua în privința bagagielor lor.. Roma, 3 Februarie. — Camera a continuată discuțiunea interpelării asupra politicei din afară a guvernului. D. D. Crispi și Cairoli au apărată politica stângei,ficéndu că tratabilă din Berlin nu atinge întru nimicit interesele Italiei. Viena. 3 Februarie. — In urma intervenirii ambasadorelui Germaniei care și-a unită demersurile cu acelea ale ambasadorelui Austriei, Porta hotărîtă de a se uni cu măsurile luate de celelalte puteri în contra întinderii ciumei. Scutari. 2 Februarie. —Scriea despre deșertarea localităților. Sput și Podgorița e prematură. Turcii întârziiă într’adinsü negocierile. Locuitorii din Podgorița pară a avea intențiunea de-a se împotrivi uă imensă majoritate și, după 23 de ani, amendamentul Grévy se găsia realisată pentru binele Franciei. Și, supt acestă formă de guvernü, cu totă compunerea reacționară a Adunării naționale, se îndeplini rădicarea Patriei. Nimeni n’a uitată ceia ce se făcu în acesta epocă. Cândă marea muncă a reorganisării naționale fu destul de înaintată, părțile monarhice se gândiră a-și însuși beneficiele iei, și încercarea de la 24 Mai se pregăti în umbră.otărîtă a nu permite ca președenția sea să acopere aceste intrige rușinase, d. Grévy își dete de misiunea. Ne aducemü aminte că taină desaprobată atunci, noî ne íncelama. Suntem fericiți astăzi c’a scrutit să se păstreze neatinsă, că n’a voită se consimță nici astă-dată de a fi sau chiară de a apare ori amăgită, on complice. In timpul acestora doui ani de președenție, d. Grévy se ținu în reserva pe care o cerea situațiunea sea, abținenduse mai totoda’una de-a lua parte la voturi] énse, cânduuă datoriă imperiosă reclama unu actu, cându principiele erau puse în jocu, nu mai eșua. Astafelu a votatu pentru pace, pentru întorcerea Adunării la Paris, și în câte va alte împrejurări otărîtore. Ce se mai shema ? Totu acestă trecută este pre aprope de noî și pré cunoscută Purtarea d-lui Grévy ca președinte al Camerei de mădi disolvată este în memoria tuturora. Tăriă, tactű, imparțialitate suverană, tota este de lăudată; și nimeni nu se miră întâlnindă asemenea simțiminte într’una astafelu de omu ; toți s’arü fi mirată, din contră, décà nu le-ară fi întâlnită sau décà ele arü fi fosta mai puțină stralucitóre. D. Grévy a meritată d’a fi judecată cum a judecată și dânsulü]Camera. Nu se potu despărți uul de jaltuli și lauda va fi îndouită, ca în acestă frasă a testamentului d-lui Thiers: »Câtă pentru mine, m ama luată uă parte așa de mică în lucrările Camerei disolvate, în câtă credă că potă remâne una martoră nepartinitorii de ceia ce s’a făcută și nu esiteza adice, ca ilustrul a său președinte, d. Grévy, că ea n’a încetată nici ună minută, prin prudința sea, moderațiunea sea, patriotismulă séa, d’a bine merita de la Francia." Și, într’adevérat, d. Grévy na încetată ună minută d’a bine merita de la Francia și de la republică. Ară fi asemenea adevărată a spune că Camera ară fi câștigată, daci ară fi unită cu prudința ceva din energia, cu moderațiunea ceva din îndrasnela liniștită ce distinge pe președintele să. împrejurările aă dată la lumină oă parte din lucruri, și au arătatű că fidelitatea către adevăratele principii nu mai e nimica când se face din ea u c cestiune de oportunismă. Acesta este trăsura principală a gloriasei cariere a d-lui Grévy. Nu s’a despărțită nici vădată de acesta fidelitate, și, prin acesta chiară, a dată totă-d’auna, în tóte împrejurările, consiliurile cele mai bune și cele mai apropriate. Ară fi scăpată republica din 1848, daca ară fi fostă ascultată; ară fi cruțată poporului francesă imensa erore a plebiscitului din 1870 și resbelulă fatale ce a urmată; ară fi cruțată omenilorű de la 4 Septembre desilusiunile ce -i așteptaă și țărei durerosele dificultăți la care o supusese Adunarea reacționară din 1871. Intr’uă cuvîntă, s’a ferită de tóte greșelele pentru sine ensușî, le-a semnalată süsa și tare ș’a arătată de timpuriă consecințele loră. Prin neînduplecarea sea, a fostă mai omnă de stată decâtă personele cele mai împăciuitore și mai adevărată dibaciă decâtă cei mai celebri prin dibăcia loră. Intr’ună secolă cândă atâtea talente mari se perdă prin micimea caracterului, d. Grévy este ună caracteră mare servită d’ună mare talentă. Eco cum mi-se pare d. Grévy, o spună în totă sinceritatea. N’amă vrută să scriă ună panegirică, ci ună portretă. Amă desemnată liniele întocmai cum le-amă văzută și le-amă vedutu frumóse și corecte. Dăc’așă fi găsită ceva defectuosă, lasă fi spusă cu sinceritate. Însă pate că esaminândă amănuntele s’ar puté găsi vr’ună mică defectă; déru ce ară face acesta? Figura întrega este tocmai cum amă înaintată-o; despre acesta nu e nici uă îndoaială și e destulă. Acesta figură e demnă d’ună șefă ală unei națiuni de ómeni liberi. Francia va ’ncerca calitățile lui și suntem încredințați că nu va slăbi. Simplicitatea și modestia suntă nedestructibile în el]; se scie destulă de mare [ca să nu dorescá nici uă dată să fiă mai mare încercândă a se ’njosi. Pentru elă, a fi în capulă unui poporü, este a fi cela d’ântâiă servitoră ală acestui poporă. Rațiunea se a drepta fa învățată că mărirea adevărată nu stă decâtă în acesta Venirea lui la putere este mai multă decâtă înălțarea unui omă la cea mai înaltă demnitate; este înălțarea consciinței republicane a Franciei. Hermann Ligier. Tradusă din La Vie. Littéraire, de Fr. D. JULES GRÉVY Noula președinte al republicei francese. —Sfîrșită— La 4 Septembre, unde era pericolul ? A se mulțămi cu unu guverna provisoriu, în locu d’a convoca imediată pe alegători pentru a compune oă adunare suverană. Oamenii apărării naționale, târîți de aventura unui patriotismă ardinte, deja necugetată, nu’lu înțeleseră. D. Grévy reclama alegerile imediate. Alegerile nu se făcură; ele se ținu d’uă parte. Însă, dé ea nu împărtășise erorea omenilorű apărării naționale, admirase sinceritatea devotamentului lor. Cândă îi vădu plecândă la primărie, unde se stabilise guvernulű, dise : „îmi pare că vede pe burghesii de la Calais.* Și mai târziiu, ca și atunci, el a scrutit să le facă dreptate. Ales la Adunarea națională din 1871 de districtele Jure și Bouches-du-Rhône, autoritatea sa morală s-a impusă din prima și colegilor a sei, care îl chiemară, cu aprope în unanimitatea voturilor, la scaunul de președinte. Acesta era, fără contestare, cea mai înaltă demnitate ce se putea conferă unui cetățean francesa, și nici unul dintre aceia, care se facă astăzi că nu cunoscu pe d. Grevy, nu s’a mirată atunci de înaltulü poștă ce i se încredințase prin conitența mandatarilor națiunii. Primulü faptă ale d-lui Grévy fu de a propune numirea d-lui Thiers ca capitala puterii esecutive. Acestă propunere întruni Alegerea președintelui republicei francese. Eco resultatul oficiale alț scrutinului pentru alegerea președintelui republicei: Votanți . . . . .713 . Ducele d’Aumale . . 1 . Generalulu de Gallifer . 1 Eșindu din Adunarea Națională, d. Dufaure, cu toți miniștri, s’au dusu la d. Grévy ca sĕ’i ducă resultatulu voturilorü. D. Dufaure a esprimatu mulțămirea și plăcerea ce ’i-a causatu acesta resultata, care este resplata unei viețe întregi de dreptate. A esprimat încrederea că d. Grévy va întrebuința, în sarcina supremă, pentru binele Franciei și alți republice, aceleași calități care l’au deosebită în adunările și în partida republicană. D. Grévy, forte mișcată, a mulțumită în câteva cuvinte. In urma alegerii sale la președenția Republicei, d. Grévy a adresată d-lui Berlimont, vice-președintele Camerei, următorea scrisore : »Domnule președinte: „Cu uă adâncă părere de réți ve adreseza demisiunea mea de membru al Camerei deputaților”. „Mulțămescă ancă vă dată colegilor mei pentru simpatia de care n’au încetată a mĕ onora, și care mĕ va urma, speră, în nouile mele funcțiuni. „Vé rogă, d-le președinte, să primiți asigurarea înaltei mele considerațiuni. »Jules Grévy.* Buletine albe sen nale . . 43 Voturi esprimate . . 670 Majoritate absolută . . . 334 D-niî Jules Grévy . . . 563 » Generalulü Chanzy . 9Ä » Gambetta . • .5 n Generalulü de Ladmirault . 1 CEREMONIALULU CONGRESULUI. Congresul pentru alegerea Președintelui Republicei trebuia să se întrunescă în sala Camerei deputaților. Președintele Senatului și membrii biuroului trebuiau dorit să mergá de la Senată până la Cameră, străbătând tate apartamentele de la Paiață, pe o lungime de 500 metri. Pe totă percursul era ună îndouită renda neîntreruptă de soldați, rusă regimentă de gentă și gendarmeria. La 4 ore, cortegială se forma și pleca de la Senată în ordinea următore : 1. Trei ușieri de la Senată în mare ținută, cu lanță de argintă la gâră, cu spada și arânda capulă descoperită. 2. Capulă ușieriloră; președintele Martel; vice-președințiî: Pelletan , Le Rover , cornițele Rampon și generarele Ladmirault; secretarii; secretarulă-generale ală președenției; capulă și supteapusă de cabineta alți d-lui Martel și feciorii președenției în mare ținută. Pe totă percursul, tobele băteau și trupele presintaă armele. Ună căpitană și ună locotenente de gentă în ținută de paradă, cu sabia scosă, însoțită pe președintele Senatului, unulă la drepta și cela-lalta la stânga. Astăfelă cortegială sosi în sala Congresului.