Romanulu, mai 1879 (Anul 23)
1879-05-02
ANULU DOUEZECI ȘI TREI Redacțiunea și Administrațiimea strada Doamei 14 VOIESTE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU întrunire publici electoralii. Vineri 4 Maiü, la 8 și jumătate ore sera precisa, se va ține ultima întrunire electorală a partidei naționale liberale din Bucuresci. D. Emil Costinescu va vorbi despre cestiunea Evreilor si și despre deslegarea iei. Comitetul electoralii din Bucuresci alu partidei naționale liberale. In ședința sea de la 27 Aprile, comitetul a decisă următorele : La colegiulii I de deputați alț județului Ilfova susține candidatura D-LUI GEORGE VERNESCU La colegiulii II de deputați propune și susține candidatura D-LUI PROCOPIE DIMITRESCU La colegiulii I de senatori, comitetul partidei naționale liberale nu combate candidatura D-LUI DIMITRIE GHIKA și nu va propune una candidată în contra I. La colegiulü II de senatori, propune și susține candidatura D-LUI DOCTORU SEVERIN Candidații pentru colegiule III și IV de deputați se vor publica mai în urmă. gBaBBMM—BB gg! m ■ [UNK] [UNK] [UNK]!!!_■ ■L^MC«!!M81 IL B 8 in Sasa MERCURI, 2 MAIU 1870. .................................... ! ............................... LUMINEZATE ȘI VEI FI; ABONAMENTE. In Capitală și districte, unü anii 48 lei; șfise luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de I’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, Ia d. B- G. PopovicI, 16 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucurescî, Pizarii. Nici uă dată nu s’a rejuta încă în România uă luptă electorală atâtă de frumoasă, atât de întinsă, în care tóte partidele și toți cetățenii să intre cu atâta aventü și cu atâta dorință de a’și exercita dreptul, care este ânsăși temelia statului nostru constituțională. Acestă luptă este proba neîndouiasă că astăzi domnesce în fine în țară una regimű în adevéra constituțională, pentru care drepturile cetățenilor și respectul legilor, este una cultă. Acestă suntă, în care intră cu acelașă avântă tote partidele, în care se aruncă cu puterea, pe care o dă numai speranța, chiar acea partidă ce se numesce conservatóre, și care atâția ani câtü a stat la puterea făcută din lupta electorală uă dragonadă sângerosa și din alegeri uă deplorabilă comedie, acesta luptă, dhemă, probază că chiar adversarii cei mai învierșunați al partidei naționale liberale au credința că astăzi nu domnesce în țeră decâtü numai legea și că numai din voința liberă espresă a alegotorilorü va ieși viitorea represintațiune națională. Deja chiar în acestă luptă atât de reală din puntul de vedere ale funcționării instituțiuniloră regimului represintativă, câte arme nereale și neoneste nu se întrebuințeză din nenorocire! Cea mai deplorabilă, cea mai neonestă din tóte aceste arme, este esploatarea ce se face cu arjstarea și periculosa cestiune a Evreilori. Nici uă armă nu este culpabilă ca acesta; ea are două tăișuri și nu se póte feri cineva de unuia, fără a se tăia în cela-lalta. Cine o întrebuințeză spre a reuși în alegeri, pote fi sigurit că, déca lui îi va ajuta să învingă, unul din tăișuri va răni adâncit națiunea. Cu tóte acestea, pasiunea nenorocită și orbă nu judecă. Aceia cari și-au făcută din cestiunea Evreilorü uă armă electroală, nu se sfiesc, a propaga că guvernul, care s’a pus din luptă cu tóte puterile civilisate spre a apara țera tocmai în acestă cestiune, arü fi luate îngagiamente în privirea iei către acele puteri. Acesta neadeverit sfruntată se spulberă cnsé înaintea unui faptu positivü. Péne astăzi puterile care sprijină mai în specialü împământenirea Evreilorü în România, nu ne-au recunoscută încă independința în relațiunile diplomatice. Acesta esteuă probăvedită că ele nu s'au putută înțelege cu guvernul nostru, și din momentul ce nu există înțelegere, nici ună îngagiamentă nu a putută să fiă luată. Pentru oricine cunosce în câtăva afacerile statului, nu pute să esiste cea mai mică îndouieli că, îndată ce guvernul nostru ar fi luată vreună îngagiamentă în cestiunea Evreilor, puterile occidentale nu ar fi stată la gânduri a stabili relațiunile lor diplomatice cu România ca cu ună stată absolută independentă. Nerecunoscerea diplomatică a nouei nóstre situațiuni politice, este domittă dovadă viiă că guvernul română nu a voită să dea nici ună îngagiamentă, ci o remasă corectă și fermă în responsură că, resolvarea cestiunii aparținendă națiunii, eră nu guvernului, nici ună îngagiamentă prealabilă nu pate să fie luată. Dară nici uă probă nu pate desarma roua credință și mai cu sumă în contra relei voite să lupte , în credințe suntă necesiiunea Evreilor, partida națională liberală și guvernul ei. La aceste esploatări de rea-credință guvernală a respinsă printr’uă declarațiune lămurită și categorică, într’ună comunicată publicată în Monitorulu de ieri, reproducemă chiar aci acestă comunicată, atrăgêndă asupră’i luarea aminte a tutoră cetățeniloră : „Tóte faptele și actele guvernului, jice comunicatură oficială, adeveresed că elü nu a luatu nici unii angajamentu în privirea revisiunei art. 7 din Constituție. Parlamentulă disolvată a fost pusă în posiție de-a se convinge despre acesta prin declarațiuniie precise și categorice ale guvernului. Guvernul nici nu putea lega țeza, pentru că elü nu avea dreptul de-a lua unü angagjamentoare care, fără autorizarea Corpurilor Legiuitóre disolvate, care, la rândul lor, nu erau chiemate a se rosti în acestă privire, ci a declara numai că este locă de-a se revizui art. 7 din Constituție. In adevĕrü numai nouile Adunări Legiuitare au dreptul și atribuțiunea de-a două soluțiune în acestă cestiune. Prin urmare, acei cari afirmă că guvernul are luate îngagiamente în afară, în privirea revizuirei art. 7, întrebuințeză cu solință ca armă electorală nesce calomnii, care suntă de natură a aduce perturbațiunî in întru și a compromite chiar interesele țerei.“ Uă probă strălucită de dorința sinceră și hotărîtă a guvernului de a întemeia regimul parlamentară în România, prin cea mai regulată și mai liberă funcționare a sistemei electorale, este circulara pe care d. ministru ală justiției o adreseză astări procurorilor generali în privirea alegerilor ace aă a se începe la 3 Mai. Acestă actă ministerială, care va remânea pentru totădeauna ca ună modelă demnă de imitată, cinată de guvernele țărilor, celoră mai libere și mai înaintate, va fi unul din titlurile de laudă ale ministeriului partidei naționale-liberale; nu să putemă recomanda mai bine luării aminte a tutoră Româniloră, din orice partidă politică ară fi, de câtă punându’la chiarü aci la locuru de onore ce merită, supt ochii cititoriloră . Circulara d-lui ministru al justiției către d-nii procurori generali. D-le procurori-generalei. Libertatea alegeriloră este una din clasele fundamentale ale organisației nóstre politice, temelia chiară a regimului represintativ. Fără alegeri libere nu este adevărată represintațiune națională și, cu uă represintațiune națională falsă, tot o sistemulă constituțională este viciată și joculă regulată ală instituțiunilor parlamentare se află distrusă. Corpurile legiuitare emanândă directă și nemijlocită de la națiune, trebuie ca națiunea în comițiile ieî să fiă cu deseverșire liberă, pentru ca represintanții săi să aibă acea autoritate morală care le este atâtă de necesară pentru resolvarea marilor a cestiunî de interesă generală ce suntă chiemațî să resolve. Respectarea acestoră principie în numele cărora acestă guvernă a venită la putere și în care elă și-a căutată totăd’auna forțarea, respectarea Constituțiunii și a tuturoră drepturiloră și libertățiloră înscrise într’ensa a fostă, sciți, d-le procurorăgenerală, linia de conduită nestrămutată a acestui guvernă, de cândă a luată în mână conducerea afacerilor statului. Decă éise sincera aplicare a legilor și a Constituțiunii este necesară în toți timpii și în tote împrejurările, ea devine cu atâtă mai neapărată adă, cândă viitorele Camere sunt chiemate să deslege una din cestiunile cele mai grave ce atingă interesele nóstre naționale. A garanta deră în tote modurile și sunt tóte formele liberală exercistă ală dreptului de votă este adî pentru guvernă nu numai uă cestiune de probitate politică, dară și uă cestiune imperiasă datoriă : a lucra în acestă sensă este a lucra pentru menținerea adevăratei ordine, este a asigura pacea socială și liniștea în stătu. Inspirându-ve din aceste idei, veți binevoi dâră, d-le procuroră generală, se dați instrucțiunile și ordinele cele mai precise tuturoră d-leră procurori și agenți de poliție judecátorescá de supt jurisdicțiunea d-vóstre, ca, pe deuă parte, se se abție fiăcare de la orîce actă care ară avé caracterulă unei ingerințe electorale din parte-le, ora pe de alta, sé fiă cu cea mai de aprópe preveghiare, ca sé nu se aducă nici uă atingere acestui dreptă sântă ală alegătorilor și ca libertatea fiecăruia se fiă asigurată și conținută în marginile legei. In acestă sfîrșită, veți căuta ca orice faptă de presiune, de fraudă sau de corupțiune,se va denunța parchetului să fiă imediată constatată, pentru ca, dovedinduse adevărată și că sendă supt lovitura legii penale, autorii lui să potă fi urmăriți și dați judecății. Veți cere case ca plângerile sau denunțările să fiă supt scrise de alegătorii cari le facă și ca faptele să fie bine articulate, pentru ca să nu se dealocă la reclamații de rea credință sau cu ușurință făcute și pentru ca să se înlăture orice bănuială că intervenția autorității publice ară constitui ea însăși ună actă de ingerință deghizată. Pentru faptele de desordine saă delictele ce s’ară întâmpla în cursul operațieior electorale, în localul de alegere, nu perdețî din vedere că, după art. 58 din legea electorală și 70 din cea interpretativă, numai biurouliu și președintelui său, care are singură poliția adunării, incumbă dreptul de a le constata și de a înainta — de este locă — actele parchetului, spre mai departe urmare. Ministerul publică, ca și forța publică, nu are dreptul ă a se introduce în localulă alegerilor, sau a staționa împrejură, de câtă când o biuroulă leară cilema formală, spre a face constatări sau a îndeplini acte de resortură competinței soră. In ce se atinge de modulă cum magistrații și membrii parchetului că a’șî exercita dreptur de votă în colegiile unde potă fi înscriși, veți bine-voi a atrage atențiunea d-lpră procurori, suptstituți și judecători de instrucție asupra dispoziției art. 63 din legea electorală și 75 din cea interpretativă și a le pune în vedere că nu potă sta în sala de alegere, de câtă timpulă necesară spre a-șî da votulă, și nu potă vota de câtă în diua a doua. Legiuitorulă a voită prin acesta să înlăture orice posibilitate de presiune asupra alegătorilor din partea depositarilor și delegatariloră forței publice. Décà cnsele este interjisa să participe sau să asiste la operațiunile electorale în tota cursul duratei lor, nimică nu împedică case ca ei să-și exercite dreptul de votă nu numai pentru alegerea deputatului sau senatorului, dérü și pentru alegerea biuroului definitivă. Cândă legea dice că acesti magistrați nu pot ă vota de câtă a doua zi, ea a avută în vedere votarea candidatului și nu a înțelesă cu acesta să le interdică votarea pentru biuroă. Oă asemenea conclusie din textură legii neîntemeiată pe litera positivă a iei — ar fi cu totulă contrarie și spiritului și scopului legiuitorului. Acestea sunt, d-le procurorii generală, punctele asupra cărora voia să se atragă atențiunea d-vóstre. Nu mă îndouiescă că, potrunjindu-ve bine de ideia și voia guvernului, veți face să se observe și să se esecute de toți întocmai. Ceia ce vé cerü casé mai presusü de tóté, ceia ce veți cere de la toți membrii parchetului și agenți de poliție judecátorescá, este ca în tóte aceste cestiuni să aducă sea mai figurosa nepărtinire și să complectă bună-credință; căci, precum guvernulă nu cere nimeniî se’șî calce datoria și să facă serviție partizanilor săi în alegeri, totu asemenea și pentru aceleași cuvinte nu va tolera ca funcționarii publici să se facă agenții sau instrumentele adversarilor săi în luptele electorale. Primiți, ve rogă, d-le procurorii generală, asigurarea înaltei mese considerațiuni. Ministru: Eugeniu Stătescu. Principalulă organă ală partidei di să conservatóre, diarulű timpurii, se întrece de câtăva timpi, din tote punctele de vedere, și în idei, și în limba gră, și în apucături. Intre multe altele, unele semnalate de noi, altele lăsate nesemnalate, Timpulu publică, în numerulű seu de Duminecă, supt titlulă „întrunirea electorală de la 26 Aprile“, nesce observațiuni ale căroră adevărata titlu ară trebui să fie . Patrioții și oratorii conservatori judecați de ei înșii. Amă arătată adesea cum timpulu respectă adevărul și chiar cifrele. Amă constatată prețiosa declarațiune, făcută de dânsulă, că luptă „nu pentru că nu avem o destulă libertate, ci pentru că avem prea multă libertate“. Amă arătată cum partida conservatóre se face solidară cu cel cari, în publică și prin Timpulă, ceră uciderea d-lui Brătianu și a d-lui C. A. Rosetti, acuzându’l c’a asasinată pe Barbu Catargiu. Astăzi vomă pune supt ochii publicului observațiunile, despre care vorbirăma mai susă, din numerală seă de Duminecă, timpulu, nevoindu sĕ aibă stenografi la întrunirea conservatore de la 26 Aprile, pentru ca totă țara să scră ce a fi să fie care, se mărginesce a clasifica pe oratorii noștri și pe ai săi, după cum se aprecieză elă talentulă și aptitudinele. Pe ai noștri, și în specială pe d. d. I. Brătianu și C. A. Rosetti, îi reguleză cum crede că ară fi mai reă. Elă zice, între multe altele, că d. Brătianu, cândă vorbesc“, este „demagogă în puterea cuvântului, „scie să stăpânscă masele“. Trecemă peste cele ce zice despre d. C. A. Rosetti și venimă la conclusiuni. „Cândă vorbesce d. Brătianu, ne „simțimă ca la uă întrunire publi că, ascultândă pe d. Boerescu, ne „aducemă aminte aerulă parlamentarii , cândă vorbesce domnulă „Maiorescu, pare că vedemă înaintea nostru sala sobră a unei „academii, cândă ne vorbesce d. C. „A. Rosetti, pare că ne aflămă în „mijlocul” lumii adunată la moși; „era cândă vorbesce generalulă Florescu, ne simțimă ca și cândă amă „fi fostă poftiți la caftea și ciubucă „și amă sta înaintea căminului aș„culându cu mulțămire cuvintele bine-voitóre de care boiarilul ne-a ..socotiții vrednici.“ Ecé simtimintele boierescl descrise a și puse supt ochii publicului de către ei înșii. Cafea, ciubucă și supunere cu plăcere la cuvintele ce bine-voiesce boiarulă a ne socoti vrednici să ni le spuie! O, boiarî ai decadenței boiărieî! vedeți bine că, orî ce veți face, din gurele vóstre ese, fără voia-ve, mirosură sclaviei,ș’ală înmormântatului regulamentă organică ală Muscaliloră, cu arhondologia lui SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 12 Maiă.—D. Burke a declarată în Camera Comuneloră, că guvernul n’are cunostință despre nnvoiala prin care Turcia ar fi renunțată la dreptul ă scă de-a ține garnisane în Balcani și de a ocupa orecare punte din Rumelia Orientală. Times anuncță că relațiunile normale s’au restabilită între Enghiteza și Egiptă. Odessa, 12 Maiă.—Principele Battenberg a sosită ieri la Odesa, unde a fost primită cu intusiasmă și cu mari onoruri de colonia bulgară. Principele va sosi astăzi la Livadia. St. Petersburg, 12 Mai.—Ună incendiă a distrusă cea mai frumosă parte a orașului Irbit în guvernămentulă Perm, la granița Siberiei. Ragusa, 12 Mai.—Ieri, Austria a luată în stăpânire, cu solemnitate, teritoriulă Spitzer. Trupele au intrată fără nici ună incidență în fortăreța Saturman; autoritățile austriace au fost salutate în numele principelui Nikita de către delegatur Muntenegrului, care a adresată uă cuvântare poporului adunată, invitându’lă a remâne credinciosă noului suverană, ímpăratulu Austriei. Apoi a urmată predarea formală a portului Spizza, în urmă că deputațiune a comunei Susana a rugată pe autoritățile austriace a esprime împăratului simțimintele de bucurie și de nestrămutată credință a poporațiunii. S’a anunciată că vor mai veni la Spizza și depistațiuni din alte sate pentru același sfirșită. Berlin, 12 Maiă. — Reichstagulă a trimisă la comisiunea specială proiectulă de imposită asupra tutunului. Roma, 12 Maiă."—"In consistoriulă ce s’a ținută acum, Papa a numită zece cardinali și numeroși episcopi. Starea sănătății generalului Garibaldi inspiră îngrijiri amicilor sei. Constantinopole, 13 Maiă.—Pofta a dată ordină lui Aleko-pașa de a se duce la Filipopoli, pentru a-și ocupa postură de guvernatore ală Rumeliei Orientale. Oficialul francesa Vitalis, însărcinată de Sultanul, cu comanda trupelor din Rumelia, a plecată la Livadia, unde are să protesteze înaintea Țarului în contra arestării Musulmanilor, care au refuzată dea se înrola în miliția rumeliotă. INFORMAȚIUNI. Mâne, deputațiunea Bulgarilor, însărcinată de a se duce să ofere principelui de Battenberg tronul Bulgariei, se va îmbarca la Varna pe insulă rusă de resbelă Constantin, venită anume din Rusia spre a o lua și a o duce la Livadia. Deputațiunea va fi primită Vineri de principe, care va fi, la acesta primă întrevedere, în costumă de locotenente de dragoni de Hessa din garda prusiană; énse, la dejunulă care va urma, Impăratul Rusiei va presinta pe principe în costumă de generală, decorată cu marele cordonă ală Vulturului Albă și purtândă pe capă căciula bulgărască. Deputațiunea va sta două file la Livadia, ora după aceia se va reîntorce în Bulgaria; misiunea sea va fi împlinită. Principele Alexandru e probabilă că va pleca Duminecă la Viena, spre a se duce apoi de acolo pe rânda la Paris, Londra, Roma și Constantinopole, unde va primi învestitura de la Sultană. Principele Bulgariei va pune în fine la Varna piciorulă pe teritoriulăseü; data sosirii sale în acestă orașă nu pate fi încă fișată. Elă va fi primită aici de principele Dondukoff, înconjurată de o parte din deputații cari au făcută alegerea; astăfetă va fi condusă la Tîrnova, unde va jura pe Constituțiune, apoi la Sofia, capitala Bulgariei. Necesitatea și importanța partidelorü. Astăzi, când lupta electorală se desvoltă în totă plenitudinea și libertatea iei, prin presă și prin adunări publice, — grația unei admi