Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)
1879-04-01
PANULU DOMESTECI ȘI TREI Repacțiunea și Administrațtiniea strada Domnei 14 VUIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 leiA se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLAKULU Din causa sfintelor serbători ale Paseelui, diarulö nu va apare de catu Marit seta. ■" Vifanulfui UNVIMINECA, LUNI 1, 2 LUNII, 1879. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul, LA PARIS, la d-nil Darras-Ualegrain, 5rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPL AED LD Bucuresciul MARȚIȘORU j 12 PRIARU. Amă arătata alaltăieri sistema de înșelăciune după care partida <jisă conservatórea alcătuită bugetele statului totă timpul, câtă a fostă la putere, făcândă să se producă la închiderea fiecărui exercițiă mari deficite, în loculă echilibrului fictivă arătată la votarea bugetelor, și introducendă astăferă cea mai mare desordine în financiele țărei. Să venimă astăzi la falsificarea acasăși situațiunilor definitive financiare, faptă multă mai gravă, fiindă că aci ministrul nu are a face prevederi, pe un basă precare, ci nu se pute referi decâtă la cifre positive. Am arătată de mai multe ori că guvernulă flsă conservatoră a falsificată situațiunile financiare, și că, dacă cineva a abulată în țara acesta de gruparea cifreloră pentru a nu arăta adevărulă, apoi de figură acei omeni simtă domnii conservatori. Pe ce cnse acești domni aă tăcută? De ce nu am venită să dovedescă că acusările, ce se rădicau în contră le, nu erau adevărate ? Lucrulă e ușoră de înțeleșii. Nu aă cerespunde. De aceia nu suntă nici uă dată pregătiți a răspunde. In ultima ședință a Adunării deputaților, d. ministru de financie a vorbită din nou despre procederile financiare ale partidei fisă conservatore. D. Maiorescu a luată cuventură spre a’lă combate , și a făcută ună forte lungă discursă. Delă a respunsă ore la acuzările împrospătate de d. ministru de financie ? Nici de cum nu era pregătită. Déca se jice d-loră conservatori: ați umflată evaluațiunile bugetare, d-neloră respundă , n’avemă statistică seriosă. Dară, déca dumneloră s’aă înșelată de bună credință, de ce, cândă aă văzută într’măană că evaluările au fostă pre urcate , nu le aă scăzută în anul următoră? Să dămă mă exemplu. In 1873, evaluările vămilor au fostă de 9,560,000 lei, eră încasările de 8,232,762,25. Ce era mai naturală, decâtă ca în 1874 evaluările să fie înscrise numai cu 8,200,000 lei? Conservatorii casé, cari a uă logică aparte, a loră proprie, până în 1874 chiară mai multă decâtă evaluarea din 1873, și trecă 9.675.000 lei. Dară în 1874 se încaseză numai 8,571,209,11 ceia ce nu’i împedecă de a înscrie pentru 1875 și mai multă,uă evaluare de 9.980.000 lei. In 1875 se încaseză încă mai puțină decâtă în toți anii precedenți, numai 7,802,229,95, și ei înscriă pentru 1876 totă 9,980,000. Cu dreptă curentă li s’afișă deră : cândă vedeați că încasările mergă diminuândă, de ce înscriați în evaluările bugetare totă cifre mai urcate? Ce respundă conservatorii? De ce atâta svână, așa facă conservatorii: ei evalueză mai multă și încaseză mai puțină; procedura liberaliloră e aceiași, numai resturnată; ei evalueza mai puțină și încaseză mai multă. In adeverü, conservatorii facă liberaliloră ună actă de acuzare, ca spre exemplu la vămi: vădăndă că în tannnn 1870 s’aă încasată 8,165,895,06, ei aă înscrisă la evaluările bugetare ale anului 1877 numai 7,630,000 lei, că încasândă în 1877 suma de 10,027,114,41, ei aă înscrisă în 1878 ca evaluare numai 8,168,216 lei, și că, încasândă în acestă ană 16,256,527 lei, ei au evaluată vămile în anul 1879 numai 10,859,000 lei. Fără îndoială, conservatorii ară fi mersă altă feră. Li s’a mai Jisă : Nu v’ați ținută de legea comptabilității și în esecutarea bugetelor, ați resturnată bugetulă votată. Dumneloră respond ă , amă trebuită se face să faciă la mii și sute de nevoi și amă trebuită să urcămă veniturile vechi și să inventămă altele noue. In zadară li se arătă că nu e vorba de chieltuieli mai mari sau mai mici, ci de veracitatea socotelelor înfățișate. Dară în fine , cândă li se amintește despre falsificările situațiunilor financiare, ei își perdă cumpătură și nu scă ce să mai răspundă. Este însemă mare interesă ală statului a lămuri bine acestă cestiune și a o supune astăfelă lămurită la judecata publicului. Vomă espune lucrurile cum suntă în realitate. Să vină apoi d-nii conservatori să probeze că ceia ce vomă arăta noi nu e adevărulă, purulă adevără. ■" Să respundă, decapotă, puntă cu puntă la acusările următore . Anteia cifră falsă, înscrisă în situațiunile financiare ale guvernului (fisă conservator, e acea de 3,100,000 lei, trecută pentru 1870. Nomenclatura acestei cifre e mai antenă de notată : In situațiunea financiară a anului 1871, sunt scrisă de d. Petre Mavrogheni, se vede : Pag. 4. „3,100,000 escedentală esercițiilor închise, soldate cu datoria flotantă, adecă numerară remasă în casă la închiderea esercițiului 1870.“ Pag. 22. „3,100,000 escedentulă esercițiilor închise, soldate cu datoria flotantă achitată prin împrumutură de 78 milione.“ Esercițiile financiare anuale nu se potă solda de câtă în echilibru, cu escedente seu cu deficite. Cândă se soldeză în echilibru ? Atunci cândă nu s’a chieltuită nici ună bană mai multă de câtă veniturile. Cândă se soldeză cu escedinte ? Atunci cândă încasările veniturilor sunt mai mari de câtă chieltuielile, încasările trebuie să fiă întocmai așa de certe, adică de reale, ca și chieltuielile. Cândă se soldeză cu deficită? Atunci când încasările veniturilorii sunt mai mici decâtă chieltuielile, adică cândă aceste încasări nu potă acoperi chieltuielile. Acesta e clară, indubitabilă. Se urmămă. Cândă ună exercistă se soldeză cu uă datoria flotantă, e sigură că ele se soldeză cu deficitu, căci, dacă s’ară solda cu ună escedentă, nu ară exista datorie flotantă. Când mai multe exerciții se soldeză totă în deficite, aceste deficite producă în fine uă datoriă flotantă mai multă ori mai puțină însemnată. Și aci nu vorbimă de modulă întrebuințării baniloră, scă de necesitățile chieltuielilor”. Cestiunea e simplă, e cestiune numai de administrațiune bugetară și de dare de compturi. Așa deră, când se zice că „esercițiele închise se soldeză cu datoria flotantă11, se duce să, esercițiele înainte de 1870 se soldeză cu deficite. Eră, cândă se adaugă că aceste exerciții, carele soldau cu deficite, lasă după dânseleună „escedentă“, acesta este uă absurditate, cândă lucrur ă ară fi spusă în necunoscință de causă, uă enormitate vinovată, cândă s’ară pute dovedi că lucrul ă e făcută cu scrie și voință. Se eșaminămă : Din nomenclatura de la pag. 22 citată, reiese că exercițiile închise înainte de 1870 s’aă soldată cu uă datorie flotantă, și că acesta datorie flotantă a fostă achitată prin împrumutură de 78 milione, numită împrumutură domenială. Se vedemă : remas’aă din împrumutură domenială aceste 3,100,000, care se înscriu ca incasați în anul 1870, căci numai astăferă amă pute să ne mai esplicămă titlulă? Deschidemă situațiunea financiară din 1872 suptscrisă totă de d. Petre Mavrogheni. La pag. XIX vedemă că împrumutură domenială de 78 milione a produsă unu, efectivă de „58,176,250 lei“, din care, cum erice acea situațiune, „scătându-se plățile „ce casa comitetului domenială a „fost„ obligată a face în virtutea „legii pentru stingerea datoriei flotante, 57,431,589 lei 80 bani, re„mâne ună escedentă din împrumută „de 344,660 lei 20 bani“. Cum s’aă făcută aceste plăți ? Lucrul ă se explică forte deslușită la pag. 65. „împrumutură flotantă, după expunerea de motive a legii“, cuprinde: „32,827,608,51 credite seă sume plătite în 1871 și 1872. „10,000,000,00 pentru acoperirea deficitului 1870. „ 100,000,00 Casei Brâncovenu. „ 1,503,981,29 Băncei Române. „ 2,000,000,00 Suma paragrafului estraordinară din 1881. „11,400,000,00 Obligațiuni reservate pentru Casa de Depuneri și Consemnațiuni. „ 344,660,20 Escedentă cea lăsată împrumutură.“ 58,176,250,00 suma egală cu „produsul efectivă ală împrumutului de 78 milione“. Conclusiunea este că efectivul împrumutului domenială a fost întrebuințată : 1. A plăti datoria flotantă a exercițiiloră înainte de 1870 seă 32,827,608 lei 51 bani. 2. A plăti deficitul anului 1870, compus din 3 condeie, seu 11,603,981 1. 29 bani. 3. A plăti deficitul anului 1871 seă 2,000,000 lei. 4. A forma reserva depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, destinată pentru plățile ce ’era a să se respundă d-lui Strasberg, 11,400,0001. 5. Ună escedentă de 344,660 lei 20 bani, împrumutură se găsesc o deră întrebuințată pe deplină și nu vedemă că uă sumă de 3,100,000 se fi remasă de plată, să se nu se fi plătită. Din contra, vedemă că, prin lege și prin situațiunea financiară se constată că datoria flotantă e de 32,827,608 lei 51 bani. Acestă datorie, care represintă deficitele anilor precedinți, a fostă pe deplină plătită din împrumutură domenială, și prin urmare a fostă achitată. Nu este însă acesta uă dovadă pipăită, care reiese din chiară situațiunea financiară a d-lui Mavrogheni, că exercițiile închise n’au putută ave escedente ? Nu reiese deci, cu uă claritatematematică nediscutabilă, că suma de 3,100,000 n’a fostă nici uă dată încasată în 1870, nici ca escedentă ală esercițiilor anteriore, fiindăcă aceste tute s’aă soldată cu deficită, nici ca escedentă neîntrebuințată ală împrumutului domenială, fiindăcă nicăieri nu se vede că a mai remasă acestă sumă. Acestă cifră e deră falsă, căci suma ce ea represintă nu s’a încasată nici uă dată, nici în 1870, nici mai târisiă. Prin ea s’a falsificată situațiunea financiară a anului 1870. In loc de a se arăta ună deficită de 991,295 lei 59 bani, vedemă că anul 1870 areta ună escedentă de 2,108,704 lei 41 bani. Se respundă acid. Maiorescu. Pete dsea să aducă ună arsenală întregu de vorbe, cifrele aceste voră remâne neclintite; ele voră apărea ca oă petă negră pe gestiunea financiară a partidei crisă conservatore. Se examinămă acum situațiunea anului 1871. Falsificarea e aci și mai îndrăsneță. In situațiunea financiară a anului 1871, se sice la pag. 4 că „remână „veniturile împlinirii ale anului 1870, suma de 3,344,473 lei 73 bani“. Totă la pag. 4 și încă la pag. 28 ale aceleiași situațiuni, unde se arată veniturile și chieltuielele celor nouă luni de la 1 Ianuarie pene la 30 Septembre ale anului 1871, vedemă următorele : „Escedentă bănescă și remășițe remase de împlinită din exercițială 1870—5,453,178 „lei 14 bani evaluațiuni—2,108,704 „lei 41 bani împliniri—3,344,473 lei „ 73 bani remași de împlinită pene la „30 Septembre, 1872.“ Din aceste cifre rezultă că, escedentulă fictivă de 2,108,704 lei 41 bani, despre care amă vorbită, se consideră ca reală, adică ca împlinită,—și că remășițele neîmplinite la 30 Septembre, 1871, ale anului 1870, se prevedeau a fi de 3,344,473 lei 73 bani. De uă dată cnse, acestă din urmă sumă se vede considerată ca încasată totă în anul 1871. Situațiunea financiară a anului 1872 arăta pentru esercițială 1871 la pag. IV că „5,453,178 lei 14 bani e escedentulă anului 1870 cu aproximațiune, „corupturile nefiindă definitivă încheiate nici pe anul 1870, nici pe „cei anteriori“, eră la pag. 10, că „escedentulă anului 1870 cu aproximație, comptulă nefiindă definitivă încheiată nici pe anul 1870, „nici pe cei anteriori—5,453,178 „lei 14 bani drepturi constatate și „5,453,178 lei 14 bani împliniri efectuate“. Anulă 1870 a lăsată în adevera remășițe de încasată de 3,344,473 1. 73 bani, înse aceștia nu s’aă încasată toți în anulă 1871. In acestă ană s’aă încasată din remășițele anului 1870 numai suma de 647,099 1. 70 bani, care sunt cuprinși în suma de 3,588,578 lei 28 bani, înscriși la pag. 8 a situațiunii financiare a anului 1872 ca încasați din remășițele exercițiilor închise înainte de 1871. Spre mai buna lămurire, vomă descompune atâtă suma remășițelor, încasate în 1871 pentru anii anteriori, câtă și suma remășițelor a anului 1870 precum s’aă încasată în urmă. Remășițele esercițiilor închise înainte de 1871 și încasate în 1871 sunt următorele :— din esercițiile anteriore anului , din esercițiil anului. 1860— 1860— 1861 — 1862 — 1863 — 1864— 1865— 1866 — 1867 — 1868— 1869— 1870 — 202,936,54 211,667,27 398,412,02 485,214,841,498,937,10 647,099,70 Totală— 3,588,578,28 Remășițele anului 1871 s’aă încasată în următorulă modă : In 1871—647,099,70 precum se arată mai sus— 1872 — 974,508,24 1873— 146,407,12 1874— 93,622,55 1875— 61,517,86 1876— 22,588,78 1877— 23,519,24 Totală —1,969,273,60 remășițe încasate ale anului 1871 până la 1 ianuarie 1878. Remășițele anului 1871 fiindü după constatarea situațiunii financiare de 3,344,473 lei 73 bani, din care s-au încasată până la finele anului 1877 numai 1,969,273 lei 60 bani, resultă că la 1 ianuarie 1878 remâneaă a se încasa încă de aci înainte 1,375,200 lei 13 bani. Intrebămă pe orice omă cu minte sănătosă, pe ori ce omă cu consciință, se ne spuie decă e lucru regulată ca suma de 3,344,473 lei 73 bani să se înscrie ca încasată în anul 1871, cândă, din chiară nomenclatura iei în situațiunea financiară, se dovedeste că acestă cifră era de încasată în anii ulteriori, cândă din scriptele ministerului de financie se dovedeste că din acestă sumă s’aă încasată în 1871 numai 647,099 lei 70 b., că aceste 647,099 lei 70 bani sunt înscriși întru rămășițele încasate în 1871 în sumă de 3,588,378 lei 28 bani, și că din acestă sumă s’aă încasată în fiecare din anii care au urmată anului 1871 sume cari la finele anului 1877 se suiară la 1,969,273 lei 603,468,14 5,292,687,610,39 18,033,98 24,319,02 85,586,30