Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)

1879-04-01

PANULU DOME­STECI ȘI TREI Rep­acțiunea și Administrațtiniea strada Domnei 14 VUIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei­­­A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLAKULU Din causa sfintelor­ serbători ale Paseelui, dia­­rulö nu va apare de catu Marit seta. ■" V­ifanulfui U­NV­IMINECA, LUNI 1, 2 LUNII, 1879. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AM­ENTE. n Capitală și districte: una anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul, LA PARIS, la d-nil Darras-Ualegrain, 5rue de l’anciene Comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPL AED LD Bucuresciul MARȚIȘORU­ j 12 PRIARU. Amă arătata alaltă­ieri sistema de înșelăciune după care partida <jisă conservatóre­a alcătuită bugetele statului totă timpul, câtă a fostă la putere, făcândă să se producă la închiderea fie­cărui exercițiă mari deficite, în loculă echilibrului fictivă arătată la votarea bugetelor­, și in­­troducendă astă­feră cea mai mare desordine în financiele țărei. Să ve­­nimă astăzi la falsificarea a­casăși situațiunilor­ definitive financiare, faptă multă mai gravă, fiindă că aci ministrul­ nu are a face preve­deri, pe un basă pre­care, ci nu se pute referi de­câtă la cifre positive. Am­­ arătată de mai multe ori că guvernulă fl­să conservatoră a falsificată situațiunile financiare, și că, dacă cine­va a abulată în țara acesta de gruparea cifreloră pentru a nu arăta adevărulă, apoi de figură acei omeni simtă domnii conserva­tori. Pe ce cnse acești domni aă tă­cută? De ce nu am venită să dove­­descă că acusările, ce se rădicau în contră­ le, nu erau adevărate ? Lucrulă e ușoră de înțeleșii. Nu aă ce­respunde. De aceia nu suntă nici uă dată pregătiți a ră­spunde. In ultima ședință a Adunării de­­putaților­, d. ministru de financie a vorbită din nou despre procederile financiare ale partidei­­ fisă conser­vatore. D. Maiorescu a luată cuventură spre a’lă combate , și a făcută ună forte lungă discursă. Delă a respunsă ore la acuzările împrospătate de d. ministru de financie ? Nici de cum­­ nu era pregătită. Déca se­­ jice d-loră conservatori: ați umflată evaluațiunile bugetare, d-neloră respundă , n’avemă stati­stică seriosă. Dară, déca dumneloră s’aă înșelată de bună credință, de ce, cândă aă văzută într’m­ă­ană că evaluările au fostă pre urcate , nu le aă scă­zută în anul­ următoră? Să dămă m­ă exemplu. In 1873, evaluările vă­­milor­ au fostă de 9,560,000 lei, eră încasările de 8,232,762,25. Ce era mai naturală, de­câtă ca în 1874 evaluările să fie înscrise numai cu 8,200,000 lei? Conservatorii casé, cari a­ uă logică a­parte, a loră proprie, până în 1874 chiară mai multă de­câtă evaluarea din 1873, și trecă 9.675.000 lei. Dară în 1874 se în­caseză numai 8,571,209,11 ceia ce nu’i împedecă de a înscrie pentru 1875 și mai multă,­uă evaluare de 9.980.000 lei. In 1875 se încaseză încă mai puțină de­câtă în toți a­­nii precedenți, numai 7,802,229,95, și ei înscriă pentru 1876 totă 9,980,000. Cu dreptă curentă li s’a­­fișă deră : cândă vedeați că încasă­rile mergă diminuândă, de ce în­­scriați în evaluările bugetare totă cifre mai urcate? Ce respundă conservatorii? De ce atâta svână, așa facă conservatorii: ei evalueză mai multă și încaseză mai puțină; procedura liberaliloră e aceiași, numai resturnată; ei evalu­­eza mai puțină și încaseză mai multă. In adeverü, conservatorii facă libe­raliloră ună actă de acuzare, ca spre exemplu la vămi: văd­ăndă că în ta­nnnn 1870 s’aă încasată 8,165,895,06, ei aă înscrisă la evaluările bugetare ale anului 1877 numai 7,630,000 lei, că încasândă în 1877 suma de 10,02­7,114,41, ei aă înscrisă în 1878 ca evaluare numai 8,168,216 lei, și că, încasândă în acestă ană 16,256,527 lei, ei au evaluată vămile în anul­ 1879 numai 10,859,000 lei. Fără îndoia­lă, conservatorii ară fi mersă altă­ feră. Li s’a mai­­ Jisă : Nu v’ați ținută de legea comptabilității și în esecu­­tarea bugetelor, ați resturnată bu­­getulă votată. Dumneloră respond ă , amă trebuită se face să faciă la mii și sute de nevoi și amă trebuită să urcămă veniturile vechi și să inven­­tămă altele noue. In zadară li se arătă că nu e vorba de chieltuieli mai mari sau mai mici, ci de vera­citatea socotelelor­ înfățișate. Dară în fine , cândă li se amin­tește despre falsificările situațiuni­lor­ financiare, ei își perdă cumpă­­tură și nu sc­ă ce să mai răspundă. Este înse­m­ă mare interesă ală statului a lămuri bine acestă cesti­­une și a o supune astă­felă lămu­rită la judecata publicului. Vomă espune lucrurile cum suntă în rea­litate. Să vină apoi d-nii conserva­tori să probeze că ceia ce vomă a­­răta noi nu e adevărulă, purulă a­­devără. ■" Să respund­ă, deca­potă, puntă cu puntă la acusările următore . Anteia cifră falsă, înscrisă în si­tuațiunile financiare­ ale guvernului (fisă conservator, e acea de 3,100,000 lei, trecută pentru 1870. Nomenclatura acestei cifre e mai antenă de notată : In situațiunea financiară a anu­lui 1871, sunt scrisă de d. Petre Ma­­vrogheni, se vede : Pag. 4. „3,100,000 escedentală e­­sercițiilor­ închise, soldate cu dato­ria flotantă, adecă numerar­ă remasă în casă la închiderea esercițiului 1870.“ Pag. 22. „3,100,000 escedentulă esercițiilor­ închise, soldate cu da­toria flotantă achitată prin împru­­mutură de 78 milione.“ Esercițiile financiare anuale nu se potă solda de câtă în echilibru, cu escedente seu cu deficite. Cândă se soldeză în echilibru ? A­­tunci cândă nu s’a chieltuită nici ună bană mai multă de câtă veni­turile. Cândă se soldeză cu escedinte ? A­­tunci cândă încasările veniturilor­ sunt­ mai mari de câtă chieltuielile, încasările trebuie să fiă întocmai așa de certe, adică de reale, ca și chiel­tuielile. Cândă se soldeză cu deficită? A­­tunci când­ încasările veniturilorii sunt­ mai mici de­câtă chieltuielile, adică cândă aceste încasări nu potă a­­coperi chieltuielile. Acesta e clară, indubitabilă. Se urmămă. Cândă ună exercistă se soldeză cu uă datoria flotantă, e sigură că ele se soldeză cu deficitu, căci, dacă s’ară solda cu ună escedentă, nu ară e­­xista datorie flotantă. Când­ mai multe exerciții se soldeză totă în de­ficite, aceste deficite producă în fine uă datoriă flotantă mai multă ori mai puțină însemnată. Și aci nu vorbimă de modulă întrebuințării baniloră, scă de necesitățile chieltuie­­lilor”. Cestiunea e simplă, e cestiu­­ne numai de administrațiune buge­tară și de dare de compturi. Așa deră, când­ se­­ zice că „eser­­cițiele închise se soldeză cu datoria flo­tantă11, se duce să­, esercițiele înainte de 1870 se soldeză cu deficite. Eră, cândă se adaugă că aceste exerciții, carele soldau cu deficite, lasă după dânsele­ună „escedentă“, acesta este uă absurditate, cândă lucrur ă ară fi spusă în necunoscință de causă, uă enormitate vinovată, cândă s’ară pu­te dovedi că lucrul ă e făcută cu scrie și voință. Se eșaminămă : Din nomenclatura de la pag. 22 citată, reiese că exercițiile închise înainte de 1870 s’aă soldată cu uă da­torie flotantă, și că acesta datorie flo­tantă a fostă achitată prin împrumu­tură de 78 milione, numită împru­­mutură domenială. Se vedemă : remas’aă din împru­­mutură domenială aceste 3,100,000, care se înscriu ca incasați în anul­ 1870, căci numai astă­feră amă pu­te să ne mai esplicămă titlulă? Deschidemă situațiunea financiară din 1872 suptscrisă totă de d. Petre Mavrogheni. La pag. XIX vedemă că împrumutură domenială de 78 milione a produsă unu, efectivă de „58,176,250 lei“, din care, cum erice acea situațiune, „scă­tându-se plățile „ce casa comitetului domenială a „fost„ obligată a face în virtutea „legii pentru stingerea datoriei flo­tante, 57,431,589 lei 80 bani, re­„mâne ună escedentă din împrumută „de 344,660 lei 20 bani“. Cum s’aă făcută aceste plăți ? Lu­crul ă se explică forte deslușită la pag. 65. „împrumutură flotantă, după expune­­rea de motive a legii“, cuprinde: „32,827,608,51 credite seă sume plătite în 1871 și 1872. „10,000,000,00 pentru acoperirea deficitului 1870. „ 100,000,00 Casei Brâncovenu. „ 1,503,981,29 Băncei Române. „ 2,000,000,00 Suma paragrafu­lui estraordinară din 1881. „11,400,000,00 Obligațiuni reser­vate pentru Casa de Depuneri și Con­­semnațiuni. „ 344,660,20 Escedentă ce­a lăsată împrumu­tură.“ 58,176,250,00 suma egală cu „produsul­ efectivă ală împrumutu­lui de 78 milione“. Conclusiunea este că efectivul­ îm­prumutului domenială a fost­ între­buințată : 1. A plăti datoria flotantă a e­­xercițiiloră înainte de 1870 seă 32,827,608 lei 51 bani. 2. A plăti deficitul­ anului 1870, compus din 3 condeie, seu 11,603,981 1. 29 bani. 3. A plăti deficitul­ anului 1871 seă 2,000,000 lei. 4. A forma reserva depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, desti­nată pentru plățile ce ’era a să se respundă d-lui Strasberg, 11,400,0001. 5. Ună escedentă de 344,660 lei 20 bani, împrumutură se găsesc o deră în­trebuințată pe deplină și nu vedemă că uă sumă de 3,100,000 se fi re­masă de plată, s­ă se nu se fi plă­tită. Din contra, vedemă că, prin lege și prin situațiunea financiară se con­stată că datoria flotantă e de 32,827,608 lei 51 bani. Acestă da­torie, care represintă deficitele ani­­lor­ precedinți, a fostă pe deplină plătită din împrumutură domenială, și prin urmare a fostă achitată. Nu este însă acesta uă dovadă pipăită, care reiese din chiară situațiunea fi­nanciară a d-lui Mavrogheni, că e­­xercițiile închise n’au putută ave es­cedente ? Nu reiese deci, cu uă claritate­­matematică nediscutabilă, că suma de 3,100,000 n’a fostă nici uă dată încasată în 1870, nici ca escedentă ală esercițiilor­ anteriore, fiindă­că aceste tute s’aă soldată cu deficită, nici ca escedentă neîntrebuințată ală împrumutului domenială, fiindă­că nicăieri nu se vede că a mai remasă acestă sumă. Acestă cifră e deră falsă, căci su­ma ce ea represintă nu s’a încasată nici uă dată, nici în 1870, nici mai târisiă. Prin ea s’a falsificată situațiunea financiară a anului 1870. In loc­ de a se arăta ună deficită de 991,295 lei 59 bani, vedemă că anul­ 1870 areta ună escedentă de 2,108,704 lei 41 bani. Se respundă aci­d. Maiorescu. Pe­te d­sea să aducă ună arsenală în­­tregu de vorbe, cifrele aceste voră remâne neclintite; ele voră apărea ca oă petă negră pe gestiunea fi­nanciară a partidei crisă conserva­tore. Se examinămă acum situațiunea anului 1871. Falsificarea e aci și mai îndrăs­­neță. In situațiunea financiară a anului 1871, se s­ice la pag. 4 că „remână „venituri­­le împlinirii ale anului 1870, suma de 3,344,473 lei 73 bani“. Totă la pag. 4 și încă la pag. 28 ale aceleiași situațiuni, unde se a­­rată veniturile și chieltuielele ce­­lor­ nouă luni de la 1 Ianuarie pe­ne la 30 Septembre ale anului 1871, vedemă următorele : „Escedentă bă­­­nescă și remășițe remase de împli­nită din exercițială 1870—5,453,178 „lei 14 bani evaluațiuni—2,108,704 „lei 41 bani împliniri—3,344,473 lei „ 7­3 bani remași de împlinită pene la „30 Septembre, 1872.“ Din aceste cifre rezultă că, esce­dentulă fictivă de 2,108,704 lei 41 bani, despre care amă vorbită, se consideră ca reală, adică ca împli­nită,—și că remășițele neîmplinite la 30 Septembre, 1871, ale anului 1870, se prevedeau a fi de 3,344,473 lei 73 bani. De uă dată cnse, acestă din urmă sumă se vede considerată ca încasată totă în anul­ 1871. Situațiunea fi­nanciară a anului 1872 arăta pen­tru esercițială 1871 la pag. IV că „5,453,178 lei 14 bani e esceden­­­tulă anului 1870 cu aproximațiune, „corupturile nefiindă definitivă în­cheiate nici pe anul­ 1870, nici pe „cei anteriori“, eră la pag. 10, că „escedentulă anului 1870 cu apro­ximație, comptulă nefiindă defini­­­tivă încheiată nici pe anul­ 1870, „nici pe cei anteriori—5,453,178 „lei 14 bani drepturi constatate și „5,453,178 lei 14 bani împliniri e­­­fectuate“. Anulă 1870 a lăsată în adevera remășițe de încasată de 3,344,473 1. 73 bani, înse aceștia nu s’aă înca­sată toți în anulă 1871. In acestă ană s’aă încasată din remășițele a­­nului 1870 numai suma de 647,099 1. 70 bani, care sunt­ cuprinși în suma de 3,588,578 lei 28 bani, înscriși la pag. 8 a situațiunii financiare a a­­nului 1872 ca încasați din remăși­țele exercițiilor­ închise înainte de 1871. Spre mai­ buna lămurire, vomă descompune atâtă suma remășițe­­lor, încasate în 1871 pentru anii anteriori, câtă și suma remășițelor a anului 1870 precum s’aă încasată în urmă. Remășițele esercițiilor­ închise îna­inte de 1871 și încasate în 1871 sunt­ următorele :— din esercițiile anteri­ore anului , din esercițiil­ anului. 1860— 1860— 1861 — 1862 — 1863 — 1864— 1865— 1866 — 1867 — 1868— 1869— 1870 — 202,936,54 211,667,27 398,412,02 485,214,84­1,498,937,10 647,099,70 Totală— 3,588,578,28 Remășițele anului 1871 s’aă înca­sată în următorulă modă : In 1871—647,099,70 precum se arată mai sus— 1872 — 974,508,24 1873— 146,407,12 1874— 93,622,55 1875— 61,517,86 1876— 22,588,78 1877— 23,519,24 Totală —1,969,273,60 remășițe încasate ale anului 1871 până la 1 ianuarie 1878. Remășițele anului 1871 fiindü după constatarea situa­țiunii financiare de 3,344,473 lei 73 bani, din care s-au încasată pâ­nă la finele anului 1877 numai 1,969,273 lei 60 bani, resultă că la 1 ianuarie 1878 remâneaă a se în­casa încă de aci înainte 1,375,200 lei 13 bani. Intrebămă pe ori­ce omă cu minte sănătosă, pe ori­ ce omă cu consci­­ință, se ne spuie­ decă e lucru re­gulată ca suma de 3,344,473­­ lei 73 bani să se înscrie ca încasată în anul­ 1871, cândă, din chiară no­menclatura iei în situațiunea finan­ciară, se dovedeste că acestă cifră era de încasată în anii ulteriori, cândă din scriptele ministerului de financie se dovedeste că din acestă sumă s’aă încasată în 1871 numai 647,099 lei 70 b., că aceste 647,099 lei 70 bani sunt­ înscriși întru ră­mășițele încasate în 1871 în sumă de 3,588,378 lei 28 bani, și că din acestă sumă s’aă încasată în fie­care din anii care au urmată anului 1871 sume cari la finele anului 1877 se suiară la 1,969,273 lei 60­3,468,14­ 5,292,68­7,610,39 18,033,98 24,319,02 85,586,30

Next