Romanulu, mai 1879 (Anul 23)

1879-05-02

ANULU DOUE­Z­ECI ȘI TREI Redacț­iunea și Administrațiimea strada Doamei 14 VOIESTE SI TEI PUTEA. A­N­UNC­I­U­R­I. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU întrunire publici­ electoralii. Vineri 4 Maiü, la 8 și jumătate ore sera precisa, se va ține ultima întrunire electorală a partidei na­ționale liberale din Bucuresci. D. Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreilor si și despre deslegarea iei. Comitetul­ electoralii din Bu­­curesci alu partidei naționale liberale. In ședința sea de la 27 Aprile, comitetul­ a decisă următorele : La colegi­ulii I de deputați alț județului Ilfova susține candi­datura D-LUI GEORGE VERNESCU La colegiu­lii II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiu­lii I de senatori, comitetul­ partidei naționale libe­rale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra­ I. La colegiu­lü II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiu­le III și IV de deputați se vor­ publica mai în urmă. gBaBBMM—BB gg! m ■ [UNK] [UNK] [UNK]!!!_■ ■L^MC«!!M81 IL B 8 in­ Sasa MERCURI, 2 MAIU 1870. .................................... ! ............................... LUMINEZA­TE ȘI VEI FI; A­B­O­N­AM­ENTE. In Capitală și districte, unü anii 48 lei; șfise luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de I’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, Ia d. B- G. PopovicI, 16 Fleisch­­markt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucurescî, Pizarii. Nici uă dată nu s’a rejuta încă în România uă luptă electorală atâtă de frumoasă, atât­ de întinsă, în care tóte partidele și toți cetățenii să intre cu atâta aventü și cu atâta dorință de a’și exercita dreptul­, care este ânsăși temelia statului no­stru constituțională. Acestă luptă este proba neîndou­­iasă că astăzi domnesce în fine în țară una regimű în adevéra consti­tuțională, pentru care drepturile ce­­tățenilor­ și respectul­ legilor, este una cultă. Acestă sun­tă, în care intră cu a­­celașă avântă tote partidele, în care se aruncă cu puterea, pe care o dă numai speranța, ch­iar­ acea partidă ce se numesce conservatóre, și care atâția ani câtü a stat­ la putere­a făcută din lupta electorală uă dra­­gonadă sângerosa și din alegeri uă deplorabilă comedie, acesta luptă, dh­emă, probază că ch­iar­ adversa­rii cei mai învierșunați al partidei naționale­ liberale au credința că a­­stăzi nu domnesce în țeră de­câtü numai legea și că numai din voința liberă espresă a alegotorilorü va ieși viitorea represintațiune națională. Deja chiar­ în acestă luptă atât­ de reală din puntul­ de vedere ale funcționării instituțiuniloră regimu­lui represintativă, câte arme nerea­le și neoneste nu se întrebuințeză din nenorocire! Cea mai deplorabilă, cea mai ne­­onestă din tóte aceste arme, este esploatarea ce se face cu arjstarea și periculosa cestiune a Evreilori­. Nici uă armă nu este culpabilă ca acesta; ea are două tăișuri și nu se póte feri cine­va de unuia, fără a se tăia în cela-l­alta. Cine o între­buințeză spre a reuși în alegeri, po­te fi sigurit că, déca lui îi va ajuta să învingă, unul­ din tăișuri va ră­ni adâncit națiunea. Cu tóte acestea, pasiunea neno­rocită și orbă nu judecă. Aceia cari și-au făcută din cestiunea Evreilorü uă armă electroală, nu se sfiesc, a propaga că guvernul­, care s’a pus d­in luptă cu tóte puterile civilisate spre a apara țera tocmai în acestă cestiune, arü fi luate îngagiamente în privirea iei către acele puteri. Acesta neadeverit sfruntată se spul­beră cnsé înaintea unui faptu po­­sitivü. Péne astăzi puterile care sprijină mai în specialü împământenirea E­­vreilorü în România, nu ne-au re­cunoscută încă independința în re­­lațiunile diplomatice. Acesta esteuă probă­vedită că ele nu s'au putută înțelege cu guvernul­ nostru, și din momentul­ ce nu există înțelegere, nici ună îngagiamentă nu a putută să fiă luată. Pentru ori­cine cunosce în câtă­­va afacerile statului, nu pute să e­­siste cea mai mică îndouieli că, în­dată ce guvernul­ nostru ar­ fi luată vre­ună îngagiamentă în cestiunea Evreilor­, puterile occidentale nu ar­ fi stată la gânduri a stabili re­­lațiunile lor­ diplomatice cu Româ­nia ca cu ună stată absolută inde­pendentă. Nerecunoscerea diplomatică a nouei nóstre situațiuni­­ politice, este domit­tă dovadă viiă că guvernul­ ro­mână nu a voită să dea nici ună în­gagiamentă, ci o remasă corectă și fermă în responsură că, resolvarea cestiunii aparținendă națiunii, eră nu guvernului, nici ună îngagiamentă prealabilă nu pate să fie luată. Dară nici uă probă nu pate de­­sarma roua credință și mai cu sumă în contra relei voite să lupte , în credințe suntă ne­cesiiunea Evrei­lor­, partida națională liberală și guvernul­ ei. La aceste esploatări de rea-cre­­dință guvernală a respinsă prin­­tr’uă declarațiune lămurită și cate­gorică, într’ună comunicată publi­cată în Monitorulu de ieri, repro­ducem­ă chiar aci acestă comunicată, atrăgêndă asupră’i luarea a­minte a tutoră cetățeniloră : „Tóte faptele și actele guvernu­lui, jice comunicatură oficială, ade­veresed că elü nu a luatu nici unii anga­jamentu în privirea revisiunei art. 7 din Constituție. Parlamentulă disolvată a fost­ pusă în posiție de-a se convinge despre acesta prin declarațiuniie precise și categorice ale guvernului. Guvernul­ nici nu putea lega țeza, pentru că elü nu avea dreptul­ de-a lua unü angagjamento­are care, fără autorizarea Corpurilor­ Legiuitóre disolvate, care, la rândul­ lor­, nu erau chiemate a se rosti în acestă privire, ci a declara numai că este locă de-a se revizui art. 7 din Constituție. In adevĕrü numai nouile Adunări Legiuitare au drep­tul­ și atribuțiunea de-a do­uă so­­luțiune în acestă cestiune. Prin ur­mare, acei cari afirmă că guvernul­ are luate îngagiamente în afară, în privirea revizuirei art. 7, întrebuin­țeză cu solință ca armă electorală nesce calomnii, care suntă de natură a aduce perturbațiunî in întru și a compromite chiar interesele țerei.“ Uă probă strălucită de dorința sinceră și hotărîtă a guvernului de a întemeia regimul­ parlamentară în România, prin cea mai regulată și mai liberă funcționare a sistemei electorale, este circulara pe care d. ministru ală justiției o adreseză a­stări­­ procurorilor­­ generali în privi­rea alegerilor a­ce aă a se începe la 3 Mai­. Acestă actă ministerială, care va r­emânea pentru totă­dea­una ca ună modelă demnă de imitată, cinată de guvernele țărilor, celoră mai li­bere și mai înaintate, va fi unul­ din titlurile de laudă ale ministe­­riului partidei naționale-liberale; nu să putemă recomanda mai bine luării a­minte a tutoră Româniloră, din ori­ce partidă politică ară fi, de câtă punându’la ch­iarü aci la lo­­curu de onore ce merită, supt ochii cititoriloră . Circulara d-lui ministru al­ justiției către d-nii procurori generali. D-le procurori-generalei. Libertatea alegeriloră este una din cla­­sele fundamentale ale organisației nóstre politice, temelia chiară a regimului repre­sintativ­. Fără alegeri libere nu este adevărată represintațiune națională și, cu uă repre­sintațiune națională falsă, tot o sistemulă constituțională este viciată și joculă regu­lată ală instituțiunilor­ parlamentare se află distrusă. Corpurile legiuitare emanândă directă și nemijlocită de la națiune, trebuie ca națiunea în comițiile ieî să fiă cu desever­­șire liberă, pentru ca represintanții săi să aibă acea autoritate morală care le este atâtă de necesară pentru resolvarea mari­lor a cestiunî de interesă generală ce suntă chiemațî să resolve. Respectarea acestoră principie în numele cărora acestă guvernă a venită la putere și în care elă și-a căutată totă­d’a­una forța­rea, respectarea Constituțiunii și a tuturoră drepturiloră și libertățiloră înscrise într’ensa a fostă, sciți, d-le procuroră­­generală, linia de conduită nestrămutată a acestui guvernă, de cândă a luată în mâ­nă conducerea afacerilor­ statului. Decă éise sincera aplicare a legilor­ și a Constituțiunii este necesară în toți tim­pii și în tote împrejurările, ea devine cu atâtă mai neapărată adă, cândă viitorele Camere sunt­ chiemate să deslege una din cestiunile cele mai grave ce atingă inte­resele nóstre naționale. A garanta deră în tote modurile și sunt tóte formele liberală exercistă ală dreptu­lui de votă este adî pentru guvernă nu numai uă cestiune de probitate politică, dară și uă cestiune imperiasă datoriă : a lucra în acestă sensă este a lucra pen­tru menținerea adevăratei ordine, este a a­­sigura pacea socială și liniștea în stătu. Inspirându-ve din aceste idei, veți bine­voi dâră, d-le procuroră­ generală, se dați instrucțiunile și ordinele cele mai precise tuturoră d-leră procurori și agenți de po­liție judecátorescá de supt jurisdicțiunea d-vóstre, ca, pe de­uă parte, se se abție fiă­care de la orî­ce actă care ară avé caracterulă unei ingerințe electorale din parte-le, ora pe de alta, sé fiă cu cea mai de aprópe preveghiare, ca sé nu se aducă nici uă atingere acestui dreptă sântă ală alegătorilor­ și ca libertatea fie­căruia se fiă asigurată și conținută în marginile legei. In acestă sfîrșită, veți căuta ca ori­ce faptă de presiune, de fraudă sau de co­­rupțiune,se va denunța parchetului să fiă imediată constatată, pentru ca, dovedindu­­se adevărată și că sendă supt lovitura le­gii penale, autorii lui să potă fi urmăriți și dați judecății. Veți cere case ca plânge­rile sau denunțările să fiă supt­ scrise de alegătorii cari le facă și ca faptele să fie bine articulate, pentru ca să nu se dea­locă la reclamații de rea credință sau cu ușurință făcute și pentru ca să se înlăture ori­ce bănuială că intervenția autorității publice ară constitui ea însăși ună actă de ingerință deghizată. Pentru faptele de desordine saă delictele ce s’ară întâmpla în cursul­ operațieior­ electorale, în localul­ de alegere, nu per­­dețî din vedere că, după art. 58 din legea electorală și 70 din cea interpretativă, nu­mai biurouliu și președintelui său, care are singură poliția adunării, incumbă dreptul­ de a le constata și de a înainta — de este locă — actele parchetului, spre mai depar­te urmare. Ministerul­ publică, ca și forța publică, nu are dreptul ă a se introduce în localulă alegerilor, sau a staționa împrejură, de câtă când o biuroulă le­ară cilema formală, spre a face constatări sau a îndeplini ac­te de resortură competinței soră. In ce se atinge de modulă cum magi­strații și membrii parchetului că a’șî exer­cita dreptur­ de votă în colegiile unde potă fi înscriși, veți bine-voi a atrage atențiu­nea d-lpră procurori, suptstituți și judecă­tori de instrucție asupra dispoziției art. 63 din legea electorală și 75 din cea interpre­tativă și a le pune în vedere că nu potă sta în sala de alegere, de câtă timpulă ne­cesară spre a-șî da votulă, și nu potă vota de câtă în diua a doua. Legiuitorulă a voită prin acesta să înlăture ori­ce posibilitate de presiune asupra alegătorilor­ din partea depositarilor­ și delegatariloră forței publice. Décà cnse­le este interjisa să participe sau să asiste la operațiunile electorale în tota cursul­ duratei lor­, nimică nu împe­­dică case ca ei să-și exercite dreptul­ de votă nu numai pentru alegerea deputatului sau senatorului, dérü și pentru alegerea biuroului definitivă. Cândă legea dice că a­­cesti magistrați nu pot ă vota de câtă a doua zi, ea a avută în vedere votarea can­didatului și nu a înțelesă cu acesta să le interdică votarea pentru biuroă. Oă ase­menea conclusie din textură legii neînte­meiată pe litera positivă a iei — ar­ fi cu totulă contrarie și spiritului și scopului legiuitorului. Acestea sunt­, d-le procurorii generală, punctele asupra cărora voia să se atragă atențiunea d-vóstre. Nu mă îndouiescă că, potrunjindu-ve bine de ideia și voia gu­vernului, veți face să se observe și să se esecute de toți întocmai. Ceia­ ce vé cerü casé mai pre­susü de tóté, ceia ce veți cere de la toți membrii parchetului și agenți de poliție judecátore­scá, este ca în tóte aceste cestiuni să a­­ducă sea mai figurosa nepărtinire și să complectă bună-credință; căci, precum gu­vernulă nu cere nimeniî se’șî calce dato­ria și să facă serviție partizanilor­ săi în alegeri, totu asemenea și pentru aceleași cu­vinte nu va tolera ca funcționarii publici să se facă agenții sau instrumentele ad­­versarilor­ săi în luptele electorale. Primiți, ve rogă, d-le procurorii generală, asigurarea înaltei mese considerațiuni. Ministru: Eugeniu Stătescu. Principalulă organă ală partidei di să conservatóre, diarulű timpurii, se întrece de câtă­va timpi, din tote punctele de vedere, și în idei, și în limba gră, și în apucături. Intre multe altele, unele semnalate de noi, al­tele lăsate nesemnalate, Timpulu pu­blică, în numerulű seu de Duminecă, supt titlulă „întrunirea electorală de la 26 Aprile“, nesce observațiuni ale căroră adevărata titlu ară trebui să fie . Patrioții și oratorii conserva­tori judecați de ei înșii. Amă arătată adesea cum timpulu respectă adevărul­ și ch­iar­ cifrele. Amă constatată prețiosa declara­țiune, făcută de dânsulă, că luptă „nu pentru că nu avem o destulă liber­tate, ci pentru că avem­ prea multă libertate“. Amă arătată cum partida conser­vatóre se face solidară cu cel cari, în publică și prin Timpulă, ceră uci­derea d-lui Brătianu și a d-lui C. A. Rosetti, acuzându’l c’a­ asasinată pe Barbu Catargiu. Astăzi vomă pune supt ochii pu­blicului observațiunile, despre care vorbirăma mai susă, din numerală seă de Duminecă, timpulu, ne­voindu sĕ aibă steno­grafi la întrunirea conservatore de la 26 Aprile, pentru ca totă țara să scră ce a fi să fie care, se măr­­ginesce a clasifica pe oratorii noștri și pe ai săi, după cum se aprecieză elă talentulă și aptitudinele. Pe ai noștri, și în specială pe d. d. I. Bră­tianu și C. A. Rosetti, îi reguleză cum crede că ară fi mai reă. Elă zice, între multe altele, că d. Brătianu, cândă vorbesc“, este „demagogă în puterea cuvântului, „scie să stăpân­scă masele“. Trecemă peste cele ce zice de­spre d. C. A. Rosetti și venimă la conclusiuni. „Cândă vorbesce d. Brătianu, ne „simțimă ca la uă întrunire publi­­­ că, ascultândă pe d. Boerescu, ne „aducemă a­minte aerulă parlamen­tarii , cândă vorbesce domnulă „Maiorescu, pare că vedemă îna­intea nostru sala sobră a unei „academii, cândă ne vorbesce d. C. „A. Rosetti, pare că ne aflămă în „mijlocul” lumii adunată la moși; „era cândă vorbesce generalulă Flo­­­rescu, ne simțimă ca și cândă amă „fi fostă poftiți la caftea și ciubucă „și amă sta înaintea căminului aș­­„culându cu mulțămire cuvintele bi­­­ne-voitóre de care boiarilu­l ne-a ..socotiții vrednici.“ Ecé simtimintele boierescl descrise a și puse supt ochii publicului de că­tre ei înșii. Cafea, ciubucă și supunere cu plă­cere la cuvintele ce bine-voiesce bo­­iarulă a ne socoti vrednici să ni­ le spuie! O, boiarî ai decadenței boiărieî! vedeți bine că, orî­ ce veți face, din gurele vóstre ese, fără voia-ve, m­i­­rosură sclaviei,ș’ală înmormântatului regulamentă organică ală Muscali­­loră, cu arh­ondologia lui­ SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 12 Maiă.—D. Burke a declarată în Camera Comuneloră, că guvernul­ n’are cunostință despre nnvoiala prin care Tur­cia­ ar­ fi renunțată la dreptul ă scă de-a ține garnisane în Balcani și de­ a­ ocupa ore­care punte din Rumelia Orientală. Times anuncță că relațiunile normale s’au restabilită între Enghiteza și Egiptă. Odessa, 12 Maiă.—Principele Battenberg a sosită ieri la Odesa, unde a fost­ pri­mită cu intusiasmă și cu mari onoruri de colonia bulgară. Principele va sosi astăzi la Livadia. St. Petersburg, 12 Mai­.—Ună incendiă a distrusă cea mai frumosă parte a ora­șului Irbit în guvernămentulă Perm, la gra­nița Siberiei. Ragusa, 12 Mai­.—Ieri, Austria a luată în stăpânire, cu solemnitate, teritoriulă Spitzer. Trupele au intrată fără nici ună incidență în fortăreța Saturman; autorită­țile austriace au fost­ salutate în numele principelui Nikita de către delegatur­ Mun­­tenegrului, care a adresată uă cuvântare poporului adunată, invitându’lă a remâne credinciosă noului suverană, ímpăratulu A­­ustriei. Apoi a urmată predarea formală a portului Spizza, în urmă că deputațiune a comunei Susana a rugată pe autorită­țile austriace a esprime împăratului simți­­mintele de bucurie și de nestrămutată cre­dință a poporațiunii. S’a anunciat­ă că vor­­ mai veni la Spizza și depistațiuni din alte sate pentru același sfirșită. Berlin, 12 Maiă. — Reichstagulă a tri­­misă la comisiunea specială proiectulă de imposită asupra tutunului. Roma, 12 Maiă."—"In consistoriulă ce s’a ținută acum, Papa a numită zece cardi­nali și numeroși episcopi. Starea sănătății generalului Garibaldi in­spiră îngrijiri amicilor­ sei. Constantinopole, 13 Maiă.—Pofta a dată ordină lui Aleko-pașa de a se duce la Fi­­lipopoli, pentru a-și ocupa postură de gu­­vernatore ală Rumeliei Orientale. Oficialul­ francesa Vitalis, însărcinată de Sultanul, cu comanda trupelor­ din Ru­melia, a plecată la Livadia, unde are să protesteze înaintea Țarului în contra are­stării Musulmanilor, care au refuzată de­­a se înrola în miliția rumeliotă. INFORMAȚIUNI. Mâne, deputațiunea Bulgarilor­, însărci­nată de­ a se duce să ofere principelui de Battenberg tronul­ Bulgariei, se va îmbar­ca la Varna pe insulă rusă de resbelă Con­stantin, venită a­nume din Rusia spre a o lua și a o duce la Livadia. Deputațiunea va fi primită Vineri de principe, care va fi, la acesta primă întrevedere, în costumă de locotenente de dragoni de Hessa din garda prusiană; énse, la dejunulă care va urma, Impăratul­ Rusiei va presinta pe principe în costumă de generală, decorată cu ma­rele cordonă ală Vulturului Albă și pur­­tândă pe capă căciula bulgărască. Deputațiunea va sta două file la Liva­dia, ora după aceia se va reîntorce în Bul­garia; misiunea sea va fi împlinită. Princi­pele Alexandru e probabilă că va pleca Duminecă la Viena, spre a se duce apoi de acolo pe rânda la Paris, Londra, Roma și Constantinopole, unde va primi învestitura de la Sultană. Principele Bulgariei va pune în fine la Varna piciorulă pe teritoriulă­seü; data sosirii sale în acestă orașă nu pate fi încă fișată. Elă va fi primită aici de principele Dondukoff, înconjurată de o­ parte din deputații cari au făcută alegerea; astă­fetă va fi condusă la Tîrnova, unde va jura pe Constituțiune, apoi la Sofia, ca­pitala Bulgariei. Necesitatea și importanța par­­tidelorü. Astăzi, când­ lupta electorală se desvoltă în totă plenitudinea și li­bertatea iei, prin presă și prin a­­dunări publice, — grația unei admi­

Next