Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)

1880-01-01

*4 ANULU DOUA­ PECI ȘI PATRU VOIESCE SI VEI PlITE­A M­U­N­C­I­U­R­I. Linia de 30 litere petit, pagina IVI — 40 bani Deto >­t ,­­ pagina III — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administratiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Placa de la Bourse. LA LONDON, la líugéue Micoud. No. 81 -A Fleet Street, Loudon E. C. LA V1ENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 B4NIESEMPIREULT tleila crimiea și A tini m­is­­ial­i mira strada Dotmiei, 1­­ ■­S MARȚI, 1 I­ANUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI EI. A­R­O­N­AM­­ENTE. In Capitală și districte: unii anii 48 lei; Rése luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, ft rus de Tanciene comédie și Havas, Laffîle et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. Ct. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorfi Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile'piefrancate se refusä. 20BANIESEMPLABULU Sucuresci, 8 —F, Credemü că suntem fi cu toții în­țeleși, în privința democrației dom­­nulu Grigorie Mihai Sturdza și ace­lora fă­ră nume aderinți ai domniei­­séle, prcemi fară nume căci se scie, trebue sé se scră, că pâne acum mai nici unu omu nu a voitü sĕ spună publicului ca face parte din a Bei­zadelei Democrației națională. Mai înainte de a vorbi despre par­tea națională a princiarei democrații, c­­e­va lămuriri despre cele ce spu­ne la adresa nostii primula numero alü democrației nationale. „Primimü lupta,­­vice principele „democrată , pnse pe una terama „reală și cu temeni demni atâta „pentru noi câta și pentru acei cari „ne citescu.“ Care este terämulü leală pe care s’a pusü, in primula numerü, leala de­mocrația, și termenii demni ai „prin­țului“ naționala ? Noi amu fosta amintită ca pro­grama de la Iași conținea pedepsa cu morte. Leali și demni credemu câ amu fostu, reproducêndu credin­țele politice ale celoru cari au făp­­tuitu, suptscrisu și publicata acea '"'cg­ui. < v. «o unde acum d. Grigorie Mi­hai Sturdza ? 1. Câ din puntul­ de vedere ju­ridica „pedepsa cu morte este su­­„pusu controverselorü 1­. 2. „Ea esistâ în tóte legislațiu­­­nile țerilor­ civilisate. 3. „Chiar­ în anulü acesta s’a „reînființată în Synțeza, republica „cea mai liberala și democratică.“ Așa deja fiindu ca în Elveția s’a comisü un crim­a, acesta te-a încu­­ragiata, democrate Bei­zade, a te declara democrata cu pedepsa cu mórte. Mulțămima de m­ârturire. Cum ai facutü cnse de a uita câ tactica acesta a partidei dumitele este vechiă și că prin urmare nu mai pute amăgi pe nim­ene? Tóte legile cele mai sugrumatore, ce le-a presintatü d. strand­aki Kos­taki, le-a însoțita cu cuvintele : — Aceste legi sunt­ testualű co­piate după legile Republicei fran­cese de la 1793. Pentru totu ce a fostu și este bunu In țările civilisate ni se zjice : — Nu suntemö âncă înaintați cum suntu cetățenii aceloru țări. Totu ce este reű se cere e se in­troduce la noi,­­sicemu­ne. —Asta­felu este și în Francia, și în Englitera, și pe acesta temei ü se și propuse în Camera rostru de a se introduce dreptulü­eodalü pentru primula născută. Și pe acesta terämn d. Sturdza ne <zice : Asta-felű a fost­ și este în Fran­cia. Asta-felű este chiar­ acum în to­te țările civilisate. Asta-felű s’a fă­cută în anulü acesta și în Elveția. Se stabilimü derü și noi nu tóte legile bune din acele țări, ci numai cele rele, și dintre aceste pedepsa cu mortea. Vă­ dată pe acestă cale, de ce nu se propune a se aduce la noi tóte legile din evulu de mitjlocu, din Francia și din Englitera : dreptulu seniorului , dreptulu de a’și lega so­ția de gâtă ș’a o vinde la târgu etc., etc., etc. ? Încă una faptu istorica: domnule generari și Bel­zadé, pe care l’ai uitatu; déru ’u­’lu amintimü noi, ca se pótu servi democrației dumitéle. Mareșalulu Narvaez era la ora morții. Duhovnicul­ îi­­ zise : „Ierți pe toți inamicii dumitéle?“ — „N’amă inamici“, respinse m­a­­reșalul­ cu mândriă :­­­­ „Pe toți ama pusă de ’i-a în­­pușcata.“ Se vedem­ acum și lealitatea și demnele espresiuni ale Bei­zadeh­î din democrația domniei­ sale. In primula No. <jice : „In facia pedepsei cu mortea sunt­ două feluri de omeni. „Unii, cari au milă de victime. „Alții cari au milă de asasini. „Complicii aceluia care a ucisü pe „Barbu Catargi vor­ fi totu­ d’a­ima „cu cel din urmă. „Să nu se turbure confrații de la „Uomunul”. Capulă partidului nos­­­tru, în cestia pedepsei cu marte, „împărtășesce și elă slăbiciunea ace­­­loră cari se luptă între mila pen­etra victime și cerința de a nu pe­depsi omorulă prin omoră.“ Așa déja „lealitatea“ democrației grindzesci este de a­­ zice că noi, aești de la Românulă, suntemii com­plicii celui care a ucisă pe Barbu Catargi. Așa deja, termenii săi cei „demni* suntű de a ne face ucigași ș’a de­­c­lara că nu ne va ucide, nu va pedepsi omorulă prin omoră. Deja grațiare princiară ! Ce ară­­ fi ce éase acum inteligin­­tele domnu Grigorie Sturdza, déci, imitându lealitatea și demnitatea dom­­niei-séle, amu vorbi și noi despre calomniósele acusăț­ ce ’i s’aă fă­cută, c’a trasu la țintă în omu, c’a împușcată unu servitoru, etc.? Fiă case liniștită. Deprinși cu le­alitatea și demnitatea poporului ro­mână, nici vă­dată nu vomă adopta acea lealitate și demnitate care, după cum dovedi d. Grigorie Mihai Stur­dza, domnesce în princiara domniei­­sale democrațiă. Ce ne mai promite în primulű séu numera anonima democrațiă a „prin­țului“ Grigorie Mihai Sturdza? Nu va mai spori,­­jlie, censulii e­­lectorala , „ci ’lu va scade potrivită „cu scăderea ce a suferita averea „publică și privată.“ Una filosofă a­d­isă : „Ideiele se schimbă mai lesne, déri forte cu greu deprinderile:“ Vecji déri , domnule Bei­zade, rea chiarü dacă ’ți-ai fi schimbată I­iele, deprinderile Regulamentului or­ganică te oprescr d’a, vorbi ca ună sinceră democrată. Proclami democrația. Te declari democrată, și ’ndî*tă te numesci prin­cipe; ș’acesta chi. ,ră cândă scii bine că principe nu ești. Proclami democrația și totă dum­­­neta declari că­­ democrația dumi­­tele națiunea nu se va guverna ea însăși prin aleșii­ iei direcți, ci prin­­tr’uă clasă privilegiată prin averea ce va ave. Ceva și mai semnificătoră . Scăderea censului electorală se spune curată că nu se face fiindă că asta­felü cere dreptulu unei na­țiuni. Nu­ acesta se promite că se va face numai fiindă că națiunea a sărăcită în acești patru ani, supt guvernul­ partidei liberale. Aiică ceva care strigă cu voce puternică în favorea lealității stindar­dului democratică al­ domnului Bei­­zade Sturdza : Dec­lară că a cerută urcarea cen­sului electorală fiindă că la facerea programei din Iași națiunea era avută. Ei bine ! Cine nu rîde cândă aude ună bărbată de Stată, capă ală unei vechie și ală unei noui partide, cji­­cându că acum 15 ani țara era cu multă mai avută de­câtă astă-cji ! (1). Cine nu va rîde de modulă cum înțelege democrația domnulă Bei­­zade Sturdza cândă îlă vede că cu­teză a scrie, în primulű numără ală democrației sale, c’a cerută urcarea censului, fiindă­că colegiile electo­rale aleseseră deputați din partida națională liberală ! Eco propriele ’i cuvinte : „Vedeți dojit că numai ună sim­­țimentă patriotică a făcută să se creite atunci că celă­ mai bună mij­locii pentru a preîntâmpina în vii­­toră asemeni pericole (votarea con­cesiunii Strasberg nu pate fi altă de­cât sporirea censului electorală).“ Așa déra, democratul­ Bei­zadé dec­lară, în democrația sea, că pen­tru că deputații au fostă votată concesiunea Strasberg, trebuie să se restrîngă încă cea mai restrînsă lege electorală. Să se suprime ori­ce dreptă ală națiunii și să se pună în locul ă­iei numai proprietarii cei mari și arendașii loră ! E! Dară de ce uită că în urmă aleșii d-lui Lascar Catargi­uă lă­sată să se ié banii din lada de la Berlin ? De ce uită că în locă de­ a se des­face de Starsberg, cândă a făcută falimentă, nu mai dată 911milióne și concesiunea Bleichröder, care apoi, eră în contrar convențiunii, a luată cele mai gravă transformări pentru țară ? (2). De ce uită renumita concesiune Crawley și împrumuturile de milione care necurmată trecură și se strecu­­rară printre degetele tovarășilor­ de­mocratului Bei­zade ? Democrația­­ „prințului“ Grigorie îîisT" Sturdza fiindă bine cunos­cută, venimă și la partea iei națio­nală. Ver jurama că dumnelui simți trebuința d’a­d sice : „ Democrația na­țională“ ca și cum ară fi simțită că póte se fiă și democrația anti­națio­nală. Dému are simțit'a numai séu spu­­s’a lucrulă pe fa­lă în discursulu său programă din ședința de la Se­mită în (ziua de 1 (13) Decembre ? In Românulă de la 18 Decembre ne amu împlinita datoria d’a arăta pu­blicului cum înțelege naționalitatea română fiul­ lui Mihai Vodă Stur­dza; puțina dĕru mai avemă a <]ice séu mai dreptű a aminti aci în a­­cestă gravă cestiune. In discursul- programă din Senatu a­­ zisit : „Recunoscință Rusiei, mai multű „de câtă tutoră puteriloră, căci Ru­­­sia ne-a emancipată. Ea ne-a for­­­mată cele d’anteiü batalióne și es­­„cadrane române.“ Respundemă Bei­zadeh­i. Invățătorule ! așa făcut’ai ? Déce este precum sicî, de ce la 1851 te ai făcută Muhlis Pașia, și te ai dusă cu Turcii sĕ udijî bata­­liónele și escadrónele bine-facétórei Rusii ? „Alâturia cu ea ne­ama învred­nicită sĕ contribuim­ și noi la e­­­manciparea frațiloru creștini din „Oriinte. „Alăturia cu armata iei amu ră­dicată prestigiulu militaru alu nos­­­tru, care era de multu uitatu.“ Déce este așa de ce tovarășii du­mitéle ne-au atacatu , și ne atacă pe mórte, c’amu dusu cu sila armata pe câmpulu de onore ? De ce, dumneta , Pașă în lupta contra Rusiei, n’ai eșit și la 1877 din conaculu dumitele spre a lua parte la lupta gloriosă împreună cu Rusia ? De ce n'ai eștiu la lumină, celu puținu­ ca acum, pentru a combate cu condeiulu, pe cei cari atâta ne­­am combătută ? De ce nu ne susții nici chiarü a­­stății pentru faptulă acela? De ce în totă acelă timpă n’ai fostă democrată-națională ? „Alăturia cu Rusia ne-amă do­­­bândită, cu arma în mână, nea­târnarea țărei.“ Așa fiindă, de ce n’ai eșită atunci pe scena politică pentru a face pe principele Gottschakoff se ’nțelegă că, recunoscuți de marele Impera­­tore de aliați ai săi și de națiune independinte, nu era dreptă ca în zilele de fericire, să fie alungați de la preliminările păcii de la Kazanlik și de la Adrianopole bravii luptători din zilele negre, nu era dreptă ca pen­tru oă națiune care și-a dobândită independința pe câmpul­ de onore, să trateze la Sant-Stefano d’a drep­tul­ cu Turcia și printr’ensa se ne reia Basarabia ? Intervenirea fiului lui Mihai Stur­dza de ce­a lipsită atunci democra­ției­ naționale a României. Siliți a sfirși, venimă la faptulă celă gravă , la cestiunea națională, la cestiunea esistinței nóstre. România se iésá: »Iiie d. Grigorie Mihai Sturdza „din strînsa legătură în care este pusă cu zérile apusene.“ „Viitorul­ nostru ne legă către „aceste State. (Slavii din Peninsula­­ Balcanică). „Noi, isolați, n’avimă uă garan­ția; într’uă confederațiune cu acele „State, dobendimă uă greutate „mare. Trebuie dorit să țintimă la­­acestă scopă politică, ca pe câtă se „va pute se căutămă a ajuta for­­­­marea unei confederațiuni cu Sta­tele aceste în grupul­ cărora figu­­„răm­ă și noi.“ Eco dérit pentru ce­a eșită din castelulű séa, din gubernia sea, fl­uid lui Mihai Vodă Sturdza. Eco ce este a Bei­zadelii demo­crațiă națională. Arnă fostă și suntem­ă amici ai tutoră naționalitățiloră. Arnă fostă și suntemă amici sin­ceri ai naționalităților­ vecine. Noi artă dată dovedi prin fapte și mari sacrificii, era nu prin cu­vinte numai. Asi curămă éase naționalitatea ro­mână "intrândă în confederațiunea slavică, în contra voinței Germaniei și mai cu semn a Au­stro-Ungariei ? Rusia în Iași cere primesce chiar acesta fapta din lu­ irtea nó­­stră ?­­4 Cândă Austro-Ungaria ne-aru vedé urmându programa d-lui G. M. Sturdza și ne-aru de chiai’a resbelă, asigură d. G. M. Sturdza că Rusia va voi și va pute scote din o­tarele sale unu milionn de oștire pentru apărarea și salvarea nóstra ? Tratatulu de la Berlin s’a fa­­cutü contra Rusiei, de­și este o totă puternică. Tóte națiunile armeză. Vé^ultima luptă de condetă In­tre Rusia, Germania și Austro-Un­garia. Se vorbesce chiar de resbelă în­tre Rusia și aceste puteri. Statele cele noui din Peninsula Balcanică sunt­ în mare frămen­­tare. Noulă ministeru din Bulgaria s’a făcută și nici că s’a completată încă. Diavulă Philippopolis $ice eli „noulă ministeră a plăcută la toți agenții puteriloru, dérü nu și consilierului rusă, care și-ară fi dată demisiunea“. Uă telegramă ne-a spusă că elă a și fostă chiemată la Petersburg. Oă altă telegramă spune că prin­­cipele Bulgariei se va duce la Pe­tersburg unde va sta până ce Ca­mera cea nouă va revizui noua Con­­stituțiune. O­ altă telegramă din Petersburg spune că ț­­arul­ de Petersburg ,zice că Bulgarii, voind a să scape Consti­­tuțiunea, perdă țara loră. Altă telegramă din Berlin asigură că „s’a cerută Czarului dechlara­­țiuni însemnate în privința mișcării oscililoră ruse din Polonia“. Gazetta Coloniei­­ zice : „Să se re­fuleze Francesii la denșii a­casă „cum poftescă, se nu încuragieze „énse în nici ună chipă pe Rusia „d’a ’ncerca nous aventure.“ Nu mai amintim­ frămentările din totă Orientele și scopurile ce se susține că se urmărescă de Germa­nia și Austro-Ungaria întrunite. pu­ 1) Montesquieu a­­fisat: „Să se cerceteze causa tubrii fără de legilorü se va vede că ele vina din nepedepsirea crimelor”, era nu din moderarea pedepelor”.* D. Thom­ssen, care a depisa în Camera Belgiei raportulu său asupra politie judiciare, formuleza următorea maximă care arată pe caldurosulü abo­­liționistii alü pedepsei cu nartea. „In­certitudinea represiuni, cu multa mai puter­nică de­câtu mărimea pdepseî, trebuie se se caute mici loculu de a marține securitatea gene­rală." A se vede Interprdinta Belgică de la 7 ianua­­rie, colona a doua, „Policit judiciară“. (1) A se vede respunsulu nostru prin cifre din Românulă de la 8 Decembre. (2) A se vede mai la vale discursul a d-lui pre­ședinte al­ consiliului de miniștri în ședința Se­natului de la 22 Decembre.

Next